7,322 matches
-
al sărbătorilor” (În formula lui R. Caillois). Locurile sărbătorii sunt prestabilite. Ele sunt spații deschise, care instaurează o comunicare egalitară, fără constrângeri. Aceste spații sunt „deturnate” de la utilizările cotidiene, sunt luate În stăpânire de participanți și sunt Împodobite cu flori, steaguri, decoruri de lemn și hârtie, adică elemente efemere, care dispar imediat după sărbătoare; b) orice sărbătoare presupune o performanță publică, concretizată prin procesiuni către un loc anume stabilit, prin participarea la un eveniment public și prin prezentarea dramatizată a unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În evidență comemorarea cetățenească și dezvoltarea culturii patriotice, În timp ce a doua accentuează elementele de liturghie, de solemnitate religioasă, specifice acestor manifestări. Riturile celebratorii permit sesizarea dimensiunilor Puterii prin etalarea excesivă a unor obiecte care funcționează ca nuclee de semnificații condensate: steagurile, stemele, uniformele, locurile consacrate etc. Ele sunt prezentate simultan pe Întreg teritoriul unei națiuni, astfel Încât uniformizarea ceremonială subliniază unitatea politică. În plus, anumite gesturi cu valoare simbolică sunt Îndeplinite În zone considerate drept „centre” ale imaginarului național (un palat regal
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
timp. În plan spațial, sărbătoarea creează locuri de referință, marcate prin diferiți operatori simbolici: a) schimbarea funcțiilor curente În funcții ritualice (Întreruperea circulației pe acele străzi; b) marcarea ceremonială a utilizării diferite a spațiului, prin Împodobirea lui cu Însemne „sărbătorești” - steaguri, ecusoane, flori, ghirlande etc.); c) crearea de unități microspațiale necesare ritualului: trasee marcate, scene, podiumuri, spații interzise accesului până la momentul sărbătorii; d) modificarea regimului de utilizare: un spațiu de obicei deschis publicului este acum accesibil numai oficianților și participanților la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai apoi pe clerici să-l slăvească pe Dumnezeu cel Atotputernic În biserică, prin intonarea cântului ambrosian după cum e obiceiul. Breslelor li s-a poruncit ca În ziua următoare să Îmbrace zalele de fier și membrii să fie Înarmați sub steagurile fiecăreia dintre ele. Locul de adunare se afla În afara orașului, În Schutzenwerkstatt, unde se aruncau bile la țintă, jocuri la care participau și cetățeni din tagma cavalerilor. În timp ce aceștia practicau tragerea la țintă, la ora 11, Albert Huet i-a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Schutzenwerkstatt și În jurul orei trei și-au făcut apariția cetățenii sub conducerea celor doi comandanți de oaste, membrii ai Senatului, Lukas Ennyedi și Johan Renner, În felul următor: În față cei doi comandanți pe cai, urmați imediat de către purtătorul de steag al vameșului Sibiului ș...ț Acesta era urmat de către miliția orășenească, pe jos, grupată În două secțiuni și Îmbrăcată În diferite veșminte; În mijlocul acesteia venea cavaleria ș...ț, urmau doi cavaleri din care unul era Îmbrăcat din cap până În picioare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
orășenească, pe jos, grupată În două secțiuni și Îmbrăcată În diferite veșminte; În mijlocul acesteia venea cavaleria ș...ț, urmau doi cavaleri din care unul era Îmbrăcat din cap până În picioare În zale și arme, pe un cal Înalt. Acesta purta steagul orașului, numit și banderium, pe care se puteau vedea două săbii sub o coroană de aur. Celălalt cavaler, purtând o cască aurită, ducea steagul lui Albert Huet, iar după el urma restul cavalerilor. Evenimentul de mai sus include ingredientele „canonice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
era Îmbrăcat din cap până În picioare În zale și arme, pe un cal Înalt. Acesta purta steagul orașului, numit și banderium, pe care se puteau vedea două săbii sub o coroană de aur. Celălalt cavaler, purtând o cască aurită, ducea steagul lui Albert Huet, iar după el urma restul cavalerilor. Evenimentul de mai sus include ingredientele „canonice” ale sărbătorii: parada, luptele și jocurile, ospățul și elemente carnavalești. Parada pune În scenă actori sociali (milițiile, cavaleria) și actori simbolici - cavalerii, care reprezintă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
semnul dat de clopote, tunurile au fost aprinse cu un tunet puternic, amplificat peste măsură de multele tunuri din bastioane și turnurile dintre zidurile cetății. ș...ț După terminarea mesei, care a durat până la ora cinci către seară și după ce steagurile au fost puse la locul lor, iar cetățenii trimiși acasă, oaspeții s-au ridicat de la masă și au salutat gazda, care, după ce a răspuns mulțumirilor, l-a Însoțit acasă pe primar, Împreună cu Întreg Senatul, după cum se cuvine. Aici au fost
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o altă paradă de 1 Mai, organizată În capitală, simultan, de către opoziție - adică de liderii Solidarității. Ea Începea la catedrală, unde se ținea o slujbă religioasă Încărcată de elemente patriotice. Apoi mulțimea ieșea din biserică și forma o paradă, afișa steagurile și pancartele Solidarității, steagurile și emblemele naționale cu vulturul Încoronat (simbol al independenței), cânta cântece patriotice și defila pe străzi paralele cu cele ocupate de defilarea oficială. Cele două parade de 1 Mai aveau loc În zone diferite. ș...ț
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1 Mai, organizată În capitală, simultan, de către opoziție - adică de liderii Solidarității. Ea Începea la catedrală, unde se ținea o slujbă religioasă Încărcată de elemente patriotice. Apoi mulțimea ieșea din biserică și forma o paradă, afișa steagurile și pancartele Solidarității, steagurile și emblemele naționale cu vulturul Încoronat (simbol al independenței), cânta cântece patriotice și defila pe străzi paralele cu cele ocupate de defilarea oficială. Cele două parade de 1 Mai aveau loc În zone diferite. ș...ț Autoritățile politice organizau parada
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de corp, a calendarului și obligațiilor prezidențiale. Studiile consacrate riturilor de instaurare au adoptat fie o perspectivă funcționalistă, fie una conflictualistă. Prima paradigmă subliniază capacitatea acestor ceremonii de a etala simbolurile care oferă imaginea, concretizată de anumite simboluri (regina, președintele, steagurile, Palatele, mulțimea de susținători etc.), a unui stat-națiune și care, astfel, permit cetățenilor conștientizarea identității naționale și afirmarea unității colective (M. Abélès, H.-P. Jeudi, 1997; Ph. Abbott et alii, 2002; J.R. McLeod, 1999; M.H. Ross, 1988; E. Shils, M.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt Îmbrăcați În haine colorate, care imită uniformele militare de epocă și poartă numele fanfarei sau alte Însemne regaliste pe marea tobă care se află În centrul fanfarei. ș...ț Oficialii Instituțiilor de Orania, Însoțiți de alți membri care poartă steagurile, conduc parada. Mulțimea salută prin urale atunci când fanfara Începe să cânte, cu toboșarul bătând cât se poate de tare. Pe traseu, oamenii adunați se Înghesuie pe mai multe rânduri, excepție făcând cartierele catolice unde singurii spectatori sunt polițiștii, soldații și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
condamnarea rapidă și executarea lui Nicolae Ceaușescu, care a funcționat, după logica ritului „țapului ispășitor”, ca un rit de purificare colectivă. Este vorba și despre multiplele acțiuni de distrugere rituală a unor Însemne ale vechii ordini comuniste: ruperea stemei din steagul național și fluturarea „steagului găurit”; arderea simbolică a carnetelor de partid sau a documentelor de partid; dărâmarea, dramatizată, a statuilor care reprezentau figuri asociate cu sistemul socialist; valul de acțiuni de eliminare a directorilor din diferite instituții economice, administrative sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lui Nicolae Ceaușescu, care a funcționat, după logica ritului „țapului ispășitor”, ca un rit de purificare colectivă. Este vorba și despre multiplele acțiuni de distrugere rituală a unor Însemne ale vechii ordini comuniste: ruperea stemei din steagul național și fluturarea „steagului găurit”; arderea simbolică a carnetelor de partid sau a documentelor de partid; dărâmarea, dramatizată, a statuilor care reprezentau figuri asociate cu sistemul socialist; valul de acțiuni de eliminare a directorilor din diferite instituții economice, administrative sau culturale; campania de schimbare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
era simbolic concentrată doar asupra câtorva figuri cunoscute din anturajul lui Ceaușescu. Sărbătoare și revoltătc "Sărbătoare și revoltă" „Dar, când am văzut, am zis și eu - povestește Conu’ Leonida - să te ferească Dumnezeu de furia poporului... Ce să vezi, domnule? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău... lucru mare... și lume, lume... de-ți venea amețeala, nu altceva.” Observația eroului lui Caragiale, aparent simplu „moft”, Își găsește ecou În notațiile unor antropologi, istorici și politologi: „Revoluțiile, În perioada lor de Început, sunt carnavalești” (R.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
propriile ceremonii. Pe peluza verde, câțiva tineri au desfășurat pancarte cu sloganuri, autoproclamându-se Comitetul Statelor Unite În Ajutorul Frontului de Eliberare a Vietnamului de Sud. În fața lor se afla un turn de carton de 12 metri Înălțime, iar În vârf flutura steagul roșu-albastru al Vietcongului. Nu departe de aceștia, un alt grup Înălțase steagul american, Îndeajuns de sus Încât toată lumea să poată vedea că era În flăcări. Cu o oră Înainte ca marșul să Înceapă, 70 de tineri s-au cățărat pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
autoproclamându-se Comitetul Statelor Unite În Ajutorul Frontului de Eliberare a Vietnamului de Sud. În fața lor se afla un turn de carton de 12 metri Înălțime, iar În vârf flutura steagul roșu-albastru al Vietcongului. Nu departe de aceștia, un alt grup Înălțase steagul american, Îndeajuns de sus Încât toată lumea să poată vedea că era În flăcări. Cu o oră Înainte ca marșul să Înceapă, 70 de tineri s-au cățărat pe o stâncă din parc și au dat foc unor mici petice de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt Însă evidente: fabricarea de instanțe hilare, cu denumiri pompoase și batjocoritoare („Comitetul Statelor Unite În Ajutorul Frontului de Eliberare a Vietnamului de Sud”), care ironizează instituțiile politice serioase; construirea de obiecte alegorice (turnul de carton) și etalarea de simboluri contestatare (steagul statului „inamic”); arderea efigiilor, ca formă simbolică de protest și de inversare a valorilor - În cazul de față, steagul american și ordinele de Încorporare; utilizarea gesturilor și a obiectelor banale - bricheta și mai ales focul de la un ibric de cafea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a Vietnamului de Sud”), care ironizează instituțiile politice serioase; construirea de obiecte alegorice (turnul de carton) și etalarea de simboluri contestatare (steagul statului „inamic”); arderea efigiilor, ca formă simbolică de protest și de inversare a valorilor - În cazul de față, steagul american și ordinele de Încorporare; utilizarea gesturilor și a obiectelor banale - bricheta și mai ales focul de la un ibric de cafea - pentru a goli de solemnitate o acțiune și a o muta Într-un cod minor, batjocoritor. Amestecul dintre carnaval
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
colaborare cu Al. St. Medeleni); Ilya Ehrenburg, Vasilii Grosman, Lev Ozerov, Vladimir Lidin, Cartea neagră, I, București, 1948; N. S. Leskov, Sentinela, București, 1949; Iurii Efremov, Cornul alb, București, 1949; Iurii Gherman, Povestiri despre Felix Dzerjinski, București, 1949; A.S. Makarenko, Steaguri pe turnuri, București, 1950, Proză și scenarii literare, București, 1958, Povestiri și schițe. Articole despre literatură. Corespondența cu Maxim Gorki, București, 1959 (în colaborare cu Lucia Demetrius); V.V. Veresaev, Însemnările unui medic, București, 1951 (în colaborare cu Livia Sorescu); Xenia
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad, utrenie, vecernie, spovedanie, împărtășanie, Maica Precista (Maica Domnului), maslu, sfânt, stareț
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ei pe traiectoria spre prima grupă valorică au însemnat un efort financiar considerabil, care, privit prin prisma punctului de pornire, părea complet lipsit de perspective. În Brașov mai există o echipă de fotbal numită FC Brașov (Fotbal Club Brașov, zisă „Steagul Roșu”, după firma care a susținut-o câteva decenii în perioada socialistă), cu un palmares mult mai bogat decât cel al echipei Forex, fostă Tractorul. Aceasta părea că este favorizată în competiția pentru câștigarea simpatiei locale, dar pe parcursul a câțiva
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Programul cultural al publicației are un enunț care presupune și o delimitare: „Vom fi purtători de lumină, fără pretenția de avangardă gălăgioasa”. Primul număr este închinat lui Ciprian Porumbescu, cu prilejul semicentenarului morții compozitorului, creator al imnurilor Pe-al nostru steag și Tricolorul. Victor Morariu semnează articole de istorie literară, iar Eusebiu Cămilar este prezent cu versuri. D. Florea-Rariște publică folclor din Bucovina. Apar și două recenzii, una la Răscoală lui Liviu Rebreanu (2/1933) și alta la Casa Thüringer de
CRAINICUL CETAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286471_a_287800]
-
mențiune aparte merită Sonete mute (1969), în care regăsirea tonalității vitaliste a debutului este temperată de conștiința tulbure a chemării pământului: „Din fiecare cruce rumegată de carii / Se-aud vocile părinților ruginite și grele / [...] Sarea pământului îmi viscolește spatele / Cu steaguri împunse de bouri și putrede, - / Mă scufund în balade și-n duhul părinților / Care îmi ațin calea la crucile drumurilor.” SCRIERI: Anotimpurile Griviței, București, 1962; Lumina de dragoste, București, 1964; Bucurii pentru copii, București, 1966; Minus durerea, București, 1966; Emoții
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]