38,669 matches
-
Moșul Ene, chemat în ajutor, zeitate de pădure, din cele pe care poți să le tragi de barbă e, totuși, să nu uităm, fratele morții. În figura lui, de moșneag cumsecade, aducînd însă în odaie frisonul unei înfricoșătoare eredități, se strînge tot tîlcul poveștii. Nimic din ce crezi că-i de-al locului și liniștitor nu-i de-adevăr. A doua zi, totul pare o glumă. Vicleniile iernii... Singura mărturie e trupul chircit al melcului, măsura vinovăției făcutului - nu altfel pățește
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
năuci. Bayan spuse ceva oamenilor din suită și aceia râseră. Un tânăr de lângă mine bolborosi o înjurătură. I-am șoptit la ureche: - Le cunoști limba? Îmi făcu semn că da și tocmai voia să mai spună ceva, dar i-am strâns tare brațul ca să-l fac să tacă: nu trebuia să dea de înțeles că ar cunoaște limba avarilor. Kagan-ul întrebă cine știe grecește, drept care am făcut un pas înainte. Îmi porunci: - Tălmăcește ceea ce am să spun. Țarcul era în mijlocul taberei
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
e un personaj memorabil, atât ca natură umană ficționalizată, cât și ca realizare artistică. Cu mersul său "târșit", cu care își trage un picior rănit în război, cu chipul adeseori pământiu de îngrijorare, dar și cu "fălcile late ale familiei" strânse, încăpățânat, pentru protejarea acesteia, cu bâțâiala genunchiului și alte ticuri bine cunoscute de sora și nepoata care îl adoră, cu răbdarea maniacală pusă într-o operațiune de (enigmatică) fișare și cu blândețea și zâmbetul din voce cu care își face
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
masa, să fie o prelungire a mesei, adică un fel de masă concentrată în acel loc sub forma convențională a unui banal pahar de sticlă. Și totuși, mecanica cuantică asta îmi cere: să gîndesc paharul ca și cum ar fi întreaga masă strînsă la un moment dat într-un loc, cum îmi cere totodată că gîndesc paharul ca putînd să crească și să se destindă devenind întreaga masă pe care stătuse pînă atunci. Asta înseamnă să-mi formez conceptul de pahar-masă și să
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
în suprafață, în cuprinderi, asemenea cercurilor mereu crescătoare pe o apă în care un corp solid a fost azvârlit. Alte naturi au însă vocația reducției, acționate de acel spirit al omisiunii elocvente, cum l-a numit cineva. Ele reduc, suprimă, strâng, contrag, condensează, pornind totdeauna dinspre afară către nucleu. Constantin Negruzzi era din această categorie, ca și Caragiale, ca și Creangă" (pp. 87-88). Gabriel Dimisianu nu spune explicit dacă inapetența lui Negruzzi pentru dezvoltări epice ample, tendința lui permanentă spre "omisiunile
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
vreau. Să nu-ți închipui însă, dragul meu, că de pe urma acestei întâmplări nu m-am ales cu ceva. Am aflat că există și a patra trăsătură a celebrității: ești celebru când poți face ca cineva, aruncând peste tine toate zoaiele strânse în hârdăul existenței lui, să ajungă, vreme de câteva zile, cunoscut. Recunoaște: grea povară celebritatea!
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
votării unor nerușinate autoprivilegii și a refuzului sfruntat de a vota Agenția Națională de Integritate; bășcălia amnistiilor propuse savant pentru vinovății trecute și viitoare; bășcălia alimentării firmelor-căpușă cu banii unor proiecte internaționale pentru sprijinirea industriei mici și mijlocii; bășcălia impozitelor strânse de la săraci, pentru că bogații obțin derogări individuale de la demnitarii cărora le-au subvenționat sau le vor subvenționa campania electorală; bășcălia lacrimilor izvorâte la ore de vârf sub obiectivele canalelor de televiziune și a mătăniilor executate pentru jurnalele de actualități; bășcălia
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
și Premiile Uniter. Și inflamează, pur și simplu, breasla. Tot mai mult în ultimul timp. De aceea, cred că juriul de anul acesta nu se află într-o excepție de la fenomenul ultimului timp. Am numit cîteva doar dintre erori grave, strînse de-a lungul anilor. Ce cred, însă, este faptul că a fost lipsit de calibru, de anvergură, de autoritate. De aici simt că vine valul mare de comentarii, de reacții, de nemulțumiri. Unele, ca de fiecare dată, extrem de motivate. Altele
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
23 iunie 1956. Ne aflăm la trei ani după decesul lui Stalin și cu puține luni înaintea revoluției din Ungaria. Cu toate acestea, regimul comunist indigen nu simțea nevoia nici unei relaxări în zona culturii, apăsînd cu ferocitate asupra normelor ideologice, "strîngînd șurubul", cum se zicea, cu un rictus amar, în epocă, pînă la refuz. Paradigma sovietică e afirmată ritos, chiar de către președintele de onoare al Uniunii Scriitorilor, Mihail Sadoveanu. Pe un ton paternal, autorul lui Mitrea Cocor le pretinde participanților să
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
este rodul unei fantezii debordante, mînate de ambiția de a imagina lumi cît mai absurde. Teoria big bang-ului și a expansiunii infinite a universului este rezultatul punerii cap la cap a tuturor observațiilor experimentale pe care fizicienii le-au strîns în ultimele decenii. Toate aceste observații nu pot sta împreună decît dacă sînt interpretate în lumina unei teorii în care universul a început ca să nu mai sfîrșească. Concepte precum cele de "univers inflaționar" sau de "singularitate" sînt considerate astăzi cîștiguri
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
-o pe doamna Hanska! Ulisse-i un lăptar! Patrocle e în josul străzii după cum Faraon mi-e vecin. Castor și Polux sînt damele de la etajul cinci. Dar tu, bătrîn strîngător de zdrențe, tu care-n dimineața ca de basm, te-apropii să strîngi resturile încă vii pe cînd eu suflu-n lampă, tu cel pe care încă nu te știu, sărman și tainic strîngător de zdrențe, o, ție ți-am dat un nume de faimă și ales, ți-am spus Dostoievski." Talmeș-balmeș cu
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
Simona Vasilache Frate al unui prozator pe care, de la o vîrstă încolo, te faci că uiți că l-ai citit, epigramist între pahare, Păstorel a fost și poet. Versuri strînse în Caiet i-au apărut la Fundația Regală pentru Literatură și Artă, în 1943 la, deja, a doua ediție. Coperta seamănă (pentru nostalgici...) chiar prea bine cu a unui caiet din acelea subțiri, format A5, bej sau bej verzui, cum
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
Deocamdată încă nu știm de unde să luăm prosoape și ne ștergem pe față cu ce găsim." Un versificator de duzină relatează modul în care reușește să atragă un anumit public, în fața căruia își prezintă producțiile sale poetice: "în fiecare seară strâng de prin vecini toate persoanele disponibile și le citesc versuri. Persoanele sunt foarte receptive la poezie, dacă știi cum să le iei. De aceea eu mă emoționez și timp de câteva ore le povestesc ce frumos a dormit copilul meu
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
de vară de la Sinaia pe vremea lui Boris Cazacu, iar în anul III de facultate am primit o bursă de studii la București pentru a pregăti lucrarea de diplomă ("Ideologie și lingvistică în Școala Ardeleană"). Am avut o legătură mai strânsă cu academicianul Iorgu Iordan, un savant cu o ținută de domn din secolul al XIX-lea. L-am cunoscut bine și pe acad. Al. Rosetti, o cu totul altă fire. După cum știți, cei doi nu se înțelegeau deloc. Au fost
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
al generațiunii noastre", în condițiile în care "inteligența domină în chip absolut simțirea acestei generații", și, întrebându-se dacă va veni o reabilitare a sentimentului, își răspundea: Se prea poate. Dar să se știe. Va fi vorba de o inimă strânsă-n chingi de fier". Da, s-ar putea spune că Mihail Sebastian a fost o inimă strânsă-n chingi de fier, căci a dorit ca inteligența și spiritul critic să fie dublate de pasiune, motiv pentru care afinitatea pe care
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
-se dacă va veni o reabilitare a sentimentului, își răspundea: Se prea poate. Dar să se știe. Va fi vorba de o inimă strânsă-n chingi de fier". Da, s-ar putea spune că Mihail Sebastian a fost o inimă strânsă-n chingi de fier, căci a dorit ca inteligența și spiritul critic să fie dublate de pasiune, motiv pentru care afinitatea pe care o avea pentru romanul francez va fi reorientată mai târziu spre cel englez, atunci când descoperă în scrisul
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
Redon, Gauguin și Cézanne, Vollard a organizat altele cu acuarele de Charles Guéroult și pasteluri de Eugene Murer. Aceste "erori" reprezintă o componentă interesantă a carierei lui Ambroise Vollard pe care manifestarea de la Metropolitan o ignoră cu desăvârșire. Nici eseurile strânse în excelentul catalog publicat de Yale University Press nu insistă prea mult, focalizate fiind, și ele, pe aspecte "pozitive" ale carierei negustorului parizian. Cumpărând adesea întregul conținut al unui atelier, Vollard s-a îmbogățit rapid. Ca urmare, relațiile negustorului cu
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
între viață și moarte. Atîta timp cît lucrezi, impulsurile vitale funcționează, răspunzînd necesitățile spirituale. În momentul, însă, în care a trecut un timp cînd n-ai muncit, ceva se dovedește în neregulă. Ca pictor sau scriitor creezi fără a fi strîns legat de o instituție. Dimpotrivă, izolarea pentru o vreme devine prielnică. Ce te faci însă în teatru, unde ca actor trebuie să fii distribuit și nu ești? Simți cum frigul îți pătrunde trupul și spiritul. Pentru ce mai exiști? Unde
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
Sinuciderii din Grădina Botanică) "dacă un pictor mi-ar face, acum, portretul, ar picta o bucată de hîrtie sugativă plutind asupra golului și avînd asupra aceluia efectul astringent pe care-l are asupra epidermei coaja de pe o rană." Scrisul care strînge. Trecutul așezat în note zilnice se versifică, devine cadență, fără să aibă nimic solemn, ci doar o spațiere, un relief, o ușurință în a-l găsi, cum au paginile la care s-a deschis des o carte, sau fișele mult
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]
-
femeie/ plâng uneori la filme// știu/ sunt prost/ iar prostia mă face emotiv/ cele mai banale povești/ despre moarte/ despre viață/ îmi provoacă uneori lacrimi și muci cât o gripă// ele au toate aceeași reacție/ mă iau în brațe/ mă strâng la piept/ mă mângâie pe cap/ uneori îmi șterg ochii/ ce femeie rezistă unui bărbat care plânge?// acasă/ la filme despre moarte/ despre viață/ eu plâng și fut" (Cinema la mine-acasă). În altele însă (N-a fost război, Ne-am
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
și nemernicie... Și astfel, în plin capitalism, apare acest paradox al averii, - prefăcătoria, minciuna, ascunderea vinovată a bunurilor, păcăleala trasă tuturor, cu tupeu, de indivizii cu pricina. în loc să fie o mândrie faptul că ai realizat un mare beneficiu, că ai strâns o avere onestă, importantă pentru tine și pentru societatea în mijlocul căreia viețuiești, în singurul regim ce garantează inițiativa umană liberă și nelimitată, în cadrul legilor, începi să minți, să pui în cârca altora averile tale personale, să le dosești... Singurul lucru
Șmecheria cu ghivent by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9967_a_11292]
-
sunt legați prin același doliu și prin amintirea aceluiași mort. Numai că, făcînd parte din același cortegiu, includerea lor înlăuntrul aceleiași mase este însoțită de excluderea tuturor celor pentru care mortul nu reprezintă același simbol. Ceea ce înseamnă că ceea ce-i strînge la un loc pe unii e factorul care totodată îi lasă pe dinafară pe alții. De aici și conflictele pe care le poate declanșa manipularea politică a amintirii celor dispăruți. A doua trăsătură este că mortul este întotdeauna o figură
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
Marina Constantinescu Există locuri cu energie bună. Ca și oameni cu energie bună. Există spații generoase care oferă posibilitatea ca spiritul creator să respire, să se simtă în largul său, să strîngă în jurul său prospețime, dorința de a face ceva, neliniștea ce animă creația. În ultimii ani, tot mai des mi se pune întrebarea: "Cîte teatre particulare sînt în România?". Întrebarea vine din partea amicilor arhitecți, doctori, precum și de la artiști, de toate felurile
Spații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9972_a_11297]
-
mica lor arhivă de subsol trecînd de pe una pe cealaltă, poate fi descrisă mai bine. De ici, de colo, de imagini o fîșie" reține Simion Stolnicu din medii care l-au primit la vîrste diferite, în același foșnet de foi strînse sub penițe. Primul dintre ele, chiar cenaclul care l-a lansat: Printre boemi, scriitori și artiști de ieri. Figuri de la "Sburătorul" și alte cercuri literare. Descriind salonul casei Lovinescu, lui Simion Stolnicu îi reușește o convingătoare imagine a vînătorii (de
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
ordonare a paginilor după principiul loteriei, pare a fi regula de bază. De altfel, autorul are și o explicație rațională pentru evidenta lipsă de coerență logică a fragmentelor: vântul i-ar fi risipit paginile manuscrisului, pe care le-ar fi strâns și predat editurii în ordinea în care au fost recuperate. Așa se face că romanul are vreo două încheieri, după bibliografia selectivă (element cu totul neuzual în cadrul unui roman, dar menit să ofere credibilitate hagiografiilor care dau o bună parte
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]