12,660 matches
-
Documente - Idei - Oameni, una dintre primele scrieri antifasciste din Europa. Peste un an tipărește studiul Psihanaliza judiciară, unde recomandă o metodologie modernă a domeniului, urmat de Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu (1935). Se specializează, în urma studiilor din Germania, în sociologie, criminalistică și în critică literară (în descendența, mărturisită, a lui Georg Brandes și Hippolyte Taine). Apără, ca avocat, pe comuniști. Scapă de la moarte până în 1944 - va preciza el mai târziu - o mie de inculpați. A fost - tot după precizările sale
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
propriu celorlalți prin ființe precum ciudata Mika-Lé ori indiferentul Lică Trubadurul, care desăvârșesc la rândul lor procesul de disoluție și dispariție a unei burghezii istovite și parazitare, în beneficiul alteia mai noi, mai tânără și evident mai abilă. Dar perspectiva sociologiei literare nu epuizează problematica privind viziunea lumii, cu toate că realismul programatic și viril al scriitoarei o legitimează. În stratul ei cel mai profund, această viziune pune în lumină caracterul tragic al condiției umane, marcată indelebil de agresiunea unui lent și neîndurător
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
se alătură mișcării socialiste. Frecventează clubul muncitoresc, aflat sub îndrumarea profesoarei Izabela Andrei (Sadoveanu), vorbește, alături de V.G. Morțun și Ioan Nădejde, muncitorilor din port, face propagandă la sate. Își însușise germana, franceza, italiana, engleza și citea lucrări de filosofie, economie, sociologie, istoria artei. La ziarul „Lumea nouă”, în ianuarie 1896, își începe activitatea literară și publicistică, fiind aici, din 1898, redactor. Susține campania de presă împotriva bătăii în armată, demască „barbariile din portul Brăila”, acuză, în spiritul estetului John Ruskin, civilizația
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
o și ilustrează cu xilogravuri proprii. Împreună cu Al. Constantinescu și Tiberiu Borneas-Maier conduce revista „Duh” (1934-1935), în același oraș fiind și redactor la ziarul „Știrea” (1933-1937). A colaborat la „Decalogul”, „Fruncea”, „Înnoirea”, „Pământul”, „Societatea de mâine”, „Artă și tehnică grafică”, „Sociologie românească”, „Tinerimea română”, „Plastica”, „Universul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Viața literară”, „Datina”, „Zărand”. A folosit pseudonimele Bătrânul Stradivarius, M. Moldoveanu și Ion Păgânu. Dacă în cercetarea unor aspecte ale civilizației populare tradiționale, precum portul popular, O. a
OLINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288521_a_289850]
-
Spre o paradigmă a gândirii sociologice Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte 9 1. STRUCTURILE GÂNDIRII SOCIOLOGICE Introducere 13 Partea I. SOCIOLOGIA EXPLICATIV| 17 A. Modelul cauzal 18 Capitolul 1. Explicația cauzală 18 Structura explicației cauzale 18 Dificultățile stabilirii cauzalității 22 Capitolul 2. Multicauzalitate și lanțuri cauzale. Structura standard a teoriilor sociologice cauzale 32 Unicauzalitate/Multicauzalitate 32 Lanțuri cauzale 36 Structura standard
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
109 Capitolul 7. Relațiile dintre sisteme 113 Sisteme și suprasisteme 113 Sisteme și subsisteme 123 Relații de vecinătate: acomodare, dominare, cooperare, concurență 126 C. Conștiința ca factor explicativ 131 Capitolul 8. Rolul conștiinței în explicația sociologică 131 Revoluția copernicană în sociologie 131 Patru poziții asupra rolului conștiinței 132 Conținutul conștiinței ca factor explicativ 141 Forma conștiinței ca factor determinant 149 Scurtă concluzie: structurile explicației sociologice 152 Partea a II-a. SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV| 153 Capitolul 9. Sociologul și societatea 155 Două modele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
8. Rolul conștiinței în explicația sociologică 131 Revoluția copernicană în sociologie 131 Patru poziții asupra rolului conștiinței 132 Conținutul conștiinței ca factor explicativ 141 Forma conștiinței ca factor determinant 149 Scurtă concluzie: structurile explicației sociologice 152 Partea a II-a. SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV| 153 Capitolul 9. Sociologul și societatea 155 Două modele ale relației sociolog-societate 155 Sociologul și structura de interese 159 Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă 171 Opțiunea statu-quo/Alternative 174 Capitolul 10. Integrarea sociologiei ca proces social 180
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Partea a II-a. SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV| 153 Capitolul 9. Sociologul și societatea 155 Două modele ale relației sociolog-societate 155 Sociologul și structura de interese 159 Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă 171 Opțiunea statu-quo/Alternative 174 Capitolul 10. Integrarea sociologiei ca proces social 180 Testarea și credibilitatea teoriilor sociologice 180 Tipuri și grade de integrare 184 Motivația cercetării aplicative 186 Rezistența la utilizarea sociologiei 189 Capitolul 11. Strategii și tehnici de intervenție 197 Difuzarea cunoștințelor în masa sistemelor sociale 197
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
159 Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă 171 Opțiunea statu-quo/Alternative 174 Capitolul 10. Integrarea sociologiei ca proces social 180 Testarea și credibilitatea teoriilor sociologice 180 Tipuri și grade de integrare 184 Motivația cercetării aplicative 186 Rezistența la utilizarea sociologiei 189 Capitolul 11. Strategii și tehnici de intervenție 197 Difuzarea cunoștințelor în masa sistemelor sociale 197 Analiza obiectivelor și a problemelor 199 Evaluarea eficienței și a consecințelor laterale 202 Terapia directivă 203 Terapia nondirectivă 205 Bibliografie 212 2. FILOSOFIA ISTORIEI
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Textele publicate în această culegere reprezintă rezultatul unor preocupări care s-au întins pe mai mult de douăzeci de ani. Aceste preocupări își au originea în percepția unei discrepanțe șocante, de care m-am izbit în încercarea de a înțelege sociologia: pretenția acesteia de a fi devenit deja o știință suficient de matură nu se regăsea în modul în care era prezentată teoria sociologică în lucrările standard. Mai precis, această discrepanță poate fi formulată astfel: pe de o parte, credința că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pretenția acesteia de a fi devenit deja o știință suficient de matură nu se regăsea în modul în care era prezentată teoria sociologică în lucrările standard. Mai precis, această discrepanță poate fi formulată astfel: pe de o parte, credința că sociologia reprezintă deja o știință închegată, cu o capacitate de analiză matură, cu instrumente teoretice și metodologice suficient de puternice încât să fi fost asimilate în practica explicativă standard a comunității științifice. Pe de altă parte, în literatura dedicată teoriei sociologice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu o capacitate de analiză matură, cu instrumente teoretice și metodologice suficient de puternice încât să fi fost asimilate în practica explicativă standard a comunității științifice. Pe de altă parte, în literatura dedicată teoriei sociologice, în loc de prezentarea unei paradigme unice sociologiei, sunt de cele mai multe ori prezentate abordări înalt personalizate: funcționalism-structuralismul lui Parsons, structuralismul lui Lévi-Strauss, perspectiva conflictualistă a lui Marx, interacționalismul simbolic, etnometodologia etc. O asemenea abordare sugerează mai degrabă că sociologia reprezintă încă o colecție de proiecte metodologice (școli) care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
literatura dedicată teoriei sociologice, în loc de prezentarea unei paradigme unice sociologiei, sunt de cele mai multe ori prezentate abordări înalt personalizate: funcționalism-structuralismul lui Parsons, structuralismul lui Lévi-Strauss, perspectiva conflictualistă a lui Marx, interacționalismul simbolic, etnometodologia etc. O asemenea abordare sugerează mai degrabă că sociologia reprezintă încă o colecție de proiecte metodologice (școli) care se exclud unele pe celelalte și au rămas mai degrabă la stadiul de intenție, propuneri de direcții explicative, înalt personalizate, care nu par a fi fost suficient absorbite de practica explicativă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se exclud unele pe celelalte și au rămas mai degrabă la stadiul de intenție, propuneri de direcții explicative, înalt personalizate, care nu par a fi fost suficient absorbite de practica explicativă a comunității într-o paradigmă unică. Cu alte cuvinte, sociologia, la nivelul ei teoretic și metodologic cel mai abstract, reprezintă nu o paradigmă comună de gândire, ci o colecție de „clasici” care propun proiecte de construcție a sociologiei mai degrabă divergente. Situația actuală nu este nici ea semnificativ diferită de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de practica explicativă a comunității într-o paradigmă unică. Cu alte cuvinte, sociologia, la nivelul ei teoretic și metodologic cel mai abstract, reprezintă nu o paradigmă comună de gândire, ci o colecție de „clasici” care propun proiecte de construcție a sociologiei mai degrabă divergente. Situația actuală nu este nici ea semnificativ diferită de cea în contextul căreia au fost elaborate aceste texte. Mesajul transmis de marea majoritate a cărților dedicate sociologiei ca disciplină științifică este că, în fapt, nu există un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o colecție de „clasici” care propun proiecte de construcție a sociologiei mai degrabă divergente. Situația actuală nu este nici ea semnificativ diferită de cea în contextul căreia au fost elaborate aceste texte. Mesajul transmis de marea majoritate a cărților dedicate sociologiei ca disciplină științifică este că, în fapt, nu există un corp de metode de gândire științifică suficient de general acceptate, absorbite în modul standard de gândire al comunității sociologilor, și care să reprezinte o paradigmă în jurul căreia să se constituie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
gândire științifică suficient de general acceptate, absorbite în modul standard de gândire al comunității sociologilor, și care să reprezinte o paradigmă în jurul căreia să se constituie o disciplină științifică matură. Întreaga lucrare a pornit de la o ipoteză generală: în ciuda aparenței, sociologia actuală a început să constituie deja o paradigmă coerentă de gândire. Aceasta nu este însă evidentă la suprafața spectaculoasă a teoriilor sociologice, care fură privirea datorită coloritului unic al fiecăreia dintre ele, ci trebuie căutată în adâncurile gândirii sociologice, existând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ideile noi propuse de lucrare este o schemă explicativă integrativă a analizei cauzale și a celei structural-funcționale. O linie distinctă de analiză o prezintă analiza dinamicii fenomenelor sociale, cu o selecție mai particulară: tipologia științelor în funcție de considerarea temporalității, istorie și sociologie, ideea de evoluție socială și progres. La sugestia unor studenți am inclus și o expunere a teoriei sociologice a lui Marx. Aversiunea față de comunism acumulată în ultimele decenii în țara noastră reprezintă o piedică majoră în înțelegerea teoriei sociologice a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
am inclus și o expunere a teoriei sociologice a lui Marx. Aversiunea față de comunism acumulată în ultimele decenii în țara noastră reprezintă o piedică majoră în înțelegerea teoriei sociologice a lui Marx, acceptat în mod unanim ca unul dintre clasicii sociologiei. b. Câteva aliniamente, mult mai limitate de această dată, ale sociologiei în ipostaza sa de știință constructivă, aplicativă sau, cum preferă mulți, de inginerie socială. Un loc aparte îl ocupă identificarea diferențierii structurale între discursul sociologic și celideologic. De altfel
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Aversiunea față de comunism acumulată în ultimele decenii în țara noastră reprezintă o piedică majoră în înțelegerea teoriei sociologice a lui Marx, acceptat în mod unanim ca unul dintre clasicii sociologiei. b. Câteva aliniamente, mult mai limitate de această dată, ale sociologiei în ipostaza sa de știință constructivă, aplicativă sau, cum preferă mulți, de inginerie socială. Un loc aparte îl ocupă identificarea diferențierii structurale între discursul sociologic și celideologic. De altfel, distingerea sociologiei ca știință, de ideologie, nu numai de cea comunistă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Câteva aliniamente, mult mai limitate de această dată, ale sociologiei în ipostaza sa de știință constructivă, aplicativă sau, cum preferă mulți, de inginerie socială. Un loc aparte îl ocupă identificarea diferențierii structurale între discursul sociologic și celideologic. De altfel, distingerea sociologiei ca știință, de ideologie, nu numai de cea comunistă, ci de orice ideologie, a reprezentat una dintre constantele gândirii sociologice românești dinainte de 1989 și nu cred că este, prin natura sa, deloc perimată. c. Rolul conștiinței ca factor explicativ în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
constantele gândirii sociologice românești dinainte de 1989 și nu cred că este, prin natura sa, deloc perimată. c. Rolul conștiinței ca factor explicativ în procesele sociale. Trebuie să mărturisesc că niciodată nu am simțit o mare atracție pentru abordările subiective în sociologie. În ciuda acestui fapt, cred că ele reprezintă o perspectivă fructuoasă, cu condiția să le plasăm într-un context explicativ mai general. După părerea mea, conștiința, individuală sau colectivă, trebuie considerată unul dintre factorii explicativi ai socialului, dar în nici un caz
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în mod special referiri la documentele de partid ce fuseseră incluse ca un cost inevitabil al publicării oricăror lucrări în regimul socialist. Autorul noiembrie 1998 Introduceretc "Introducere" În ultimele decenii s-au scris enorm de multe lucrări de metodologie a sociologiei. Accentul a căzut însă pe metodologia cercetării empirice. Mai puțină atenție a fost acordată metodologiei construcției teoriei sociologice și încă și mai puțină metodologiei intervenției practice a sociologiei. Acest lucru este explicabil. În momentul în care, în special după război
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ultimele decenii s-au scris enorm de multe lucrări de metodologie a sociologiei. Accentul a căzut însă pe metodologia cercetării empirice. Mai puțină atenție a fost acordată metodologiei construcției teoriei sociologice și încă și mai puțină metodologiei intervenției practice a sociologiei. Acest lucru este explicabil. În momentul în care, în special după război, sociologia a intrat într-un proces de dezvoltare extrem de rapidă, problema cea mai dificilă a ei era aceea a măsurării empirice. Sociologia nu ducea lipsă de teorii. Acestea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Accentul a căzut însă pe metodologia cercetării empirice. Mai puțină atenție a fost acordată metodologiei construcției teoriei sociologice și încă și mai puțină metodologiei intervenției practice a sociologiei. Acest lucru este explicabil. În momentul în care, în special după război, sociologia a intrat într-un proces de dezvoltare extrem de rapidă, problema cea mai dificilă a ei era aceea a măsurării empirice. Sociologia nu ducea lipsă de teorii. Acestea erau însă, în cea mai mare parte a lor, vagi, speculative. Lipseau datele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]