5,963 matches
-
decât să 710 Ibidem, p. 3. (trad. n.) 711 Ibidem, p. 4. 712 Ibidem, p. 4. 713 Ibidem. 714 Ibidem. (trad. n.) 715 Ibidem, p. 5. 194 o confirme.716 Personajele masculine își expun slăbiciunile: Enea plânge și amenință cu sinuciderea, Tereu imploră, mituiește și face promisiuni false, Iason este „sfios ca o fecioară”717, în timp ce prietenul său Hercule îi este mijlocitor, mai mult codoș. Sunt dependenți de personajele feminine, abandonul femeilor, pe care inițial le iubeau sau cel puțin așa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
căiește de făgăduința făcută și preferă mai bine moartea, decât necinstea: „Dar nu e dintr-ales: mai bine moarte/ Decât să cad cu trupu-ntru păcat,/ Sămproșc cu tină numele mi curat;/ Prin moarte-ncalte-aș fi răscumpărată.” 825 Însă decizia sinuciderii nu o poate lua în absența soțului. Pentru ca lamentația ei să devină și mai patetică sau pentru a-și oferi imboldul necesar sacrificiului propriu, personajul feminin aduce în prim plan exemplele unor fecioare sau soții care au preferat să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
proprie a personajului feminin nu mai este pusă în cumpănă, vocea ei de ființă subordonată nu se mai face auzită, obediența în fața principiului masculin este desăvârșită. La început respinsese orice încercare de cedare în fața lui Aurel. Decide chiar să aleagă sinuciderea, decât să-i capituleze celui care manifesta pentru ea o pasiune atât de intensă. Este clar că femeia nu nutrește nicio dorință pătimașă, nu are gânduri ascunse, dorințe disimulate într-un refuz aparent. Ceea ce se remarcă este jena cu care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Chaucer.855 Castitatea era asociată, de multe ori, cu sacrificiul. Actul ucigaș al lui Virginius față de propria fiică poate fi înțeles numai în contextul social în care are loc, unde se încerca păstrarea demnității și a sanctității grupului, după cum și sinuciderea Lucreției nu era decât o consecință a unor norme exterioare mult prea intransigente. Sacrificiul era necesar în societățile arhaice, de aceea uciderea fetei devine un act public al cărui efect este absorbirea unei voințe contrare. Apiu a încălcat încrederea oamenilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de normele sociale ale timpului, nutrește sentimente puternice pentru bărbatul ales, pledează pentru împlinirea prin iubire, arătând că instinctul uman nu trebuia negat: „poftesc și eu trupește” 917 , dragostea convertindu-se, după spusele femeii, într-un „prea firesc păcat”918. Sinuciderea ei are un aspect dramatic, există în toate gesturile femeii o poezie a despărțirii, un legământ puternic între cei doi îndrăgostiți: în cupa în care se găsea inima iubitului ucis de tiranul părinte, toarnă otravă, pe care o bea fără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
orbit de gelozie, o pedepsește pe această „femeie și soață păcătoasă”919 servindu-i la masă inima prietenului trădător. Personajul feminin se salvează din poziția decăzută pe care i-o conferea adulterul prin sacrificiul suprem, acela al jertfirii propriei persoane, sinuciderea dovedindu-i intensitatea și sinceritatea sentimentelor trăite. În alte cazuri donnele demonicate sunt doar victime ale rapacității sexuale masculine sau ale propriei vanități, dacă nu chiar prostii, și nu ale unei mentalități adânc înrădăcinate, a inferiorității și dominării femeii cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
feminin din acestă nuvelă devine exponentul unei epoci înnoitoare, anticipând modernitatea viziunii renascentiste, este modelul feminin activ, implicat nu doar în problemele personale, cărora încearcă să le ofere o soluționare, ci și în instaurarea unui nou cod de evaluare umană. Sinuciderea este privită ca singura șansă de a fi alături de tânărul iubit, devine semnul devoțiunii ei supreme, căci nu înțelege să trăiască altfel decât în iubire, în libertate de alegere și de gândire. Guvernând ca regină ziua a cincea, zi ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și ostilitate, decizând, în final, să-l părăsească pe Africo, ca într-o încercare disperată de a șterge tot ceea ce deja înfăptuise. Refuză să părăsescă suita Dianei, pretinzând că nu s-a întâmplat nimic, ascunzându-și păcatul. Astfel nimfa grăbește sinuciderea tânărului. Mensola este prinsă între profana Venus și casta Diana, între natură și 617 Robert Hollander, Boccaccio’s Two Venuses, New York, 1977 apud Teodolinda Barolini, op. cit., p. 517. (trad. n.) 172 societate, este un personaj boccaccesc tragic.618 Statutul de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
punându-și propria viață în mâinile lui. Părăsită de viteazul cuceritor, nu are forța de a trece mai departe prin existență, alege sacrificiul suprem. La fel se întâmplă și cu Philida: trădată de Demophon, decide sălășluirea voită în tărâmul umbrelor. Sinuciderea rămâne o renunțare la speranță, o frică în fața necunoscutului suferinței, un semn al unui orgoliu exacerbat, trădează o dezrădăcinare totală de tot ceea ce înseamnă rațiune, o lipsă a înțelepciunii și a acceptării vieții așa cum este, nu doar o idealizare a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pătruns de frumusețea-i rară,/ Bălaiul păr, mlădiul trup, purtare/ și dulce vorba-i când se tânguia.”693 Nu poate fi o martiră, este cel mult o femeie pe care rușinea de a fi public blamată o determină să aleagă sinuciderea. Nu avea cum dovedi că se opusese agresorului ei. Este aici și un orgoliu feminin care nu acceptă să fie înjosit cu nimic, ceea ce îl face pe narator să afirme corect că femeile au o credință mai puternică decât a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
creștinismului, Lucreția nu mai poate fi însă receptată pozitiv, deși suntem conștienți că personajul aparține lumii păgâne. Fericitul Augustin o acuză de prea multă mândrie sau orgoliu. Lucreția devine o figură pivot în istoria constituțională romană: din cauza violului și a sinuciderii ei, romanii s au ridicat împotriva familiei regale a Tarquinilor și au impus republica. De la Fericitul Augustin înainte, ea a fost percepută ca o figură centrală pentru definirea eticii seculare și a ideologiei Romei, în special atenția exagerată acordată onoarei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
activitățile sociale sau publice, se sinucide nu din dragoste, ci pentru că și-a pierdut demnitatea. Piram nu este la fel de pasional ca și Tisbe, îl percepem prea legat de spațiul domestic, laș, se sinucide pentru că nu s-a comportat bărbătește. Actul sinuciderii ține mai mult de latura feminină, mai sensibilă și mai dispusă să dramatizeze și să se resemneze, fără putere de a acționa în mod real. „Acești eroi decid 707 Ibidem, p. 1. (trad. n.) 708 G. Chaucer, Legenda..., p. 201
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu pot trăi în absența femeilor îndrăgite, ci nu sunt capabili să supraviețuiască cu ei înșiși în starea virilă la care au fost readuși. În mod ironic, actele lor suicidale confirmă felul în care au fost efeminați de dragoste, deoarece sinuciderea este definită în poem, și de vechea tradiție din care acesta derivă, ca ultima alternativă a unei femei care este violată, abandonată sau altfel agresată în cadrul unei relații amoroase, sau care, asemenea personajului Alceste, se sacrifică pentru soțul ei. [...] Antoniu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
decât să 710 Ibidem, p. 3. (trad. n.) 711 Ibidem, p. 4. 712 Ibidem, p. 4. 713 Ibidem. 714 Ibidem. (trad. n.) 715 Ibidem, p. 5. 194 o confirme.716 Personajele masculine își expun slăbiciunile: Enea plânge și amenință cu sinuciderea, Tereu imploră, mituiește și face promisiuni false, Iason este „sfios ca o fecioară”717, în timp ce prietenul său Hercule îi este mijlocitor, mai mult codoș. Sunt dependenți de personajele feminine, abandonul femeilor, pe care inițial le iubeau sau cel puțin așa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
căiește de făgăduința făcută și preferă mai bine moartea, decât necinstea: „Dar nu e dintr-ales: mai bine moarte/ Decât să cad cu trupu-ntru păcat,/ Sămproșc cu tină numele mi curat;/ Prin moarte-ncalte-aș fi răscumpărată.” 825 Însă decizia sinuciderii nu o poate lua în absența soțului. Pentru ca lamentația ei să devină și mai patetică sau pentru a-și oferi imboldul necesar sacrificiului propriu, personajul feminin aduce în prim plan exemplele unor fecioare sau soții care au preferat să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
proprie a personajului feminin nu mai este pusă în cumpănă, vocea ei de ființă subordonată nu se mai face auzită, obediența în fața principiului masculin este desăvârșită. La început respinsese orice încercare de cedare în fața lui Aurel. Decide chiar să aleagă sinuciderea, decât să-i capituleze celui care manifesta pentru ea o pasiune atât de intensă. Este clar că femeia nu nutrește nicio dorință pătimașă, nu are gânduri ascunse, dorințe disimulate într-un refuz aparent. Ceea ce se remarcă este jena cu care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Chaucer.855 Castitatea era asociată, de multe ori, cu sacrificiul. Actul ucigaș al lui Virginius față de propria fiică poate fi înțeles numai în contextul social în care are loc, unde se încerca păstrarea demnității și a sanctității grupului, după cum și sinuciderea Lucreției nu era decât o consecință a unor norme exterioare mult prea intransigente. Sacrificiul era necesar în societățile arhaice, de aceea uciderea fetei devine un act public al cărui efect este absorbirea unei voințe contrare. Apiu a încălcat încrederea oamenilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de normele sociale ale timpului, nutrește sentimente puternice pentru bărbatul ales, pledează pentru împlinirea prin iubire, arătând că instinctul uman nu trebuia negat: „poftesc și eu trupește” 917 , dragostea convertindu-se, după spusele femeii, într-un „prea firesc păcat”918. Sinuciderea ei are un aspect dramatic, există în toate gesturile femeii o poezie a despărțirii, un legământ puternic între cei doi îndrăgostiți: în cupa în care se găsea inima iubitului ucis de tiranul părinte, toarnă otravă, pe care o bea fără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
orbit de gelozie, o pedepsește pe această „femeie și soață păcătoasă”919 servindu-i la masă inima prietenului trădător. Personajul feminin se salvează din poziția decăzută pe care i-o conferea adulterul prin sacrificiul suprem, acela al jertfirii propriei persoane, sinuciderea dovedindu-i intensitatea și sinceritatea sentimentelor trăite. În alte cazuri donnele demonicate sunt doar victime ale rapacității sexuale masculine sau ale propriei vanități, dacă nu chiar prostii, și nu ale unei mentalități adânc înrădăcinate, a inferiorității și dominării femeii cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
financiare pe motivul confidențialității informațiilor. În urma crizei financiare din 1929-1933, a devenit mai dificil pentru Kreuger să vândă noi acțiuni pentru a-și finanța schema piramidală. Astfel că în martie 1932 s-a sinucis. În decurs de trei săptămâni de la sinuciderea sa, companiile sale au intrat în faliment. Acest faliment a fost cel mai răsunător până la acea dată și a generat numeroase schimbări în raportarea financiară. Momentul acestui scandal a coincis cu momentul în care Congresul Statelor Unite avea în vedere publicarea
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
rochia unei prostituate și o privește goală. Montările puține ale vastei drame ne-au privat deocamdată de această scenă inedită în teatrul românesc. Gelu Ruscanu e mânat probabil de Jocul ielelor să facă amor cu o actriță care a provocat sinuciderea tatălui său. Ca să vadă „ce au găsit” bărbații între șoldurile ei. Cum de la episodul nefericit al morții tatălui au trecut peste 20 de ani, ce relevanță poate avea experimentul? O scenă erotică vie, cea mai intensă și complexă a dramaturgiei
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Amândoi, o minte complicată și confuză. Dovedită ca asasină, ea recurge la acul de păr, modus operandi mai original decât baioneta lui Chiriac sau șicul de baston al lui Țircădău ce voia să o „sinucidă” pe ex-soția sa Zița. Alte sinucideri de oameni simpli comit soldații abuzați ai lui Anton Bacalbașa. În rest se sinucid persoane cu studii la bază și chiar cu stare. Pomponescu al lui G. Călinescu ia cianură, copleșit de frustări: nu mai e ministru, dar nici la
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
aeroplanul. Un soi de demers sinucigaș este cel al lui Danton, care nu poate dezerta luând patria pe tălpile pantofilor, după celebra formulă. Astfel că rămâne să fie judecat și ghilotinat. De la Camil, singurul care scapă după o tentativă de sinucidere este Andrei Pietraru. El își trage un glonț în piept pentru a demonstra iubitei aristocrate că bănuiala ei de infidelitate nu e justificată. Nu se nimerește ca lumea și piesa se termină cu bine pentru el. O sinucidere bizară apare
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
tentativă de sinucidere este Andrei Pietraru. El își trage un glonț în piept pentru a demonstra iubitei aristocrate că bănuiala ei de infidelitate nu e justificată. Nu se nimerește ca lumea și piesa se termină cu bine pentru el. O sinucidere bizară apare la G. Brăescu. Decorat cu un colan exotic, un medic militar cu grad de maior vrea să pună în evidență distincția. Pentru aceasta își rade frumoasa barbă căreia îi datora autoritatea și prestigiul. Dar care ar fi obturat
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lesnicios. Chiar în timpul dictaturilor regală și antonesciană, oricine putea dispune de pușcă sau pistol, practic fără restricții. Ce făceau cu ele, se vede din literatură. Sinucigașii literaturii române preferă pentru gestul lor funest singurătatea și intimitatea propriului iatac. Excepție face sinuciderea demonstrativă și eșuată a lui Andrei Pietraru. Chiar în mijlocul naturii, totul se petrece discret. La Radu Petrescu se produce Sinuciderea din Grădina Botanică. Tot într-un parc pustiu se sinucide un necunoscut la Emil Gârleanu. Descoperitorii fură o pungă plină
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]