2,730 matches
-
locale de colectare și diseminare a unor indicatori referitori la problemele dezvoltării urbane și programele de ameliorare a condițiilor de viață în mediul urban. Printre aspectele vizate de setul de indicatori se numără: utilizarea terenurilor, densitatea rezidențială, dinamica populației, dezvoltarea socioeconomică (rata sărăciei, ocuparea în sectorul informal, mortalitatea infantilă, participarea școlară etc.), dotarea locuințelor, securitatea locuirii, transportul urban, calitatea mediului și administrație locală (May R. et al, 2000). O problemă importantă este deficitul de date pe plan teritorial, ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
keyword>Mortality</keyword><keyword>Population</keyword><keyword>Population Dynamics</keyword><keyword>*Quality of Life</keyword><keyword>*Reproducibility of Results</keyword><keyword>Research</keyword><keyword>*Research Design</keyword><keyword>*Social Change</keyword><keyword>Social Class</keyword><keyword>Social Welfare</keyword><keyword>Socioeconomic Factors</keyword><keyword>constructing a summary measure of the multidimensional and dynamic concept</keyword><keyword>of development. 2 indexes are referred to: the UN Development Programme</keyword><keyword>human development index (HDI) and the Physical Quality of Life Index</keyword
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elaborare a acestora început prin anii ’60, când UNRISD (Institutul ONU de cercetare pentru dezvoltare socială cu sediul la Geneva) a dezvoltat trei indici diferiți: Level of Living Index (LLI), General Index of Development (GID - McGranahan et al. 1972) și Socioeconomic Development Index (SID - ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>McGillivray</Author><Year>2004</Year><RecNum>55</RecNum><record><rec-number>55</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Mark McGillivray</author><author>Farhad Noorbakhsh</author></authors></contributors><titles
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
keyword>Mortality</keyword><keyword>Population</keyword><keyword>Population Dynamics</keyword><keyword>*Quality of Life</keyword><keyword>*Reproducibility of Results</keyword><keyword>Research</keyword><keyword>*Research Design</keyword><keyword>*Social Change</keyword><keyword>Social Class</keyword><keyword>Social Welfare</keyword><keyword>Socioeconomic Factors</keyword><keyword>constructing a summary measure of the multidimensional and dynamic concept</keyword><keyword>of development. 2 indexes are referred to: the UN Development Programme</keyword><keyword>human development index (HDI) and the Physical Quality of Life Index</keyword
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
new" World Health Organization (WHO), HYPERLINK "http://www.wmo.ch/" \t "new" World Meteorological Organization (WMO). În colaborare cu IFAD și WFO. Implementation of the United Nations, Millennium Declaration, Report of the Secretary-General, 27 August 2004, United Nations Organization. Datele socioeconomice disponibile sunt la nivelul regiunilor NUT3. Acestea includ însă și aglomerările urbane, astfel că datele nu pot fi agregate pe coordonate rural-urban, fapt care dezavantajează decidenții de politici în domeniul dezvoltării rurale. Conform OECD, mediul rural cuprinde toate localitățile care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Manolache și G. Pârnuță (1993, p. 235) În privința învățământului particular, trebuie menționat că legea instrucțiunii publice din 1864 enunța că acesta poate cuprinde orice tip de învățătură (primară, secundară și specială). Desigur, la acesta frecventau copiii proveniți din familiile privilegiate socioeconomic, școlile private acționând ca mecanisme educaționale de segregare socială cu efecte pe termen lung atât în privința conservării diferențelor de statut cât și în reproducerea structurală a inegalităților consfințite social. Toate datele indică un angajament statal în procesul de edificare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teorii ale cărei elemente existau deja în tradiția istoriografică românească. Aceasta ar putea fi numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasial: "Impreună cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de pământ și proprietarii de sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii socioeconomice. Exploatatorii romani, cei care dețineau pozițiile pivotale în colonia Daciei Traiane, s-au retras la sudul Dunării, în timp ce populația asuprită a rămas locului. După cum vom vedea în secțiunea imediat următoare, retragerea aureliană, anterior interpretată într-o cheie dramatică, drept tragedia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în interpretarea oficială a trecutului, la nivel popular, nostalgia după comunism căpăta o consistență din ce în ce mai robustă. Pe măsură ce societatea românească se pierdea într-o tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului în condițiile unui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
face în cele din urmă tranziția către "normalizare" (odată cu îndepărtarea progresivă de trecut), societatea românească se află deocamdată la secvența secundă, anume, la faza de stăpânire a trecutului și de condamnare a acestuia. Nostalgia populară față de comunism, alimentată de dificultățile socioeconomice ale prezentului, complică procesul de gestionare statală a trecutului, punând sub semnul întrebării legitimitatea criminalizării și a condamnării simbolice a perioadei comuniste. Fără a cădea în cursa întinsă de tentația profețiilor istorice, o evoluție plauzibilă a modului de gestionare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de autoingrijire 1. Autonomie păstrată: DA [] NU [] 2. Necesită: supraveghere [] asistare [] îngrijire [] tratament [] E. Recomandări ................................................................ ................................................................ F. Concluzii: necesită internare într-o unitate sanitară cu paturi [] necesită tratament la domiciliu [] necesită internare într-o unitate de asistență medico-socială [] V. Evaluarea situației socioeconomice A. Locuința: 1. Casă [] apartament la bloc [] alte situații [] 2. Situată: la parter [] la etaj [] ascensor DA [] NU [] 3. Componentă: nr. camere ..... bucătărie [] baie [] dus [] W.C. [] situat în interior [] situat în exterior [] 4. Încălzire: fără [] centrală [] cu lemne/cărbuni [] gaze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150077_a_151406]
-
de autoingrijire 1. Autonomie păstrată: DA [] NU [] 2. Necesită: supraveghere [] asistare [] îngrijire [] tratament [] E. Recomandări ................................................................ ................................................................ F. Concluzii: necesită internare într-o unitate sanitară cu paturi [] necesită tratament la domiciliu [] necesită internare într-o unitate de asistență medico-socială [] V. Evaluarea situației socioeconomice A. Locuința: 1. Casă [] apartament la bloc [] alte situații [] 2. Situată: la parter [] la etaj [] ascensor DA [] NU [] 3. Componentă: nr. camere ..... bucătărie [] baie [] dus [] W.C. [] situat în interior [] situat în exterior [] 4. Încălzire: fără [] centrală [] cu lemne/cărbuni [] gaze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150081_a_151410]
-
stat; ● suma de .......... lei, reprezentând cheltuieli, altele decât cele eligibile; ● suma de .......... lei, reprezentând sume alocate temporar de la bugetul de stat pe perioada de indisponibilitate a fondurilor comunitare. Măsura 1.4. Pescuitul costier la scară mică Măsura 1.5. Compensații socioeconomice Total axa 1 - Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare Măsura 2.1. Investiții productive în acvacultură Măsura 2.2. Măsuri de acvamediu Măsura 2.3. Măsuri de sănătate publică Măsura 2.4. Măsuri de sănătate animală Măsura 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219607_a_220936]
-
cu credite bugetare reprezentând cofinanțare/sume alocate pe perioada de indisponibilitate a fondurilor externe/cheltuieli, altele decât cele eligibile, aferente FEP în sumă totală de ......... lei. Font 8* Măsura 1.4. Pescuitul costier la scară mică Măsura 1.5. Compensații socioeconomice Măsura 2.1. Investiții productive în acvacultură Măsura 2.2. Măsuri de acvamediu Măsura 2.3. Măsuri de sănătate publică Măsura 2.4. Măsuri de sănătate animală Măsura 2.5 . Pescuit în apele interioare Măsura 2.6. Investiții în procesare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219607_a_220936]
-
B Sunt interzise introducerea pe piață și utilizarea că substanțe sau constituenți ai preparatelor chimice în concentrații mai mari sau egale cu 0,1% de masă, în următoarele cazuri: 1. în procese de curățare specifice activității din cadrul obiectivelor industriale și socioeconomice, exceptând: -sistemele de curățare uscată, închise și controlate în care lichidul de curățare este reciclat sau incinerat -sistemele de curățare cu tratament special, în care lichidul de curățare este reciclat sau incinerat 2. în procese de curățare din domeniul casnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216980_a_218309]
-
B Sunt interzise introducerea pe piață și utilizarea că substanțe sau constituenți ai preparatelor chimice în concentrații mai mari sau egale cu 0,1% de masă, în următoarele cazuri: 1. în procese de curățare specifice activității din cadrul obiectivelor industriale și socioeconomice, exceptând: -sistemele de curățare uscată, închise și controlate în care lichidul de curățare este reciclat sau incinerat -sistemele de curățare cu tratament special, în care lichidul de curățare este reciclat sau incinerat 2. în procese de curățare din domeniul casnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216981_a_218310]
-
restricționare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── B Sunt interzise introducerea pe piață și utilizarea că substanțe sau constituenți ai preparatelor în concentrații mai mari sau egale cu 0,1% de masă, în următoarele cazuri: 1. în procese de curățare specifice activității din cadrul obiectivelor industriale și socioeconomice, exceptând: -sistemele de curățare uscată, închise și controlate în care lichidul de curățare este reciclat sau incinerat -sistemele de curățare cu tratament special, în care lichidul de curățare este reciclat sau incinerat 2. în procese de curățare din domeniul casnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216982_a_218311]
-
restricționare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── B Sunt interzise introducerea pe piață și utilizarea că substanțe sau constituenți ai preparatelor în concentrații mai mari sau egale cu 0,1% de masă, în următoarele cazuri: 1. în procese de curățare specifice activității din cadrul obiectivelor industriale și socioeconomice, exceptând: -sistemele de curățare uscată, închise și controlate în care lichidul de curățare este reciclat sau incinerat -sistemele de curățare cu tratament special, în care lichidul de curățare este reciclat sau incinerat 2. în procese de curățare din domeniul casnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216983_a_218312]
-
restricționare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── B Sunt interzise introducerea pe piață și utilizarea că substanțe sau constituenți ai preparatelor în concentrații mai mari sau egale cu 0,1% de masă, în următoarele cazuri: 1. în procese de curățare specifice activității din cadrul obiectivelor industriale și socioeconomice, exceptând: -sistemele de curățare uscată, închise și controlate în care lichidul de curățare este reciclat sau incinerat -sistemele de curățare cu tratament special, în care lichidul de curățare este reciclat sau incinerat 2. în procese de curățare din domeniul casnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216984_a_218313]
-
lucrări de construcții, responsabilitatea completării coloanelor 0 și 1 revine ofertantului. FORMULARUL F6 OBIECTIV PROIECTANT ............................ ......................... (denumirea) (denumirea) Anul n Anexă 2 la instrucțiuni PRINCIPII METODOLOGICE privind realizarea analizei cost-beneficiu*) Analiza cost-beneficiu este un instrument analitic utilizat pentru estimarea impactului^1) socioeconomic al investiției publice. Obiectivul acesteia este de a identifica și de a cuantifica (respectiv de a da o valoare monetară) toate impacturile posibile ale investiției, în vederea determinării costurilor și beneficiilor corespunzătoare. În principiu, toate impacturile trebuie evaluate: financiare, economice, sociale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221748_a_223077]
-
responsabilităților referitoare la acestea; stabilirea modului de arhivare a documentației justificative complete; reconstituirea operațiunilor de la inițiere până la finalizarea lor și invers. ... 1.4.1. Tipurile de chestionare sunt următoarele: a) chestionarul de luare la cunoștință - cuprinde întrebări referitoare la contextul socioeconomic, organizarea internă, funcționarea entității/structurii auditate; ... b) chestionarul de control intern - ghidează auditorii interni în activitatea de identificare obiectivă a funcționării controalelor interne, disfuncțiilor și cauzelor reale ale acestora; este utilizat pentru revizia controalelor interne; ... c) chestionarul - listă de verificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263317_a_264646]
-
sub incidența schemei. A.1 Generalități Metoda folosită pentru determinarea proiecțiilor top - down (de sus în jos) este bazată pe date istorice și pe prognoza principalilor indicatori macroeconomici și sectoriali, așa cum este aceasta prezentată în documentele oficiale legate de dezvoltarea socioeconomică a României. Principalele etape parcurse în cadrul determinării plafonului național sunt: 1. Determinarea emisiilor istorice naționale și divizarea acestora în emisii ale sectoarelor aflate sub incidența schemei, sectoarele ETS, și emisii ale sectoarelor ce nu se află sub incidența acestei scheme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263650_a_264979]
-
argumenteze atestarea stațiunii turistice și a specificului ei determinat de resursele turistice de care dispune. ... (2) Monografia turistică prevăzută la alin. (1) lit. a) trebuie să cuprindă următoarele capitole principale: a) considerații generale privind poziția geografică, infrastructura, cadrul natural, cadrul socioeconomic, probleme de mediu și factori naturali de risc; ... b) analiza potențialului turistic în funcție de tipul stațiunii turistice: factorii naturali de cură, bioclimatul zonei, domeniul schiabil; ... c) nivelul actual de valorificare din punct de vedere turistic: structuri de primire turistice și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245832_a_247161]
-
nu este permisă dubla finanțare a aceleași activități/investiții din alte fonduri comunitare sau naționale; ... c) beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele și autorizațiile necesare investiției; ... d) prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze oportunitatea și necesitatea socioeconomică a investiției; ... e) investiția trebuie să respecte prevederile PUG; ... f) construcția, modernizarea și extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura specifică locală; ... g) orice beneficiar al acestei măsuri poate aplica pentru maximum două proiecte individuale pe întreaga perioadă de programare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244288_a_245617]