11,661 matches
-
a subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit sau de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 42 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281837]
-
cărora se vor înregistra valorile atributelor monitorizate. Se vor utiliza 2 metode de eșantionare specifice în funcție de amplasarea, tipul și suprafața habitatului țintă și anume: 1. Eșantionarea selectivă (subiectivă) presupune ca suprafețele de probă să fie alese în mod subiectiv, în funcție de anumite criterii alese de fiecare expert. Această metodă de eșantionare, deși nu permite obținerea unor rezultate semnificative din punct de vedere statistic, poate fi utilizată atunci când se realizează clasificarea cenotaxonomică a fragmentelor de vegetație și când
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
unui grant de cercetare sau contract direct de cercetare“, Înalta Curte consideră neîntemeiată critica recurentului-pârât. Prima instanță a considerat că maniera de reglementare a contractelor de cercetare a reprezentat în cazul dosarului de abilitare al intimatului-reclamant un motiv de interpretare subiectivă, deoarece proiectul internațional de cercetare realizat în cadrul Center for International Legal Studies (CILS), Salzburg, Austria, depus de către reclamant la dosarul de abilitare, apreciază că nu este un proiect de cercetare, câtă vreme adeverința anexată indică participarea la un
DECIZIA nr. 3.982 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282014]
-
a subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit ori de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 66 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281784]
-
a subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit sau de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
1.2. Explorarea modului în care se reflectă diversele aspecte ale realității în operele ficționale, în vederea înțelegerii formelor de exprimare a identității culturale - precizarea emoțiilor/atitudinilor/stărilor emițătorului; - identificarea unor valori, date, informații din texte nonficționale, continue sau multimodale; - realizarea unei hărți subiective a textelor de diferite tipuri, din care să reiasă contextul și care să reprezinte simbolic detalii; - valorificarea informațiilor extrase din texte multimodale (infografice, scheme, axe temporale) în scrieri proprii; - realizarea unor chestionare referitoare la contextul socio-cultural local, adresate familiei, vecinilor
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat (Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004). ... 16. În virtutea acestor prevederi constituționale, legiuitorul a reglementat prin titlul IX - Diferite contracte speciale, capitolul I - Contractul
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284093]
-
la dreptul de proprietate privată, reținând că finalitatea prevederilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, constă în asigurarea realizării dreptului de proprietate, ca drept subiectiv fundamental, într-o dimensiune rezonabilă, de natură să asigure respectarea drepturilor și intereselor legitime ale altor subiecte de drept cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire (Decizia nr. 246 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 85 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284136]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 24 septembrie 2015, paragraful 16), ceea ce înseamnă că Avocatul Poporului ridică o excepție de neconstituționalitate distinct de orice procedură judiciară, așadar, în lipsa vreunui litigiu, el neavând de apărat vreun drept subiectiv [a se vedea, cu privire la caracterul abstract al controlului exercitat în condițiile art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, Decizia nr. 163 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din
DECIZIA nr. 143 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284148]
-
din 18 mai 2000, raportate la art. 13^2 din același act normativ, cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituționale - s-a reținut, în esență, că este unanim admis faptul că există infracțiuni care, fie din cauza elementului subiectiv, fie din cauza celui material, nu pot fi săvârșite în forma tentativei, una dintre acestea fiind și infracțiunea ce presupune o inacțiune. ... 62. Cu toate acestea, interpretând semantic dispozițiile legale criticate, Curtea observă că acestea reglementează o singură infracțiune, cu
DECIZIA nr. 146 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283311]
-
de a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele legitime ale altor subiecte de drept, instituind limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin urmare, reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă
DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283856]
-
să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele legitime ale altor subiecte de drept, instituind limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin urmare, reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drept, ale căror drepturi sunt în egală măsură ocrotite. ... 35
DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283856]
-
pericol pentru valorile sociale ocrotite de norma de incriminare, iar legătura de cauzalitate dintre acțiunea ce constituie elementul material al laturii obiective și urmarea imediată nu trebuie dovedită, ci aceasta rezultă din însăși materialitatea faptei (ex re). Sub aspectul laturii subiective, forma de vinovăție cu care acționează subiectul activ este intenția directă sau indirectă. ... 34. Sub aspectul operațiunilor care pot fi efectuate cu articole pirotehnice, Curtea observă că acestea se subsumează sferei de aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
o lege la alta, cu condiția ca legea care utilizează termenul respectiv să îl și definească. În caz contrar, destinatarul normei va stabili înțelesul acelei noțiuni, de la caz la caz, printr-o apreciere care nu poate fi decât una subiectivă (Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, paragraful 31). În mod corespunzător, riscă să fie discreționară și interpretarea organului judiciar chemat să aplice legea. În acest
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
de a se conforma prescripției legale prin care este incriminată o anumită faptă. ... 49. Așa cum a reținut Curtea, în jurisprudența sa, destinatarii normei penale de incriminare trebuie să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive de natură obiectivă și subiectivă ale infracțiunii, astfel încât să poată să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia (Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
pentru afirmarea, în concluzie, a stării de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (1) și ale art. 24 din Legea nr. 176/2010. ... 21. Curtea Constituțională nu poate aprecia pretinsa neconstituționalitate a unor texte legale exclusiv prin prisma unor critici eminamente subiective și prezentate dintr-o perspectivă particularizată, raportată exclusiv la circumstanțele litigiului în care excepția a fost invocată. Deși excepția de neconstituționalitate reprezintă, din punct de vedere procedural, un mijloc de apărare, Curtea Constituțională nu se poate substitui, în soluționarea acesteia
DECIZIA nr. 40 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282699]
-
relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia
DECIZIA nr. 47 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282973]
-
relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, aceasta rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței
DECIZIA nr. 27 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283472]
-
autor. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, în opoziție cu dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. a)-c) din Codul penal, care prevăd condiții obiective ce trebuie îndeplinite în vederea liberării condiționate, textul criticat reglementează o condiție subiectivă a cărei îndeplinire este lăsată la aprecierea instanței, respectiv aceea ca instanța să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate. Se susține că, astfel, prevederile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul
DECIZIA nr. 715 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283755]
-
conformă cu prevederile art. 53 din Legea fundamentală. Din analiza dispozițiilor constituționale ale art. 53, Curtea a reținut condițiile care trebuie îndeplinite pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, respectiv: domeniul să vizeze doar drepturile fundamentale, și nu orice drepturi subiective de natură legală sau convențională; restrângerea exercițiului acestor drepturi să poată fi înfăptuită numai prin lege; restrângerea să poată opera numai dacă se impune și doar dacă este necesară într-o societate democratică; restrângerea să poată opera numai în una
DECIZIA nr. 654 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283390]
-
la data detașării nu constituie un element de oportunitate în raport cu salarizarea celor din DIICOT ori salarizarea superioară pe o funcție similară și nu satisface exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât aceasta este prin definiție de natură subiectivă, și nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi, de oportunitate. Că salarizarea avută la data detașării este un factor subiectiv, discriminatoriu, pe criteriul specializării infracțiunilor din mandatele de supraveghere tehnică
DECIZIA nr. 8 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283424]
-
superioară pe o funcție similară și nu satisface exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât aceasta este prin definiție de natură subiectivă, și nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi, de oportunitate. Că salarizarea avută la data detașării este un factor subiectiv, discriminatoriu, pe criteriul specializării infracțiunilor din mandatele de supraveghere tehnică, o stabilește chiar Decizia nr. VI din 15 ianuarie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 8 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283424]
-
4) din Constituție, întrucât aceasta este prin definiție de natură subiectivă, și nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi, de oportunitate. Că salarizarea avută la data detașării este un factor subiectiv, discriminatoriu, pe criteriul specializării infracțiunilor din mandatele de supraveghere tehnică, o stabilește chiar Decizia nr. VI din 15 ianuarie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție conform căreia „folosirea drept criteriu de diferențiere a tratamentului salarial pentru magistrați
DECIZIA nr. 8 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283424]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 24 septembrie 2015, paragraful 16), ceea ce înseamnă că Avocatul Poporului ridică o excepție de neconstituționalitate distinct de orice procedură judiciară, așadar, în lipsa vreunui litigiu, el neavând de apărat vreun drept subiectiv [a se vedea, cu privire la caracterul abstract al controlului exercitat în condițiile art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, Decizia nr. 163 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din
DECIZIA nr. 610 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283144]
-
de neconstituționalitate, a statuat că legile și ordonanțele Guvernului nu pot fi atacate pe cale principală, prin acțiune introdusă în acest scop la instanța de judecată sau de arbitraj comercial, ci numai pe cale de excepție, în valorificarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim (în acest sens sunt Decizia nr. 761 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 980 din 7 decembrie 2006, Decizia nr. 764 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 658 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283253]