4,839 matches
-
de-a V-a Republici: autoritatea șefului statului, creșterea economiei și a veniturilor, independența exterioară bazată pe forța nucleară, unirea Europei Celor Șase fără supranaționalitate. 31. A V-a Republică se consolidează. Post-gaullism și alternanță politică Fără criză instituțională se succed Georges Pompidou, continuator, în ceea ce este esențial, al lui de Gaulle, Valéry Giscard d'Estaing, care regrupează opoziția centristă ale cărei tentative de reformă se lovesc de criză, François Mitterrand. Alegerea acestuia la președinția Republicii antrenează o alternanță politică, urmată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1991 pe Michel Rocard cu Edith Cresson, prima femeie care accede la această funcție. Ea nu reușește să-și impună autoritatea, în timp ce dificultățile economice și sociale se agravează. După alegerile regionale și cantonale din martie 1992, Pierre Bérégovoy, ministrul Finanțelor, succede lui Edith Cresson la 2 aprilie. Într-o conjunctură dominată de "scandaluri" și de creșterea șomajului, Primul Ministru obține aprobarea la limită, prin referendumul din 20 septembrie 1992, a tratatului de la Maastricht asupra Uniunii Europene. La alegerile legislative din 21
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
9 nov. Dărîmarea zidului Berlinului 1990 2 august Irak-ul ocupă Kuweitul 3 oct. Reunificarea Germaniei 1991 15 mai Édith Cression, prim-ministru Ian.-febr. "Războiul Golfului" contra Irakului Iunie Începutul războiului civil din Iugoslavia Decembrie CSI (Comunitatea Statelor Independente) succede Uniunii Sovietice 1992 Pierre Bérégovoy, prim-ministru 20 sept. Referendum pentru tratatul de la Maastricht 1993 Martie Alegeri legislative 29 martie Edouard Balladur, prim-ministru 1995 Austria, Finlanda intră în CEE (Uniunea Europeană) 7-17 mai Jacques Chirac, președinte al Republicii 17 mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
birului. În secolul al XVII-lea, generalitatea devine circumscripție administrativă în care își are reședința intendentul de justiție, poliție și finanțe. Gotic. Termen peiorativ, echivalent cu "barbar", aplicat de către renascentiști artei Evului Mediu, în special artei care, născută în Ile-de-France, succede artei romane în sec. al XII-lea. Hală. Construcție tipică funcției economice a orașului medieval: hală de pînză, hală de grîu... Acolo își impunea orașul marca, garantînd astfel că produsele vîndute erau conforme legilor sale. Hansă. Termen de origine germanică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să fie divizată În unități suficient de mici și simple, secvențe, pași, astfel Încât studentul să poată Înțelege și răspunde corect, cu o probabilitate cât mai mare la Întrebările respective; c. principiul progresului riguros gradat, care cere ca secvențele să se succeadă În ordinea logică dictată de specificul materiei, ordine crescândă sub aspectul complexității, asigurându-se totodată accesibilitatea ansamblului cunoștințelor chiar și pentru studenți mai slab dotați; d. principiul răspunsurilor corecte, potrivit căruia nu se trece la secvența următoare decât după ce s-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
să fie divizată În unități suficient de mici și simple, secvențe, pași, astfel Încât studentul să poată Înțelege și răspunde corect, cu o probabilitate cât mai mare la Întrebările respective; c. principiul progresului riguros gradat, care cere ca secvențele să se succeadă În ordinea logică dictată de specificul materiei, ordine crescândă sub aspectul complexității, asigurându-se totodată accesibilitatea ansamblului cunoștințelor chiar și pentru studenți mai slab dotați; d. principiul răspunsurilor corecte, potrivit căruia nu se trece la secvența următoare decât după ce s-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fie prin procedeul „pârghie dură”. 3.2. Acțiunile colective de joc În cadrul concepției generale de joc a unei echipe, acțiunile colective de joc se definitivează pe baza acțiunilor individuale la care participă fiecare jucător și care se derulează și se succed coordonat în cadrul jocului echipei la serviciu sau la preluare. Se realizează astfel structurarea jocului în acțiuni colective pentru execuția serviciului și pentru preluarea serviciului advers. De asemenea în etapa actuală a dezvoltării jocului apare distinctă și împărțirea în acțiuni cu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mascării adversarului care primește serviciul (apărare la serviciu), dar și în atac prin multitudinea de simulări în cadrul atacurilor combinative. Particularitățile acțiunilor colective (caracteristici tactice): - Specificitatea acțiunilor colective în funcție de jocul la serviciu sau la preluare. - Rapiditatea și aritmia cu care se succed fazele de atac și apărare. - Elasticitatea acțiunilor colective de atac și apărare, de la dispozitivul restrâns de dublare a atacantului (asigurarea trăgătorului din atac), la dispozitiv larg de organizare a apărării (apărare în sistem). - Acțiunile colective de joc (sau tactica de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
concrete de adversitate din timpul jocului. Exemple: relația ridicător-trăgător (pasatac) în funcție de blocaj. Al șaselea nivel de structură este reprezentat de acțiunile de joc. Acțiunile de joc reprezintă unitățile structurale de bază menite să rezolve sarcinile parțiale de joc, așa cum se succed și apar ele în timpul jocului, în fazele de joc specifice structurilor fundamentale de joc. La rândul ei, fiecare acțiune de joc, cuprinde mai multe elemente de joc proprii, acestea fiind cele mai mici componente ale jocului și alcătuind structurile de la
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
joc trebuie înțeleasă ca unitatea funcțională de ba%ă a jocului de volei, sistematizată după necesitatea acoperirii sau a rezolvării unei sarcini parțiale sau specifice de joc la care jucătorul participă cu toate capacitățile sale. Sarcinile parțiale de joc se succed în jocul competițional într-un mod stereotip corespunzător celor două situații fundamentale de joc, la serviciu (S1) și preluare (S2). Fiecărei acțiuni de joc îi corespunde o sarcină parțială și se încheie de regulă cu jucarea mingii, cu lovirea propriu-zisă
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
influențânduse reciproc, în același timp în care lipsa unuia din ei atrage după sine scăderea sau anularea eficienței întregii acțiuni de joc. Acțiunea de joc: este chemată să rezolve în fiecare fază, sarcinile specifice de joc care apar și se succed, specific jocului la serviciu și jocului la preluare. Cunoscând componentele structurii jocului de volei, putem pleca de la premisa ca acțiunile de joc la serviciu și la preluare, formează conținutul și esența jocului. Pentru toate acțiunile specifice jocului în S1, de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
comparabil pe termen scurt și lung, TASC II recomandă tehnicile endovasculare de primă intenție. Atitudinea se bazează pe faptul că procedurile percutane sunt mai puțin traumatice, mai ieftine, pot fi repetate, au mai puține complicații. În plus, gestul chirurgical poate succeda gestului percutan, dacă este necesar. Atitudinea pro revascularizare chirurgicală este justificată atunci când există risc tromboembolic-. Astfel, există câteva contraindicații absolute, cum ar fi anevrismul de aortă abdominalătrombozat, anevrismul de arteră poplitee trombozat, precum și unele afecțiuni hemoreologice. De foarte multe ori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
și fenomene mai îndepărtate de mediul imediat al copilului și care necesită mai multe reprezentări sau chiar premisele noțiunii de gen - pădure - pasăre - animal - între 50-75 cuvinte abstracte și de la 75 la 100 cuvinte abstracte mai dificile. Cuvintele s-au succedat în aceeași ordine la toți copiii. S-au mai adăugat și alte probe cum este aceea a răspunsurilor la ilustrații și obiecte sau însușiri aparținând aceleiași categorii de lucruri. Pentru a stabili media răspunsurilor corecte am luat în considerație numai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
să se țină seama în întocmirea metodologiei de corectare prin aplicarea principiului de la ușor la greu, de la simplu la complex, de la ceea ce copilul știe spre ceea ce nu știe. De asemenea, ne este indicată astfel ordinea în care trebuie să se succeadă lecțiile după dificultate și mai ales conform opozițiilor fono-articulatorii accesibile vârstei. 5.2. c) Fenomenele dislalice la categoria noastră de subiecți se caracterizează prin forme extrem de variate determinate pe de o parte de încercările de adaptare a funcției fonemice la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Mai mult, autoarea crede a fi descoperit aici un adevărat principiu al "expresivității" discursive, pe care îl formulează astfel: Dacă EI precedă termenul implicat, definiția sau glosa sa, progresia este percepută ca evoluând către o sinteză rațională. Dacă, dimpotrivă, idiotismul succedă parafrazelor (i.e., expresiilor non-frazeologice) în cauză, textul își dezvoltă puterea lui expresivă, exploatând pe această cale posibilele simbolizări [ale EI]."68 Cu toate acestea, teza lingvistei din Strasbourg se bazează pe o confuzie: dacă e adevărat că, în domeniul textual-discursiv
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
echilibru între cele două spații cel catolic și cel protestant. 2. 3. Cenzura imaginarului științific în totalitatea sa. Teoria idolilor 35 La începutul secolului al XVII-lea existau multe modalități de a privi realitatea. Imaginile asupra lumii ce s-au succedat au creat imposibilitatea de a avea o viziune holistică asupra universului. Limitele epistemice ale fiecărui dintre noi arată că știința se face cu ajutorul imaginației și a fantasticului. Aceste forme ale intelectului uman sunt singurele care pot realiza o imagine holistică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Catedralei Nôtre Dame - simbol al Parisului, unde s-a lucrat aproape un secol, între 1160 și 1250. O astfel de enumerare ar putea continua pe cîteva pagini, fără a avea pretenția epuizării. Este de natura evidenței că generații s-au succedat între momentul săpării fundației și cel al închiderii ultimei cupole. Cu toții erau conștienți că înalță un templu nu pentru efemerul unei vieți pămîntene, ci pentru timpul fără măsură al eternității divine. După apusul Evului Mediu părea închisă pentru totdeauna o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
latin îl va salva și-i va fi călăuză prin infern și o parte din purgatoriu. După Poarta Infernului și Vestibulul Infernului urmează cele nouă cercuri infernale, debutînd cu Limbul și Desfrînații și culminînd cu tartorul suprem, Lucifer. Bolgiile se succed pe un con cu vîrful în jos, spre centrul pămîntului - în vîrf se află, hidos, Lucifer, hrănindu-și cele trei guri cu Iuda, Brutus și Cassius. În al treilea cerc aflăm lăcomia, în al patrulea sînt avarii și risipitorii, al
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Conrad, capodopera bolintineană, adună totalitatea temelor care l-au preocupat pe poet: tema nimicniciei omului și a trecerii vieții, tema matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului sălbatic etc. Un discurs vast, în care mitologicul și politicul se succed într-o retorică destul de bine articulată. Însă, înainte de orice, Bolintineanu este, aici, într-un chip mai coerent și mai inspirat, poetul "tărîmelor lichide", poet neptunic în adevăratul înțeles al termenului, cu o intuiție fină a mișcării acvatice. Limbajul lui nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
apărea în absența unor partide dominante sau, cel puțin, bine organizate. Prezența sau absența partidelor bine organizate pot avea un impact major asupra unui anumit proces de consolidare, precum și asupra unor caracteristici specifice democrației consolidate în urma acestui proces. Pasul ce succede instaurării unui nou regim democratic caracterizat prin legitimarea inclusivă (ce presupune controlul societății civile prin practici clientelare, un sector public puternic și partide care se bazează pe o penetrare "capilară" în societatea civilă), poate fi considerat un proces la sfârșitul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
economice, participând totodată și la alianța militară cu Statele Unite și NATO. Al treilea este opțiunea maselor pentru modelele democratice europene care presupune standarde economice acceptabile și protecția drepturilor sociale. O serie de studii efectuate în anii nouăzeci, deceniu ce a succedat celui al instaurării, demonstrează nivelul înalt de legitimare în toate țările importante din Europa de Est58. În timp ce în Europa de Sud și America Latină legitimarea este doar politică, în unele țări din Europa de Est există trei forme de legitimare care se întrepătrund
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
universal și democrația de masă, în special în prezența schimbărilor economice. Rustow [1971: 10] reamintește exemplul suedez, în care prima extindere reală a sufragiului s-a produs datorită efectului combinat al votului cu rapida transformare economică. O astfel de transformare succede introducerii votului cenzitar și determină (consecință neașteptată, dar, în cele din urmă, acceptată de către elitele politice) creșterea numărului cetățenilor cu drept de vot (la sfârșitul secolului al XIX-lea) cu un procent egal cu cel produs de legile privind extinderea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
per ansamblu se înregistrează o explozie demografică susținută în general de țările din bazinul asiatic. Creșterea demografică nu este o tendință a timpurilor actuale. Imperiul lui Alexandru Macedon înregistra aproximativ 7-9 milioane de locuitori, în timp ce imperiul roman ce i-a succedat înregistra 100 milioane de locuitori. Între anii 19502000 a avut loc o creștere de la 2,5 miliarde la 6,1 miliarde locuitori. Se estimează că în 2025 pe Terra vor exista aproximativ 7,9 miliarde de locuitori, iar în a
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
2). Aceste substanțe, completându-se cu ARN și proteinele nehistonice, formează cromatina, materialul din care se diferențiază, în procesul de diviziune, cromozomii. De menționat că la eucariote materialul genetic se caracterizează printr-o discontinuitate genetică (în molecula de ADN se succed secvențe informaționale (exoni) și neinformaționale (introni), care sunt eliminate în procesul de transcripție a informației genetice (fig.3). Purtătorii materiali ai informației ereditare sunt considerați cromozomii. Termenul a fost propus în anul 1888 de către W.Waldeyer. Acesta a descoperit niște
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
aerului în i interiorul peșterii este evidentă. Iarna în diminețile geroase și liniștite, peștera își trădează prezența prin "răsuflarea" ei caldă și plină de vapori care condensează imediat ce dau aerul de afară. Primăvara, când ploile scurte și repezi se s succed, iar plafonul norilor este mult ridicat, î în peșteră, în Sala luminată și în Sala Liliecilor, ceața este prezentă și evidentă, fenomen destul d de rar întâlnit în peșteri. 4.3. Peștera liliecilor - Rarău Această peșteră este un punct de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]