6,398 matches
-
propriul eu în relație cu alții și să-i cunoaștem. Avem nevoie de comunicare, avem nevoie de relații prin care să împărtășim celorlalțirealitatea noastră, să construim împreună semnificațiile realității care ne înconjoară. Prin aceasta, comunicarea îndeplinește, evident, și o funcție de socializare a persoanei. 3. Cea de-a treia funcție privește dimensiunea de influență și persuasiune a comunicării. Prin comunicare putem să îi influențăm pe ceilalți să fie parte în activitatea noastră de a atinge anumite scopuri. Această funcție dezvoltă ideea de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fenomen de „recompensare”. Reacția expresiei valorice presupune că atitudinile care exprimă valori dau claritate imaginii de sine, dar o și modelează pe aceasta mai aproape de ceea ce ne dorim; față de funcția anterioară, observăm un proces de identificare cu rol esențial în socializare și autodezvoltare. Reacția cognitivă se referă la nevoia oamenilor de a da sens la ceea ce ar părea altfel un univers neorganizat și haotic, spune Katz. El mai adaugă că aceasta este raportată la nevoia de a înțelege evenimentele care ne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în vederea realizării diferitelor activități; o sursă importantă de accentuare a acestor nevoi de a dezvolta strategii de comunicare eficiente și de rezolvare pozitivă a conflictelor o reprezintă provocările lansate de mass-media, care, pe de o parte, privesc diminuarea posibilităților de socializare a persoanei și, pe de alta (cum este exemplul furnizat de rețeaua Internet), îi lărgesc acesteia opțiunea contactului cu semeni situați la mari distanțe geografice și cu experiențe de viață complet diferite de a sa. Iată de ce vom sesiza, încă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
extrem de multe conflicte, o mare parte dintre ele fiind văzute drept o sursă de perturbare a ritmului clasei, a activităților imaginate de către formator etc. În ce măsură aceste conflicte sunt urmate de achiziții (în toată aria lor: cognitive, afectiv-motivaționale, de relaționare și socializare etc.) și în ce măsură reușim să pozitivăm răspunsurile negative și formele sub care aceste conflicte iau amploare - rămâne o sarcină delicată și aflată încă predominant sub imperiul subiectivității. Deocamdată, putem consemna două stări de lucruri: - conflictul există în organizațiile școlare și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
evaluarea performanței de grup și individuale, rezolvarea situațiilor care diminuează performanța). În aria funcțiilor de menținere se observă: antrenarea membrilor echipei pentru a avea abilități interpersonale, colaborarea (includerea, implicarea), managementul conflictelor, construirea implicării (prin dezvoltarea unui climat optimist, inovator, prin socializare și recunoaștere reciprocă), satisfacerea nevoilor individuale ale membrilor (încredere, suport), modelarea etică și practicile principiale (corectitudine și consistență comportamentală). În sfârșit, în cea de-a treia arie, care se referă la context, liderul trebuie să-și dezvolte rețeaua de comunicare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
între grupuri care să introducă un sens mai puțin participativ activităților de interacțiune educațională viitoare. În același timp, nu trebuie omis faptul că, pe cât crește coeziunea grupului, pe atât crește dependența membrilor față de acesta, ceea ce poate conduce la fenomene de socializare excesivă în interiorul grupului și de desocializare a membrilor în afara lui. În literatura de specialitate se întâlnește un concept foarte interesant (balkanization), desemnând faptul că dintr-o puternică loialitate față de un grup unii membri ai acestuia pot să încerce sentimente de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pot motiva și stimula procesul didactic. Elevul, solicitat de joc va avea o comportare activă, iar jocul identifică adevărata personalitate, individualitate a copilului. Laturile dezvoltării psihice a copilului determinate prin joc sunt: Diferite situații de joc cu efecte diverse de socializare prezintă un mare interes pedagogic deoarece: dezvoltă motricitatea copilului și desfășurarea acțiunilor ce pot fi coordonate prin voință; frânează sau dezvoltă fantezia și spontaneitatea; pregătesc premisele gândirii divergente; În gândirea divergentă sunt incluse și condițiile creativității: exersarea funcțiilor perceptive, a
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
instruire a copiilor, făcându-l mai atractiv și elevii sunt Încurajați, stimulați prin cristalizarea sentimentului de succes. Efectul terapeutic al jocului poate fi surprinzător de puternic, iar valorificarea chiar și a unor resurse minime pot fi utilizate În procesul de socializare al copiilor. În relațiile lor, deși reduse și limitate datorate vocabularului sărac sau lipsei relațiilor interpersonale, ei vor stabili un echilibru activ participând la viața comunității. Progrese ale copiilor cu deficiențe asociate Înregistrate În cadrul activităților ludice: denumirea culorilor, imaginilor și
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
engleză) În legătură cu problemele cu care se confruntă C.P.; asigurarea unui cadru optim de afirmare pentru toți copiii, fără a da impresia că sunt avantajați gratuit cei cu deficiențe. Rezultate obținute În urma acțiunilor Întreprinse de echipa de caz: progres pe linia socializării, integrarea În colectivul clasei și al școlii; i-a Întărit mult Încrederea În sine, observându-se o Îmbunătățire semnificativă a capacității de exprimare a emoțiilor și a comunicării interpersonale; reușește să-și Înfrângă timiditatea, a căpătat treptat Încredere În capacitățile
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
Familia a avut și are un rol important În viața copilului, o importanță fundamentală fiind acordată relației mamă-copil. În viața fiecărui copil, familia reprezintă primul mediu de socializare caracterizat prin securitate afectivă, susținere, sprijin, cooperare, viață comună, aspirații și interese comune. În literatura de specialitate sunt analizate și clarificate o serie de concepte sociopsihopedagogice considerate de referință În Înțelegerea dinamicii și evoluției familiei: solidaritatea Între generații, armonia intrafamilială
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
care persoanele acestea nu sunt În măsură de a-și exercita În mod deplin drepturile lor de cetățeni, trebuie să fie ajutate de a participa cât mai mult posibil la viața civilă, asigurându-le ajutorul adecvat și luând măsurile necesare. Socializarea În familie Copilul diferit se adaptează greu la relațiile interpersonale, de aceea părinții trebuie să joace rolul de tampon, de mediator Între copil și persoanele străine. Uneori părinții pot dramatiza excesiv reacțiile inadecvate venite din partea unei persoane străine, identificând o
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
părinți instabili, nesiguri și incapabili de a opta ferm pentru o anumită atitudine. Uneori copilul este „pasat” la diferiți membri ai familiei, fiind supus unor metode educative diferite, adeseori contradictorii. Integrarea școlară Școala este, de asemenea, un mediu important de socializare. Formele de integrare a copiilor cu CES pot fi următoarele: clase diferențiate, integrate În structurile școlii obișnuite; grupuri de câte doi-trei copii deficienți incluși În clase obișnuite; integrarea individuală a acestor copii În aceleași clase obișnuite. Integrarea școlară exprimă: atitudine
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
cu exigențele integrării sociale. Activitatea școlară impune noi reguli, care să ducă la obținerea performanțelor școlare și la adaptarea la grupul școlar prin respectarea programului de activitate și a normelor de comportament. Școala este, de asemenea, un mediu important de socializare. Formele de integrare a copiilor cu CES pot fi: clasele diferențiate, integrate În structurile școlii obișnuite, grupuri de câte doi trei copii deficienți incluși În clasele obișnuite, integrarea individuală a acestor copii În aceleași clase obișnuite. Integrarea școlară exprimă: atitudinea
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
aptitudini etc. În funcție de reacții, de evoluție, posibilități de Învățare, el poate fi modificat pe parcurs. Sunt stabilite totuși câteva obiective principale care trebuie să stea În atenția celor care se ocupă de recuperarea autistului și anume: a) Învățarea comportamentului și socializarea Deoarece autiștii prezintă foarte puține comportamente sociale normale, manifestând foarte multe comportamente negative, datorită cărora nu se pot integra și Învăța, e necesară Învățarea unor noi comportamente adecvate, Întărirea celor existente, reducerea pe cât posibil a celor negative. Se poate folosi
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
a vedea o situație din punctul de vedere al altei persoane. În aceste condiții am propus părinților copilului, prezentat În cadrul acestui studiu, următoarele tehnici: pentru deprinderea aptitudinilor sociale este esențială introducerea copilului Într-un grup de copii fără probleme de socializare; de asemenea, Învățarea regulilor sociale și a situațiilor În care acestea se aplică este foarte importantă pentru integrarea copilului; insistența pentru contactul vizual (sau cel puțin se cere copilului să privească fața adultului) atunci când acesta Îi vorbește; părinții nu vor
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
române moderne. Aici criticul în ipostază de sociolog găsește un sprijin oportun în concepția pishologistă și finalistă a gânditorului francez Gabriel Tarde cu privire la rolul imitației în viața socială. Invențiile se produc mult mai rar și au un caracter eminamente individual, socializarea lor căzând tocmai în sarcina imitațiilor, ca forme ale legii universale a repetiției, care își asumă astfel o funcție de armonizare și omogenizare a oricărei comunități umane. Există desigur și reacția la fenomenul acestui mimetism social, prin dezbateri, concurență economică sau
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
formă primară Satisfacerea nevoilor primare, imediate Conduite instinctuale primare Mod de existență biologic. Conduite naturale Tipul uman natural, „sălbatic” Factorii pozitivi, protectori Asigură viața Factorii negativi: carențe, dezastre Periclitează viața Etapa intermediară a trecerii de la psyhis la polis. Procesul de socializare a omului Amenajarea mediului fizic după nevoi - protector Factorii naturali protectori, selectați Asigură nevoile primare, selectiv, organizat Socializarea prin reprimarea instinctelor - conduite de grup Mod de viață psihologică de tip protector, cooperant Tipul uman intermediar „semisălbatic/semicivilizat” Etapa „vieții în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sălbatic” Factorii pozitivi, protectori Asigură viața Factorii negativi: carențe, dezastre Periclitează viața Etapa intermediară a trecerii de la psyhis la polis. Procesul de socializare a omului Amenajarea mediului fizic după nevoi - protector Factorii naturali protectori, selectați Asigură nevoile primare, selectiv, organizat Socializarea prin reprimarea instinctelor - conduite de grup Mod de viață psihologică de tip protector, cooperant Tipul uman intermediar „semisălbatic/semicivilizat” Etapa „vieții în cetate” (polis). Procesul de personalizare/civilizare a omului - conștiința socială Cetatea (polis) ca mediu social-uman construit de om
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dominat de funcțiile biologice fundamentale, care asigură și mențin viața. b) Etapa intermediară Aceasta este reprezentată prin trecerea de la modul de viață în natură (physis) la modul de viață în cetate (polis). În cursul acestei etape se produce procesul de socializare a omului prin desprinderea treptată de starea de „sălbăticie”. Tipul uman intermediar este omul semisălbatic/semicivilizat. c) Etapa vieții în cetate Aceasta este etapa desprinderii totale a omului de mediul natural și a „intrării” sale într-un mediu social-uman artificial
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dar care nu poate exista decât în relație strânsă cu celelalte persoane. Această caracteristică personală implică un echilibru dinamic permanent între două aspecte: procesul de diferențiere individuală sau individualizarea și amenajarea unui gen de relații satisfăcătoare cu celelalte persoane sau socializarea. Ambele aspecte ale acestui mecanism de echilibru desemnează „dinamica personalității” și reprezintă constanța - sau identitatea personală - și adaptarea - sau amenajarea relațiilor interpersonale. Constanța implică faptul că transformările personalității se mențin într-o linie constantă grație unei tendințe fundamentale de a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
noi, diferite de cele în care s-a dezvoltat și a trăit copilul până atunci. Ieșirea din casă și intrarea în școală, presupune, o dată cu schimbarea modelului, și o schimbare a mediului de viață, un efort de adaptare-integrare, primii pași către „socializarea individului”. Schimbarea cadrului de viață este însoțită de schimbarea tipului de relații interumane, a formelor de comunicare, a atmosferei/ambianței socio-umane, pe care școala le impune ca „norme” și „stil de viață” pentru copii. Acestea presupun adoptarea unor atitudini noi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu un anumit „model familial” personal, unic, pe care au tendința, din considerente de „autoapărare”, ca factor securizant, să-l păstreze și chiar să-l impună celorlalți ca fiind „cel mai bun”. Aceste tendințe „egoist-narcisice” trebuie combătute, întrucât ele blochează socializarea și tensionează comunicarea și relațiile dintre elevi. Educatorul nu trebuie să „condamne” modelele familiale ale elevilor, ci trebuie să le pună de acord în primul moment, pentru ca ulterior să le „unifice” prin adoptarea de către toți copiii a unui nou model
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a omului de la „mediul fizic” la „mediul social”, legată, în primul rând de rezultatul apariției și dezvoltării conștiinței, presupune o „schimbare” profundă a acestuia pe multiple planuri, trecerea de la stadiul de ființă naturală la cel de persoană socială. Acțiunea de socializare a omului o vedem în adoptarea unor noi forme de comportament, de gândire, de acțiune, care sunt rezultatul modelării omului în conformitate cu normele cetății. Forțele sociale vor acționa „represiv-modelator” asupra grupului de indivizi. Această reprimare, înțeleasă în sensul de normare, ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Din analiza etapelor mai sus menționate, se poate remarca faptul că evoluția umanității a înregistrat o dinamică paralelă, similară în ceea ce privește atât individul, cât și societatea, dar că la baza acestei evoluții au stat nevoia satisfacerii pulsionale, evoluția și maturizarea prin socializare a instinctelor. Instinctul combativ se poate manifesta sub forme diferite. Aceste tipuri sunt cuprinse în două categorii sau clase: combativitatea controlată (lupta, sporturile extreme, competiția) și combativitatea necontrolată (bătaia). Să le analizăm în continuare. Combativitatea controlată se prezintă ca o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Clinard, D.C. Gibbons, V. Dragomirescu). Elementul central al problemei privește formarea personalității și felul în care individul își rezolvă propriile situații de viață. Formarea personalității și, implicit, a stării de sănătate mintală se referă la procesul de creștere, dezvoltare și socializare ale individului. Două elemente contribuie la aceasta: a) influența modelului socio-cultural, reprezentată prin: asocierea la grupurile delictuale; nivelul de instrucție școlară sau culturală a individului; structura grupului familial de origine; statutul de emigrant; statutul de minoritar; apartenența la o anumită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]