16,835 matches
-
tu Horst și dacă femeia lui Paul încă visează limba inorogului mîngîindu-i coapsele vii mai întîi tu Ioachim apoi vii tu Patrick apoi tu Boris și pînă vine Paul din tîrgul de cîini cu mîinile zdrențuite de mușcături pînă se spală de sînge vii tu Alvin și tu Eduard și tu Antonio și pînă Paul se desparte de Edgar cu care a întemeiat o biserică pentru frica lor vii tu Nicanor și tu Yukio și tu Reiner ... Dar pe mine, zise
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/15572_a_16897]
-
Emil Brumaru Poetului îi șade bine Să fie trîndav, bleu și pur. Mînînce miere de albine, Beie din sticle borș de-azur. îmbuibă-se printre chiftele, Cu tîrtițe de fluturi moi. Poetul trebuie să-și spele Zilnic picioarele-n oloi. Și mîinile în lapte dulce, Și fața-n bulion de crin. Dînsul de-a pururi va să-și culce Pe plușuri trupul longilin. Să nu citească, să nu scrie, Ci numai doar poet să fie, Cu
Să nu uit că sînt poet (1977) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16032_a_17357]
-
prin sânge. Curând voi fi stăpân pe vidu-acesta, și sclav al lui. O, numai dacă pulsul mi s-ar preface într-o vâlvătaie sălbatică, aș învia în limba unui popor de zei... Doar lepădarea de mica mare lașitate mă va spăla: o propoziție cu gheare se va forma din ce-am răcnit - săgeata unei vocabule o să străpungă tăcerea - și mă voi salva salvând-o. Sonetul II Nu scormoni în infinit cu ochii! Sub omoplatul tău, pe limba încă scrumită de dulceața
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
bărbii rădăcină și se-aud și se arată pe tipsia-nsângerată picătura milei lină melosul aleanului desfrunzirea neamului. Sună cornul clăbucet - chip și buze de ascet - luminișuri să imite stalactite/ stalacmite peștera epithalam eva oarbă-orb adam. Pod de frânghii luna spală și pe-al soarelui genunchi pare o femeie goală tristă vergură vestală bolnavă de poesie - vecinica epilepsie - la-nserare să-ngenunchi. Scrib/aed la curtea lor sângele nevăzător le punea la dezbrăcare reci odăjdii sclipitoare ferecând un ornic blând cu brățări
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
Emil Brumaru Va fi o zi mai lungă decît vom fi crezut. O eră macră! Roua ne-o dă cu împrumut. Tu o să-ți speli buricul, eu sufletu-o să-mi curăț Și-o să te rog întruna: coapsele largi îndură-ți Și sînilor pecetea lățește-o-n lacom sfîrc. Și-o să urcăm la ceruri, uimind bubosul tîrg, Spre pomul, lăudatul, neluîndu-ne, nu!, sacul, Ci doar
Scrisoare pentru Lolo by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16574_a_17899]
-
ați căsătorit, din dragoste, într-un tîrziu. Privești pe geam: mașinile au adormit și ele, îmbufnate, În fața blocului. Te-ntinzi la loc: "E bine. Încă-s viu." Interior La geam, în folii semitransparente, de mătase, După-amiezele prelungi, în care Eram spălați pe cap, afară, în zilele cu soare, Sau făceam floricele pe plită, în zilele ploioase. Sau stam ciuciți pe pragul de lemn. În buzunare Cu fîștigoi și ace de undiță. În burtă și în oase Cu gem de mure, rahat
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
gânduri-flori de gheață ne acopereau viitorul care demult l-am părăsit vedeam întinderi de sărut nesfârșit împreună cu fulgii de zăpadă prin fața geamului ivind obiecte metafizice cum bocancii lui daniel turcea și tot așa și iar așa când de fapt eu spălam bătrânii de căcat-aur-curat deși în fond ningea ningea despre cum singurătatea e unicul aur curat.
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
rîdea mult și-mi spunea cum e cu prostiile, cum e cu țîncii din vecini cu numeroșii mei frați cu sandalele rupte, iubiții de mai tîrziu nefericirile și neliniștea și rîdea și mai mult printre fericiri solidificate între certuri și spălat rufe ducîndu-mă la doctor luîndu-mi uniforma albastră de școală printre fericiri și uitare și rîdea ca să rîzi trebuie să cureți cenușa leșia s-o aluneci lucioasă pe pînze și rîdea știind că într-o duminică n-avea să plece într-
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
ca să-și domolească bătăile inimii să mascheze revărsările burții ghiftuite de bere sau pur și simplu ca să arate gușilor duble sânilor fleșcăiți că ei își iubesc mai mult decât alții țara adusă la sapă de lemn ascultăm imnul în timp ce ne spălăm cu apă rece la robinetul din fabrica pusă acum pe chituci ascultăm muzica solemnă ca și când am fi la înmormântarea unui om pe care l-am cunoscut doar din vedere ascultăm imnul cu jumătate de ureche în timp ce încălzim o jumătate de
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
memoriei cubul de întuneric din camera noastră se umple de râsete o ce de frânghii coboară din cer și ce se mai umplu de frunze copacii într-o singură noapte și cum pe cea de-a treia ta mână o spală doar un nor călător o să ne întoarcem la râsul cu pietre și la plânsul cu bolovani un orb vorbește singur pe străzi că ea naște cum ar călări un mormânt în creierul meu se aude pocnet de piatră așa se
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3051_a_4376]
-
urlă haitele de câini. primarul fanfaron cu urechi înfundate doarme păzit de un cerber din carton. *** pe o sfoară de rufe ne-am văzut viitorul mai clar decât în oracolul de marmură: atârnă tare greu trecutul sub cearceafuri, am tot spălat sudoarea fără rost - de mâine intrăm în post și vom săruta cenotafuri manole știa - vântul nu urcă pe ziduri, deci să ne fie iertate prea sfânta sărăcie, exodul spre bodegi sau vorbele cam plate: doamne, tu știi că nu e
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
cu atât cinism parvenirea socială, vrea să pună botniță opiniei populare, oamenilor onești, care mai cred în bine. Sigur, or fi fost niște abuzuri ale unor ziare, se întâmplă. Dar, vorba aceea, nu arunci, odată cu apa din albie, și copilul spălat... Ca scriitor, nu pot să-mi explic abuzurile financiare, sofisticate, ascunse, sub legi. Pot înțelege, perfect, abuzul, răul, stâlcirea limbii române... Ca un reflex al degradării fizice, materiale. E un alt soi de jaf. O altă tâlhărie. Dar limba în
Alt soi de tâlhărie - reluare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11119_a_12444]
-
încerca să găsească un interviu că la manual s-ar putea să rămână dezamăgiți, pentru că aici e vorba de un dialog că între vechi camarazi"6. Lucrarea nu este nici o încercare de a acuză pe cineva și nici una de a spăla vreo biografie. Ea este un demers realizat cu scopul de a facilita înțelegerea evenimentelor din timpul Revoluției. Iar pentru a le înțelege, în primul rând este necesara înțelegerea realității din unitățile militare din România anului 1989. Ne putem da seama
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
toate casele și toate bisericile". Dintre acestea din urmă, stilistice, cel puțin patru par a fi străine de penița lui Odobescu. Iată-le - în Mihnea-Vodă cel Rău: ,magistratul orașului" în loc de: ,magistrul orașului" (eroare din ignoranță editorială); ,un tânăr gata să spele în sângele tiranului necinstea unei surori jertfită de dânsul", în loc de: ,un tânăr ș...ț gata să spele în sângele tiranului necinstea unei surori siluită de dânsul", frază în care adjectivul ,jertfită", poate mai potrivit, din punctul de vedere al ministerului
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
de penița lui Odobescu. Iată-le - în Mihnea-Vodă cel Rău: ,magistratul orașului" în loc de: ,magistrul orașului" (eroare din ignoranță editorială); ,un tânăr gata să spele în sângele tiranului necinstea unei surori jertfită de dânsul", în loc de: ,un tânăr ș...ț gata să spele în sângele tiranului necinstea unei surori siluită de dânsul", frază în care adjectivul ,jertfită", poate mai potrivit, din punctul de vedere al ministerului, decât ,siluită", nu pare a fi fost scris de Odobescu, pentru că se citește și cu numai câteva
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
la periferia informației și a evenimentului, instituind o stare de asediu a tăcerii, un embargo capabil să anihileze orice tentativă de evadare a noii muzici din enclava în care este sortită să locuiască de oarece vreme. Și, cum o mînă spală pe alta, vom rămîne probabil cu singurătatea noastră și a muzicii contemporane. Or, măcar această din urmă solitudine ar trebui abolită și reîntregită marea familie care este muzica de pretutindeni și dintotdeauna. Altfel, riscăm să devenim corifei ai sfîrșitului de
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
reavăne, gata să îmi mânjească degetele cu cerneală. Și asta nu ar fi mare dandana! Săpun, slavă Domnului, este! Apă, la robinet, mai limpede, mai cu rugina, dar este! Așa că, fără prea mare efort, în măsura în care vrei să fii sănătos, te speli și mâinile îți sunt iar curate. Plumbul, otravă nevăzuta din cerneală, se duce pe apă sâmbetei. E, nu chiar pe-acolo, câtă vreme circuitul existenței noastre înseamnă, în mare parte, recircuit. Apă mea reziduala e captata, măi la vale, de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
invitație atâta vreme cât Oana nu va fi eliberată de acest regim. După ce a ieșit din închisoare, nu i s-a permis să-și continue studiile și a trebuit să-și câștige existența că sudor pe șantier, ca taxator de autobuz, să spele pe cap clientele unui coafor. A fost mereu supravegheată de Securitate și, în 1960, a fost arestată din nou pentru câteva luni în procesul atacării furgonului de bani al BNR. În perioada de relativă deschidere din a doua parte a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
amar al acestei lumi? 1015. Ce ne-am face fără verbul a vrea în această lume cu voință iluzorie? 1016. Cel ce-și pierde amintirea uitării se pierde pe șine. 1017. De ce pașii norilor devin ploaia de vise ce ne spală orizontul acestei lumi? 1018. Câtă nevoie am de petala trandafirului umezit cu lacrima privirii tale ce a încolțit în inima iubirii noastre. 1019. Lasă orice gând atunci când îți vorbește sufletul. 1020. Furtună a fost creată pentru a spăla timpul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ce ne spală orizontul acestei lumi? 1018. Câtă nevoie am de petala trandafirului umezit cu lacrima privirii tale ce a încolțit în inima iubirii noastre. 1019. Lasă orice gând atunci când îți vorbește sufletul. 1020. Furtună a fost creată pentru a spăla timpul de păcatele greșelii Lui Dumnezeu de a face această lume murdară. 1021. Orice viață înseamnă limite în afară de iubire. 1022. Poezia este fructul Luminii Divine din noi. 1023. Sărutul este inima ce șterge lacrima depărtării dintre două suflete. 1024. Care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
români aruncați de-a valma în 1941, în timpul războiului de apărare al Basarabiei. Aici am cules oase de pe câmp cum culegi ciupercile, gropile fiind făcute în grabă, la suprafață, iar cimitirul ridicat pe un dâmb, a făcut că ploile să spele în timp pământul și oasele să rasară ici-colo, precum ghioceii. Cu o pungă de oase, culeasa practic din gură câinilor (la acel timp cimitirul era loc de adăpostire și pășune pentru două turme de oi), am alergat prin București la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
stat în pușcăriile comuniste, poate că vom fi inspirație pentru cei tineri care cântă acum manele și pocesc limba cu inserții stâlcite engle zești fără a mai purta spiritul patriotic în sânge. țara are nevoie de modele pozitive pentru a spăla spurcăciunea devastatoare cu care a fost impregnata de către comuniștii bolșevici și KGB-ul cu slugile lui. Incompatibil Mareea-și atinge azi plinul alai de cochilii se-adună împinse de val. Îndrăgostit de dresoare, delfinul ar vrea s-o atragă-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume luate din cer Așa cum nici pruncul Nu mai are viitorul promis de statistici. Lacrima de glicerina preagrasă Spală scutecul din bumbac deșirat... Credeam că am văzut tot angrenajul Mașinii care mi se pregătește Cu emailuri strălucitoare Trase sistematic peste pielea reptilei bolnave. Altă capcană pentru lupii cei tineri Stă prinsă-n pioneze Pe sub ciorchini reclame . Aerul sfârâie în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-și atragă clienții), chiar în dreptul restaurantului Ciocârlia, față-n față cu Tribunalul capitalei, și al carei cadavru a fost găsit de un polițist beat cele-a spus ziariștilor că un individ în halat și cu borsalină trasă pe ochi a spălat cuțitul în ea. Atât le-a trebuit revistelor de scandal care au făcut o extraordinară vâlvă... cu multă imaginație a scriitorilor dornici de suspans și reclamă a publicațiilor bulevardiere, care au inventat tot felul de întâmplări cu Zavaidoc și Cristian
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Emil Ștefănescu, profesorul pictor care expunea aproape tot timpul picturile în vitrina tipografiei lui Colțos de pe bulevard. Colțos încadra tablourile și după ce le punea rame le punea în vitrine pentru reclamă lui și pentru satisfacția noastră care veneam să ne spălăm ochii privind tablourile sale, fiind nu numai un bun portretist, dar și un mare peisagist. Îmi aduc aminte că s-a străduit să ne insufle și nouă această pasiune, dar în afară de Duci Pârvu și Nelu Cretu care erau buni la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]