2,915 matches
-
fost compus din două batalioane combinate de cavalerie și motocicliști de recunoaștere, plus nouă baterii motorizate de artilerie, sub comanda lui Gustav Malár. Cele două grupuri au fost organizate în jurul cartierelor generale ale Diviziilor I și III-a de infanterie slovacă. Cele două grupuri slovace au participat la luptele din sudul Poloniei. La final, Slovacia a câștigat teritorii poloneze locuite de slovaci. După izbucnirea insurecției naționale antinaziste din august 1944, germanii au ocupat din septembrie țara. Trupele germane au fost alungate
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
batalioane combinate de cavalerie și motocicliști de recunoaștere, plus nouă baterii motorizate de artilerie, sub comanda lui Gustav Malár. Cele două grupuri au fost organizate în jurul cartierelor generale ale Diviziilor I și III-a de infanterie slovacă. Cele două grupuri slovace au participat la luptele din sudul Poloniei. La final, Slovacia a câștigat teritorii poloneze locuite de slovaci. După izbucnirea insurecției naționale antinaziste din august 1944, germanii au ocupat din septembrie țara. Trupele germane au fost alungate pas cu pas de
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
cehoslovace care înaintau din răsărit. Teritoriile eliberate au devenit parte a Cehoslovaciei. Prima republică slovacă a încetat definitiv să existe de facto pe 4 aprilie 1945, când Armata Roșie a eliberat Bratislava și ultima parte a Slovaciei. De jure, Republica Slovacă a încetat să existe pe 8 mai 1945, când guvernul slovac în exil a capitulat la Kremsmünster (Austria) în fața în fața generalului Walton Walker, comandantul Armatei a 3-a americane. După patru zile de la declanșarea invadării URSS de către Germania, Slovacia a
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
După patru zile de la declanșarea invadării URSS de către Germania, Slovacia a trimis propriile sale unități împotriva sovieticilor - „Grupul expediționar slovac”. Acest grup de armată era comandat de ministrul slovac al apărării, Ferdinand Čatloš. În timpul campaniei de pe frontul de răsărit, forțele slovace au rămas treptat în spatele celor germane. Acest fapt s-a datorat în principal lipsei de mijloace mecanizate pentru deplasarea celor 45.000 de soldați slovaci. Ca urmare a incapacității Grupului expediționar să mențină ritmul alături de trupele germane, s-a luat
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
Ca urmare a incapacității Grupului expediționar să mențină ritmul alături de trupele germane, s-a luat decizia creării unei unități mobile care să aibă o mobilitate crescută. Toate unitățile motorizate ale Grupului expediționar au fost concentrate în așa-numita „Comenduirea mobilă slovacă”, cunoscută și ca „Brigada Pilfousek”, după numele comandantului, Rudolf Pilfousek, fostul comandant al Diviziei a II-a slovace. Brigada Pilfousek a înaintat spre Lvov și Vinnița. După 8 iulie 1941, brigada a trecut sub comanda tactică a Armatei a 17
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
participase și la luptele din Polonia din 1939. Pe la mijlocul lunii septembrie 1941, Divizia I slovacă s-a reîntors pe front, în apropierea Kievului. După cucerirea Kievului, Divizia I slovacă a fost transferată la rezerva Grupului de Armate Sud. Aici, divizia slovacă a înaintat de-a lungul râului Nipru, participând la luptele Armatei I Panzer din dreapta și stânga Niprului. Divizia slovacă a fost transferată mai apoi în regiunile Maripol și Taganrog, după care a petrecut iarna 1941-1942 pe poziții de-a lungul
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
front, în apropierea Kievului. După cucerirea Kievului, Divizia I slovacă a fost transferată la rezerva Grupului de Armate Sud. Aici, divizia slovacă a înaintat de-a lungul râului Nipru, participând la luptele Armatei I Panzer din dreapta și stânga Niprului. Divizia slovacă a fost transferată mai apoi în regiunile Maripol și Taganrog, după care a petrecut iarna 1941-1942 pe poziții de-a lungul râului Mius. Mai apoi, divizia slovacă a participat la luptele din Caucaz. La sfârșitul lunii septembrie 1942, la comanda
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
râului Nipru, participând la luptele Armatei I Panzer din dreapta și stânga Niprului. Divizia slovacă a fost transferată mai apoi în regiunile Maripol și Taganrog, după care a petrecut iarna 1941-1942 pe poziții de-a lungul râului Mius. Mai apoi, divizia slovacă a participat la luptele din Caucaz. La sfârșitul lunii septembrie 1942, la comanda diviziei a fost numit Jozef Turanec. Sub conducerea sa, divizia a forțat râul Kuban și a înaintat până în regiunea Taupze. La sfârșitul anului 1942, a fost transferat
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
nou comandant, generalul-locotenent Gen Jurech. După înfrângerea grea suferită de forțele Axei la Stalingrad în iarna 1942-1943, situația frontului german din Caucaz a devenit foarte dificilă, toate unitățile Axei din zonă fiind retrase rapid pentru a evita încercuirea lor. Divizia slovacă a fost în primejdie să fie încercuită lângă Saratovskaia, dar a reușit să scape. Unitățile diviziei mobile au fost transferate pe calea aerului din regiunea Kuban, dar a fost nevoită să părăsească tot echipamentul și armamentul greu. Mai târziu, divizia
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
a fost în primejdie să fie încercuită lângă Saratovskaia, dar a reușit să scape. Unitățile diviziei mobile au fost transferate pe calea aerului din regiunea Kuban, dar a fost nevoită să părăsească tot echipamentul și armamentul greu. Mai târziu, divizia slovacă a fost folosită ca ariergardă în evacuările capetelor de pod de la Sivaș și Perekop. După această dată, înregistrările din jurnalele de front s-au pierdut. La un moment dat, a fost numit un nou comandant, Elmir Lendvay. Divizia I reapare
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
și Perekop. După această dată, înregistrările din jurnalele de front s-au pierdut. La un moment dat, a fost numit un nou comandant, Elmir Lendvay. Divizia I reapare în luptă lângă Melitopol. În ciuda faptului că a căzut în încercuire, divizia slovacă a reușit să străpungă liniile sovietice și s-a reîntors în rândurile frontului german. Slovacii au pierdut aproximativ 2.000 de oameni în timpul acestei acțiuni. Divizia I a fost practic distrusă și a fost retrasă din prima linie. La începutul
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
noiembrie 1943, ca urmare a creșterii numărului de dezertori din cadrul diviziei, militarii rămași au fost dezarmați și transferați în Italia, la Ravenna ca unitate de construcții. „Slovenské vzdušné zbrane” (SVZ) a fost Forțele aeriene ale efemerului stat slovac. Forțele aeriene slovace au avut misiunea să asigure sprijin aerian pe frontul de răsărit și să apere zona metropolitană a Bratislavei împotriva atacurilor aeriene Aliate. Încă de la începutul existenței ei, Republica Slovacă a fost puternic dependentă de Germania Nazistă. Prin „Tratatul asupra relațiilor
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
SVZ) a fost Forțele aeriene ale efemerului stat slovac. Forțele aeriene slovace au avut misiunea să asigure sprijin aerian pe frontul de răsărit și să apere zona metropolitană a Bratislavei împotriva atacurilor aeriene Aliate. Încă de la începutul existenței ei, Republica Slovacă a fost puternic dependentă de Germania Nazistă. Prin „Tratatul asupra relațiilor de protecție dintre Reichul German și Statul Slovac” (Tratatul de protecție), Slovacia își subordona practic politica externă, de apărare și economică intereselor germane. Slovacia s-a alăturat în mod
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
nu au fost organizate alegeri generale pentru alegerea deputaților parlamentului. În schimb, a funcționat așa-numitul „Consiliu de stat” cu funcțiile unei camere superioare a unui parlament (Senat). Organul executiv al puterii de stat era guvernul cu opt miniștri. Republica Slovacă din timpul celui de-al doilea război mondial era un stat autoritarist cu elemente fasciste. Uneori, regimul slovac din perioada amintită este caracterizat ca fiind „clerical-fascist”. Acesta a fost de fapt termenul folosit de-a lungul întregii perioade de existență
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
slovac din perioada amintită este caracterizat ca fiind „clerical-fascist”. Acesta a fost de fapt termenul folosit de-a lungul întregii perioade de existență a Cehoslovaciei comuniste. Partidul politic conducător era „Partidul Poporului Slovac al lui Hlinka” (sau Partidul Unității Naționale Slovace). A mai fost autorizată funcționarea partidelor unor minorități naționale - ale germanilor și maghiarilor), în vreme ce toate celelalte partide politice au fost interzise. (Ar mai trebui spus că acțiunea de interzicere a partidelor politice a avut loc de fapt mai înainte de proclamarea
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
deportarea evreilor în lagărele de concentrare germane. Pe de altă parte, nu a fost pronunțată nicio condamnare la moarte în perioada de existență a republicii. Existența statului independent slovac a avut și efecte pozitive asupra științei, culturii, învățământului și economiei slovace. În 1942 a fost fondată Academia Slovacă de Științe. Au fost înființate mai multe licee și universități cu limba de predare slovaca, iar arta a înflorit în republică. Republica Slovacă era împărțită începând cu 1 ianuarie 1940 în șase regiuni
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
Pe de altă parte, nu a fost pronunțată nicio condamnare la moarte în perioada de existență a republicii. Existența statului independent slovac a avut și efecte pozitive asupra științei, culturii, învățământului și economiei slovace. În 1942 a fost fondată Academia Slovacă de Științe. Au fost înființate mai multe licee și universități cu limba de predare slovaca, iar arta a înflorit în republică. Republica Slovacă era împărțită începând cu 1 ianuarie 1940 în șase regiuni și 58 de districte: La scurtă vreme
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
avut și efecte pozitive asupra științei, culturii, învățământului și economiei slovace. În 1942 a fost fondată Academia Slovacă de Științe. Au fost înființate mai multe licee și universități cu limba de predare slovaca, iar arta a înflorit în republică. Republica Slovacă era împărțită începând cu 1 ianuarie 1940 în șase regiuni și 58 de districte: La scurtă vreme după proclamarea independenței, Republica Slovacă a început să ia anumite măsuri antisemite. Gărzile lui Hlinka au început să atace evreii, iar în septembrie
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
înființate mai multe licee și universități cu limba de predare slovaca, iar arta a înflorit în republică. Republica Slovacă era împărțită începând cu 1 ianuarie 1940 în șase regiuni și 58 de districte: La scurtă vreme după proclamarea independenței, Republica Slovacă a început să ia anumite măsuri antisemite. Gărzile lui Hlinka au început să atace evreii, iar în septembrie 1941 a fost pus în practică un „Cod evreiesc”. Acest cod era inspirat de Legile de la Nürnberg și cerea evreilor să poarte
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
funcții sau să exercite o serie de meserii, iar căsătoriile interconfesionale au fost interzise. Până în octombrie 1941, 15.000 de evrei au fost expulzați din Bratislava. Cea mai mare parte a lor a fost trimisă în lagărele de concentrare. Republica Slovacă a fost una dintre țările care a fost de acord cu deportare a evreilor ca parte a „Soluției finale naziste”. La început, guvernul slovac a încercat să facă un târg cu Germania în octombrie 1941 prin care evreii trebuiau „livrați
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
octombrie 1941 prin care evreii trebuiau „livrați” în schimbul muncitorilor slovaci necesari economiei naziste de război. După Conferința de la Wannsee, germanii au fost de acord cu propunerea slovacilor și între cele două părți s-a încheiat un acord prin care Republica Slovacă trebuia să plătească pentru fiecare evreu deportat o sumă fixă, iar, în schimb, Germania promitea că evreii deportați nu aveau să se mai întoarcă niciodată în Slovacia. La început s-a căzut de acord asupra a „20.000 de evrei
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
fabricile de armament germane și a depus o plângere oficială când a devenit clar că evreii au fost victime ale execuțiilor în masă. Deportările evreilor au fost reluate pe 30 septembrie 1944, când Armata Roșie a ajuns în apropierea granițelor slovace și a izbucnit Insurecția națională slovacă. Ca rezultat a acestor evenimente, germanii au decis să ocupe toată Slovacia, care și-a pierdut astfel independența. În timpul ocupației germane, alți aproximativ 13.000 de evrei au fost deportați, iar cam 5.000
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
depus o plângere oficială când a devenit clar că evreii au fost victime ale execuțiilor în masă. Deportările evreilor au fost reluate pe 30 septembrie 1944, când Armata Roșie a ajuns în apropierea granițelor slovace și a izbucnit Insurecția națională slovacă. Ca rezultat a acestor evenimente, germanii au decis să ocupe toată Slovacia, care și-a pierdut astfel independența. În timpul ocupației germane, alți aproximativ 13.000 de evrei au fost deportați, iar cam 5.000 au fost arestați. Deportările evreilor au
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
toată Slovacia, care și-a pierdut astfel independența. În timpul ocupației germane, alți aproximativ 13.000 de evrei au fost deportați, iar cam 5.000 au fost arestați. Deportările evreilor au continuat până pe 31 martie 1945. În total, autoritățile germane și slovace au deportat aproximativ 70.000 de evrei slovaci. În jur de 65.000 de evrei slovaci au murit în lagărele de concentrare germane. Există estimări recente care afirmă că aproximativ 105.000 de evrei slovaci, sau 77% din populația evreiască
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
până în secolul XVIII. Din punct de vedere lingvistic, dialectul astăzi slav al vlahilor moravi, deopotrivă influențat de cehă și de slovacă, cuprinde cuvinte românești provenite din dacoromână precum "bača" „baci”, "brynza" „brânză” (care a trecut și în limbile cehă și slovacă), "cap" „țap”, "domikát" „mâncare din produse lactate” (vezi „dumicat”), "galeta"/"geleta" „găleată” (de lemn folosită la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota" „oaie cu coarne” (vezi „cornută”), "košár" „coșar”, "murgaňa"/"murgaša" „oaie cu lână de culoare
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]