2,969 matches
-
1819-1865). Scriitorul are un ideal social și etic, vrea să reformeze societatea, s-o moralizeze. Virtutea este răsplătită și nelegiuirea sancționată și cititorul are satisfacția de a asista la restabilirea dreptății. Dinu Păturică e o slugă rea. Gheorghe e o slugă bună, și după o aparentă răsturnare de valori eroul cel integru învinge. Prin temă, Ciocoii vechi și noi e un mic roman stendhalian (fără filiație directă și fără luciditatea analitică), iar Dinu Păturică un Julien Sorel valah. Păturică nu e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el locul "cetății moarte" a poeților flamanzi, însetați de liniște și monotonie. Așa de puțin poate depăși poetul propria-i experiență, încît înfiorarea produsă de vederea mării nu-i deșteaptă decât imaginea de "crăiasă" și dorința de a se băga "slugă" la ea. N. IORGA Cine nu l-a ascultat niciodată pe N. Iorga (a fost un orator extraordinar, imposibil de transcris) cu greu își va face o idee justă de opera lui. Activitatea istorică în care intră și foarte multă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vibratile prin natura ei. La acest contrast se adaugă elemente lirice prin ele înseși, ca decrepitudunea autumnală, pustietatea, monotonia, caterinicile cântând pe străzi pustii, dumineca, zi de gală a micii burghezii și a servitorilor și de urât pentru intelectual. Acum "sluga" e lovită de răul veacului și în loc de a medita lamartinian pe marginea lacului, contemplă ulița: O după-amiază de duminică și soare, Cu lucrători ce iesă la plimbare, Cu-o slugă tristă care stă în poartă Privind pe ulița pustie, moartă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
burghezii și a servitorilor și de urât pentru intelectual. Acum "sluga" e lovită de răul veacului și în loc de a medita lamartinian pe marginea lacului, contemplă ulița: O după-amiază de duminică și soare, Cu lucrători ce iesă la plimbare, Cu-o slugă tristă care stă în poartă Privind pe ulița pustie, moartă. Călugărițele beghine din poezia flamandă, care prin mergerea lor în șiruri sugerează monotonia și recluziunea, lipsind în Iași, sunt înlocuite cu copii de școală, sau chiar cu studenți: Copii de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o atmosferă dezolată de boleșniță, sub regim de "jigăreală". Și Gh. D. Mugur evocă mahalaua "cu grădini și uliți patriarhale", în care casele sunt "flăcări de mușcată, cerceluși și maghiran". N. D. Cocea zugrăvește lumea politică de după război (Fecior de slugă, Pentr-un petec de negreață, Nea Nae) cu o cruditate ostentativă, Vasile Savel, în romane documentare asupra epocii războiului (Miron Grindea, Vadul hoților), n-are spirit de observație, Ludovic Dauș a putut interesa puțin prin Asfințit de oameni, romanțare a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fac ca tablourile și imaginile date de el să crească peste marginile năzuințelor lui personale. Aceasta însă nu contrazice cele zise mai sus și nu înseamnă că arta poate împăca clasele. Dar despre aceasta, altă dată. care nu poate ține slugi acasă. El va admira pe acel artist care va avea ca ideal o femeie voinică, harnică, muncitoare, gospodină. Alt exemplu: Zola, ale cărui romane, în mare parte, sunt cantaridă 1 tipărită, va plăcea, va fermeca pe burghezi, cari din pricina trândăviei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de latină iar cei mai grei de căpățînă erau trași de coamă. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geții cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuțișul sabiei iar relațiile lor au fost între stăpîn și slugă. Răscoalele nenumărate ale geților ocupați și vizitele neanunțate ale geților liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că acești cotropitori chiar dacă aveau sub control o parte a Geției nu au învins și dorința de neatîrnare a străbunilor noștri, așa cum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să-i amintească ce vecin de soi are. Împăratul îi răspunde printr-o scrisoare plină de batjocură: ,,Ioniță nici nu se cade să se privească ca și cînd ar avea relații cu regii ca cu niște amici, ci numai ca sluga cu stăpînul și conform acestora să se adreseze pe viitor în scrisorile sale, în caz contrar, latinii vor ridica armele asupra lui chiar, vor pustii în buna lor voie țara Moesiei, pe care el și așa a luat-o numai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
decît cu ajutorul bărcilor mari sau a podurilor ca-re se trăgeau de pe un mal pe altul iar brodnic era cel care mînuia un brod. Tot așa avem paharnic de la pahar, sfetnic de la sfat, birnic de la bir, canonic de la canon, slugarnic de la slugă și altele. În Annales Polonorum vetustiares scrise între anii 1248-1282 se găsește menți- unea următoare pentru invazia tătarilor din anul 1259: ,,Tătarii după ce subjugară pe Bessarabeni, pe Litvani, pe Ruteni și alte neamuri, au luat cetatea Sandomir (Thartari subiugatis Bessarabenis
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
al optulea fiu dar și după această naștere, tot a mai tras coasa. Acasă, în gospodărie, prin curte, ea avea obiciul să fugă, nu să mearagă la pas, atât de multe treburi avea de făcut. A purtat gospodărie mare, fără slugi, cu vite multe, cai, boi, vaci, porci, oi multe, multe păsări. Ce griji, câte nopți nedormite când fătau vacile, oile sau scroafele. Ce griji erau când scoteau cloștile pui. Toate erau pe capul ei, în grija ei. Și noi copiii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o viață, din ambiția lui de a fi stăpân în gospodăria sa, de a arăta că știe să fie stăpân, că poate să se administreze singur, că este în stare să răzbească în viață; prin colectivizare, la bătrânețe, a ajuns sluga celor mai răi și mai leneși oameni din sat; o slugă bătrână și săracă. întrat în colectivă, a fost pus paznic la vite și apoi om de servici la grajdurile vitelor colectivei. La noi, la Râmnicelu, cea mai degradantă muncă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sa, de a arăta că știe să fie stăpân, că poate să se administreze singur, că este în stare să răzbească în viață; prin colectivizare, la bătrânețe, a ajuns sluga celor mai răi și mai leneși oameni din sat; o slugă bătrână și săracă. întrat în colectivă, a fost pus paznic la vite și apoi om de servici la grajdurile vitelor colectivei. La noi, la Râmnicelu, cea mai degradantă muncă era aceia de a fi văcarul satului. Această „muncă” i-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
până la Mănăstirea Sucevița, la hram. Creștini buni, credință tare, puternică. Sâmbătă spre duminică, la mănăstire, am oficiat un acatist la miezul nopții. Am vărsat lacrimi când fecioarele Maicii Domnului au cânta în curtea mănăstirii: Iată Mirele vine și fericită este sluga pe care o va afla priveghind. în zorii zilei de 6 august am predicat în curtea mănăstirii în fața icoanei cu scara pe care se poate urca la rai. Era în suflatul meu o pace, o lumină, o putere neobișnuite pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că am o răspundere și față de părinți, și față de profesori, și față de camarazi, și față de tot neamul românesc. Simțeam că sunt supravegheat de Dumnezeu, că Dumnezeu vrea ca eu să devin folositor și semenilor pe pământ dar și ca o slugă a lui Dumnezeu pentru a îndruma creștinii pe calea mântuirii. Simțeam că port niște sarcini pe care trebuia să le duc la îndeplinire cu seriozitate, și acest simțământ îmi dădea demnitate; simțeam că am o misiune de îndeplinit. Treptat mi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sculptată o bucată de pâine neagră și mucegăită cu care se hrănea muncitorul forestier din Maramureș, care era urmaș de stăpâni de munți pe care-i acaparaseră prin mijloace tâlhărești stră inii, la care fostul stăpân de munți acum ajunsese slugă. Sunt intervenții din Parlament care se pot citi și astăzi în colecțiile Monitorului Oficial de atunci. O altă acuzație gravă care este aruncată cu dispreț împotriva legionarilor este învinuirea lor de antisemitism. Nu există în țara noastră o altă problemă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de altădată, care parcă la dangătul de clopot, când ajungea pe ogor, îngenunchia, făcea semnul crucii, apoi răsturna brazda până la apusul soarelui când iar îngenunchea și mulțumea cerului care i-a dat puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu toată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
temeiul existenței sale. Să nu uităm că, din pământ și munca pământului am trăit și clădit secole, ceea ce avem azi spre fericirea noastră, a copiilor noștri și slava lui Dumnezeu, de aceea să nu-l înstrăinăm pentru a nu ajunge slugă la stăpânitori și țara noastră să nu ajungă colonie. Să fim vrednici și încrezători în puterile noastre, să nu ocolim munca și să ne rugăm Domnului. Credința și munca ne vor asigura continuitatea noastră în istorie ca neam. Să nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și devastări, azi tăcute morminte, câmpii cu holde bogate și pământuri pe care nelegiuiții „administratori” de azi, prin legi nelegiuite, vor să le înstrăineze, făcând din România, Stat Național și Suveran, o colonie a tuturor amatorilor de chilipiruri, iar românul slugă și rob. Români, apărați-vă pământul, demnitatea și viitorul copiilor voștri, până nu va fi prea târziu! Reînodați firul tradiției de luptă cu al strămoșilor noștri. România e sufocată de paraziți sociali, tâlhari și pișicheri. Înlăturați parazitismul păgubitor, și reintroduceți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
S-a dus?... Ai văzut, Fănică? Ai auzit? Și Ghiță nu mai vine... Fănică, Fănică, ne amenință o nenorocire grozavă... Tipătescu: Taci! Vine cineva. E Ghiță desigur. (se repede la ușa din fund prin care apare Cetățeanul turmentat.) Cetățeanul: (șovăind) Sluga! (în tot jocul sughite și șovăie.) Zoe: Cine e ăsta? Tipătescu: Ce poftești d ta? Cetățeanul: Eu?... (sughite.) Eu sunt alegător... Tipătescu: (nervos) Cum te cheamă? Cetățeanul: Cum mă cheamă? Ce trebuie să spui cum mă cheamă... vorba e, sunt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
intervenind) Pardon, dați-mi voie: mie-mi pare din contra că într-un stat constituțional, mai ales într-un stat tânăr ca al nostru, administrația ar trebui să... Zoe: (asemenea) Se-nțelege...? Cetățeanul: (cătră Cațavencu) Ei! Onorabilul! Nu te vedeam; sluga! O mie de ani pace! Și zi, mă lucrași, ai? Adică, dă-i cu bere, dă-i cu vin, nu pentru cinstea obrazului... pentru ca sămi faci pontul cu scrisoarea... bravos! Dom'le Nae. Cațavencu: A! A! Zoe: Fănică! Fănică! Trimite
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
au contribuit să fim mai răi ca ăia din Răsărit. Pentru că comunismul nostru o avut o altă față, mai diabolică decât sistemul bolșevic... Adică În 45 de ani parcă noi am fost mai avansați În teroare... Și am avut niște slugi de-a lu’ Stalin pur și simplu mai ale dracului decât el. Și ce a fost mai grav a fost să implementezi În om frica... Și un om care știe numa’ de frică și frica Îl domină... ăla nu mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu vă supărați, dar eu nu sunt de acord, nu pot să Înțeleg. Nu este creștinește ceea ce faceți. Vorbiți mai bine despre iertarea păcatelor, să-i ierte Dumnezeu pe aceștia... Pe urmă nu-l invocați pe Dumnezeu, că nu este sluga dumneavoastră, să-i dați comandă”. Nu? Cum sunt atâția care se laudă: „L-am blestemat și ai văzut, mă, că s-a ales praful de el!”. Știi? Adică Dumnezeu este o slugă, este un instrument care ascultă de tine? Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu-l invocați pe Dumnezeu, că nu este sluga dumneavoastră, să-i dați comandă”. Nu? Cum sunt atâția care se laudă: „L-am blestemat și ai văzut, mă, că s-a ales praful de el!”. Știi? Adică Dumnezeu este o slugă, este un instrument care ascultă de tine? Și pentru asta se uita cu ciudă la mine, și nici nu mă mai lua În seamă... Ați amintit de un coleg, Korpas, care s-a Întors din Germania. Da, el a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aruncat în pahar spre a se stinge. Aceasta era în parte viața românească de familie, educație cu totul străină de metodele moderne și de pedagogia științifică. Nici un precept pentru dezvoltarea fizicului prin sporturi; copiii creșteau pe mâna și în tovărășia slugilor de la care contractau vicii precoce. Din acest punct de vedere cred că astăzi, când mamele își petrec întregul timp afară din casă este poate și mai rău. Pe vremea copilăriei mele atracțiile publice fiind aproape neexistente, toate petrecerile se făceau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cortul domnesc, n-a avut nimic caracteristic, nimic național; cu puțină îngrijire s-ar fi putut găsi în târg chiar o sută de fete și flăcăi în costum național cari să se prindă în horă. Nu erau în horă decât slugi și rândași, bucătărese și jupânese în costumurile cele mai burlești, neștiind să joace, tăvăliți și urâți la față“). Cu acest prilej, două zile mai târziu, Trompeta Carpaților, din care am reprodus citatul de mai sus (și care aprecia, cu exagerare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]