6,584 matches
-
termeni de sectoare ale științei politice specificabile cartografic, și în termeni de amenințări militare" (1993: 29). Crearea geopolitică a unui "celălalt" extern face parte din constituția unei identități politice ("sine") care trebuie securizată. Dar pentru a construi o identitate politică singulară și coerentă este adesea nevoie de reducerea la tăcere a neînțelegerilor interne. Pot exista elemente interne ce pun în pericol o anumită concepție despre sine, ce trebuie obligatoriu excluse, disciplinate sau îngrădite. Identitatea, se poate presupune, este un efect falsificat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a strategiilor de securitate și apărare, a protocoalelor de semnare a tratatelor și de reprezentare în cadrul Națiunilor Unite, printre altele. "Existența" statului este astfel un efect al performativității. Prin "performativitate" trebuie să înțelegem repetarea continuă și nu doar un act singular, ce produce exact ceea ce numește. Așa cum explică Weber (1998: 90), "identitatea statului este constituită performativ chiar prin expresiile ce sunt considerate consecința ei". În acest sens, David Campbell (1998a: ix-x), în interpretarea oferită războiului din Bosnia, se concentrează pe ceea ce
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că toate substantivele masculine însoțite de cuvântul toți au o silabă în plus. Pentru fixarea temeinică și corectă a scrierii cu unul, doi sau trei de i dau spre rezolvare elevilor următoarele exerciții: 1. Transformați propozițiile la forma de plural: singular plural Ce copil isteț! Ce părinte grijiuliu! Ce inel auriu! Ce palat argintiu! 2. Modificați forma cuvintelor, inversând ordinea lor, după model. Construiți propoziții folosind cuvinintele obținute: elevi silitori silitorii elevi bunici înțelepți oameni harnici copii curajoși școlari temerari 3
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
adjectivul se acordă și în gen cu substantivul pe care îl determină. Presupunând că toți elevii știu să identifice adjectivele dintr-un text, să stabilească acordul adjectivului cu substantivul, să precizeze numărul și genul adjectivelor, să treacă adjectivele de la numărul singular la plural, să compare înțelesul unor omofone Ămoi - adjectiv și m-oi: mpronume; oi - verb voi) pornesc cu o evaluare inițială. În ora următoare, în concordanță cu rezultatele evaluării aduc fișe de recuperare diferențiate, în funcție de obiectivele neatinse și fișe de
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
sau de două ori, în funcție de dificultatea acestuia. A doua zi se dictează textul într-un ritm rapid. Prin repetare se imprimă forma corectă de scriere. În timpul predării pronumelui personal pun accentul pe scrierea corectă a fiecărui pronume de persoana I, singular, de persoana a III-a singular și plural eu, el, ea, ei, ele. Accentuez faptul că e inițial din aceste pronume, deși se rostește ie se scrie e, potrivit cu tradiția literară. Pentru a înțelege scrierea formelor neaccentuate ale pronumelui personal
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
acestuia. A doua zi se dictează textul într-un ritm rapid. Prin repetare se imprimă forma corectă de scriere. În timpul predării pronumelui personal pun accentul pe scrierea corectă a fiecărui pronume de persoana I, singular, de persoana a III-a singular și plural eu, el, ea, ei, ele. Accentuez faptul că e inițial din aceste pronume, deși se rostește ie se scrie e, potrivit cu tradiția literară. Pentru a înțelege scrierea formelor neaccentuate ale pronumelui personal, folosind liniuța de unire, atunci când se
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
formează silaba cu un cuvânt. Dispunând de un înalt grad de abstractizări și generalizări elevii clasei a IV-a motivează ortografierea formelor neaccentuate astfel: și-au imaginat au imaginat, sieși și - pronume personal, formă neaccentuată, persoana a III-a, nr. singular, au imaginat - verb, timp trecut, se rostesc în aceeași silabă și de accea se scriu cu liniuță de unire. Pentru a evita greșelile precizez elevilor că pronumele își, la fel ca și pronumele personale îmi, îți, îl, îi, care au
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
sublinierea relației indisolubile dintre textul polemic și contextul biografic, acesta din urmă privit ca mediu stimulator al propensiunii negatoare a pamfletarului. Am urmărit să conferim o oarecare autonomie fiecărui capitol în parte (susceptibil de a fi dezvoltat într-un studiu singular), fără ca acest lucru să afecteze coerența de ansamblu a cercetării, urmărind constant dinamica schemei actanțiale și, evident, modificările în raportul enunț-enunțare. În sfârșit, trebuie să mărturisim că ne-am apropiat de textul publicistic arghezian cu prudența detectivului nerutinat și neconvertit
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sa nu lasă loc nici unui dubiu. Fie că e vorba de pluralul persoanei întâi (despre adversarii săi liberali Eminescu afirmă: " În mod febril ne caută pricină de vorbă"55), caz în care subiectul multiplicat îndeplinește o funcție retorică, sau de singularul ei ("Sunt foarte supărați Vălenii pe mine"56), constată Arghezi, autorul se identifică în totalitate cu subiectul enunțării polemice și dorește ca acest lucru să fie decodificat ca atare. Cornel Munteanu, pe urmele lui Ducrot și Maingueneau, delimitează, în cazul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sau referința autobiografică susceptibilă de a fi atribuită satiristului în calitatea sa de critic al moravurilor -, iar pe de altă parte, estetică, aparținând moralistului-creator care, cu fiecare enunț, caută să se redefinească în raport cu lumea exterioară a valorilor, semnalându-și prezența singulară. Înțelegem, prin acest din urmă aspect, esența a ceea ce Bahtin a numit unitate formală ("unitatea tuturor elementelor compoziționale care realizează forma și în primul rând unitatea ansamblului verbal al operei") care constă "nu în ceea ce sau despre ce se vorbește
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în raport cu un dat social, religios, politic etc. Într-o lume, de pildă, care cultivă politețea ca manifestare a spiritului de toleranță și bună înțelegere și ca expresie a educației civice, sentința moralistului e semnul unei percepții distincte, al unei situări singulare și, evident, polemice: Politețea e o servitute, o concesie neîntreruptă, un contract de consimțiri"132. La Arghezi, deprecierea semnificației unui cuvânt, pe care norma comună îl valorizează pozitiv, echivalează cu respingerea înțelegerii obișnuite, ordinare, asupra obiectului real. Văzută ca mască
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
antropoidă. Aici, superlativul are ca referent o umanitate privită poetic, în care "un singur om nu este tolerabil să fie bătut: animalul: câinele, calul și boul"142. Și constată cum, din nou, ideologia moralistului contrazice opinia generală, devenind o voce singulară (vox clamantis in deserto), de data aceasta manifestare a unui spirit panteist în mijlocul civilizației surde, în care omul și-a pierdut ingenuitatea caracterială. "Un câine va fi întotdeauna un câine, și un cal va rămâne cal toată viața, pe când un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a poetului, martor al ororilor primei conflagrații mondiale. Din acest unghi, vocea sa reflectă criza morală acută a unei națiuni bulversate de spectrul violenței, a unei lumi în derivă, tutelată de anomie. Ca act în sine, demersul scriitorului-publicist nu e singular, se știe, el se individualizează prin felul rostirii. În planul ideologic, vorbim de o pledoarie pacifistă, materializată estetic într-o antiliteratură în sensul dat de curentul modernist termenului, de refuz al ideii de frumos 144 a războiului. Discursul arghezian anti-război
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
celălalt guvern, care nici el nu avea nevoie de o personalitate nouă, după ce te văzusem cu bătaia inimii șovăind la alt guvern și la alte două guverne"161. E evident, în acest caz, că adresarea directă, la persoana a doua singular, e numai o modalitate de punere în scenă a unui discurs cu doi actanți principali: satiristul și publicul. Adversarul e doar o categorie care face obiectul satirei, o voce personificată în discursul ficțional. Imponderabilitatea lui modifică întrucâtva schema actanțială susceptibilă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
condeielor închegate-n întuneric." Ultimul pasaj e învestit cu forța persuasivă a invocației omiletice, imperativul schimbând registrul adresării și, evident, distribuirea complementară a rolurilor: adversarul în relație de subordonare față de polemist, iar lectorul, în calitate de spectator. Prin adresarea directă, uzând de singularul persoanei a II-a, polemistul își reconsideră adversarul, pe de o parte, atribuindu-i un statut de egalitate în dispută, iar, pe de altă parte, sugerându-i, prin accentul prescriptiv al enunțului, modul dezirabil de acțiune. În loc de concluzii Avem convingerea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Polirom, Iași, 1999. Jankélévitch, Vladimir, Ironia, traducere de Florica Drăgan și V. Fanache, postfață de V. Fanache, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994. Lakoff, G. și Johnson, M., Metaphors we live by, The University of Chicago Press, Chicago, 1980. Laurent Jenny, Rostirea singulară, Editura Univers, București, 1999. Maingueneau, Dominique, Sémantique de la polémique, Éditions L'Age d'Homme, Lausanne, 1983. Marino, Adrian, Modern, modernism, modernitate, E.L.U., București, 1969; Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987. Moutsopoulos, Evanghelos, Categoriile estetice, traducere de Victor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
stilistică, Iași, Polirom, 1999. Jankélévitch, Vladimir, Ironia, traducere de Florica Drăgan și V. Fanache, postfață de V. fanache, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994. Lakoff G. & Johnson M., Metaphors we live by, Chicago, The University of Chicago Press, 1980. Laurent Jenny, Rostirea singulară, București, Editura Univers, 1999. Maingueneau, Dominique, Sémantique de la polémique, Lausanne, L'Age d' Homme, 1983. Marino, Adrian, Modern, modernism, modernitate, București, E.L.U., 1969. Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987. Moutsopoulos, Evanghelos, Categoriile estetice, introducere de C-tin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pp. 7-8. 20 Aurel Sasu, Retorică literară românească, Editura Minerva, București, 1976, p. 21. 21 Marc Baratin, "La polémique et les traités de rhétorique dans l'Antiquité romaine", în La parole polémique, vol. cit., pp. 255-262. 22 Laurent Jenny, Rostirea singulară, Editura Univers, București, 1999, pp. 10-11. 23 Vezi D. Rovența-Frumușani, Argumentarea. Modele și strategii, Editura Bic All, București, 2000, p. 5: " Se vorbește de retorica imaginii (Roland Barthes Rhéthorique de l'image), de metaforă în limbajul cotidian și științific (G.
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vasului. Pictura bicromă Un exemplar din această categorie este decorat cu ajutorul picturii bicrome, cu brun pe fondul vasului. Motivele decorative, distribuite pe întreaga suprafață a vasului, sunt constituite fie de grupuri de câte trei linii paralele subțiri, fie de linii singulare, late (Pl. 43/2; 44/1). Un alt exemplar prezintă pictură bicromă cu alb pe fondul vasului. Motivele decorative sunt realizate cu ajutorul unor benzi de pictură late, arcuite simplu, dispuse în sens invers, în două șiruri orizontale (Pl. 43/3
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
tot atâtea sisteme de echivalențe și opoziții. Astfel s-a introdus în imaginara Cetate mondială a imaginilor "un fel de nomenclatură universală, o logică a identităților, ceva asemănător cu anonimatul semnelor matematice. Unică, opera de artă era un lucru complet singular prin realitatea ei materială, multiplicată, ea devine un semn"16. Ce Focillon ar îndrăzni astăzi un Elogiu al mâinii? Reducerea materialităților obiectului este o cursă fără sfârșit. Deja, în epoca fotografiei pe hârtie glasată, la Élie Faure și Malraux, expertiza
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
semn"16. Ce Focillon ar îndrăzni astăzi un Elogiu al mâinii? Reducerea materialităților obiectului este o cursă fără sfârșit. Deja, în epoca fotografiei pe hârtie glasată, la Élie Faure și Malraux, expertiza gestului, hazardul unei fabricări, lucrarea unui material întotdeauna singular erau înlăturate în favoarea unei uniforme dramaturgii spirituale. Confecționarea imaginii sensibile devenea un act intelectual, o decizie a spiritului. În epoca multimediei interactive și a colecțiilor numerizate pe ecran, evaporarea texturilor, a reliefurilor și paletelor promite un viitor și mai frumos
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
măsură decât a producției) atestă tocmai slăbirea funcției semnificative a operelor vizuale. "Pictura are sens pentru privitor, spunea Soulages, în funcție de ceea ce este acesta." Ar trebui spus mai degrabă: "pentru privitori, în funcție de ceea ce sunt aceștia", căci sensul nu se conjugă la singular. Și toată drama noastră rezidă aici: cum să conjugăm individualismul și semnificația? Solitudinea și depășirea? A semnifica înseamnă a exprima identitatea unui grup uman, astfel încât să existe o relație între caracterul singular sau exclusiv al unui sistem de semne și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sunt aceștia", căci sensul nu se conjugă la singular. Și toată drama noastră rezidă aici: cum să conjugăm individualismul și semnificația? Solitudinea și depășirea? A semnifica înseamnă a exprima identitatea unui grup uman, astfel încât să existe o relație între caracterul singular sau exclusiv al unui sistem de semne și valoarea lui expresivă. A comunica prin semne înseamnă a exclude tacit din comunicarea vie grupul învecinat, pentru care aceste semne sunt litere moarte sau joc gratuit de imagini. În fața unei icoane bizantine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tradiția Frumosului ideal. Frumosul nu este nicio idee, nicio proprietate, el este în noi, iar vorbind despre el vorbesc doar despre mine. Nici substanță, nici esență, cum spuneau grecii și, pe urmele lor, doctrinarii clasicismului, Frumosul este corelatul unei judecăți singulare pe care el o numește judecată de gust, intermediar între două facultăți ale cunoașterii și dorinței (sensibilitate sui generis care justifică o Critică singulară, autonomă față de Rațiunea teoretică și Rațiunea practică). Această modestie fermă are avantajul de a nu face
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nici esență, cum spuneau grecii și, pe urmele lor, doctrinarii clasicismului, Frumosul este corelatul unei judecăți singulare pe care el o numește judecată de gust, intermediar între două facultăți ale cunoașterii și dorinței (sensibilitate sui generis care justifică o Critică singulară, autonomă față de Rațiunea teoretică și Rațiunea practică). Această modestie fermă are avantajul de a nu face din artă un mijloc de cunoaștere, după moda exaltată a căutătorilor altei lumii, specific germană, în stil romantic; niciun mijloc de educare, în felul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]