5,950 matches
-
volumul "Bucovina - plai de bsm si dor ") Nu se știe de ce, cam la o săptămână după ce veni Ionuț cu bunica de la București, într-o dimineață, copilul se trezi cu dureri mari în gât, obrajii și urechile roșii, nasul înfundat, abia suflând. Când îl văzu bunica în starea asta, se sperie toată. Oare cum de răci copilul în halul ăsta ? Avea ea o presupunere: fugise aseară din casă doar cu o bluziță subțire, era cam vânt, deși încă era soare, înainte de înserare
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
la București. În timpul ăsta, Motocelul, pisoiul, intră cum-necum în casă, pe sub picioarele bunicului, căutându-l pe Ionuț. Îl găsi în pat, sări și el în pat, se foi, amirosi copilul, apoi se cuibări la pieptul acestuia. Ionuț de abia mai sufla, dar lăsă pisoiul să doarmă pe pieptul său, fiind ușurel, ca un pămătuf. - Ei, cum e cu copilul ? E mai bine ? A mâncat ceva ? întrebă mama lui Ionuț prin telefon. - De unde bine, e tot roșu la față, gâtul îl doare
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
gândesc la noroaiele de pe uliță ... - Du-te repede, nu zăbovi! Dacă până deseară nu-și revine, chemăm salvarea ! Bunicul se îmbrăcă, cam bombănind, și plecă de îndată. Ionuț stătea nemișcat în pat, înfofolit în plapumă și în perne, de abia suflând. Nici nu putea respira pe nas. Părea că se sufocă. Cu greu, adormi. În așteptarea bunicului și-a antibioticelor, bunica tot veghea copilul care dormea chinuit. La o vreme, îi vine în minte să-l trezească, să vadă mai bine
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
făpturi, nu numai leul și omul. Admit, ca să-ți cânt în strună, ipoteza „facerii” potrivit căruia viețuitoarele de pe pământ au fost create prin „Cuvântul Divin”, iar omul a fost sculptat din țărână și apă iar viața i-a dat-o suflând asupra sa. Omul rămâne totuși o creație la fel ca toate celelalte vietăți dispuse prin cuvânt. Și acestea au „viață” chiar microb de-ar fi. Biblia pare a fi o splendidă carte de popularizare a științei, dar tot ar trebui
CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372551_a_373880]
-
respirând bătrâni, În ochi se scaldă-un suflet veșnic cuprins de stele cu fântâni, Venind pășește viu prezentul, trecutul este-ngândurat, Căci timpul nu se întoarce-n urme și niciodată la iernat, Un vânt se umflă-n a sa joacă, suflând întors de zeul crunt, Dar ani legați cu ani ca frații, păstrează sacru-n legământ, Lumea-l iubește în alint, un emotiv în puls se simte, Istorii se pronunță-n martori, în cărți cu ceasurile strimte, Un pelerin lumină-n
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ELENA BUICĂ - EROII NU MOR NICIODATĂ - ȘARJA DE LA PRUNARU Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Astăzi simțim că prin sufletele noaste suflă un vânt rece născut din golurile cărților de istorie, sau din faptul că eroii noștri nu sunt destul de cunoscuți și respectați, că nu ne amintim cum trebuie de gloria pe care le-o datorăm. Totuși, în adâncul nostru, e vie
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
doar o amintire ștearsă a gloriei de altădată ajunsă în decrepitudine, o “lume nouă” în care totul se clatină, podeaua se învârtește amețitor și pereții glisează (magie? beție?), o lume pe dos (candelabrul iese din podea), o lume a hârtiilor suflate de vântul furtunii și din care rămâne doar esența: cartea, cărțile, făcute tot din hârtie, materie primă devenită sofisticată și conținând esența culturii umane, a educației, a ideologiei! Ce carte ai lua cu tine pe o insulă pustie? Prospero, regele
BRAINSTORMING, ÎN REGIA LUI SILVIU PURCĂRETE LA FESTIVALUL SHAKESPEARE DIN TEL AVIV de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372842_a_374171]
-
și instrumentului de care te-ai apucat, că e nerăbdător să te audă. Bătrânul nu se opri din scobit. Tăia la unul din capete, făcând un orificiu, unde trebuia montat, spune el: muștiucul cu vrană, prin care interpretul avea să sufle aerul în interior. Șterse lama unei unelte cilindrice, bine ascuțite, cu care făcea găurile prin care avea să iasă sunetele instrumentului, ridică bagheta de alun Colecția de fluiere de câteva ori, măsurându-i parcă, din ochi, locurile unde aveau să
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
citesc flămândă literele sensurile mă înghit singure este o simbioză între noi ele cresc în mine ca un aluat bine dospit eu scad prin ele crescând ca o formă fără formă mă întorc la acele umbre de gânduri cu gurile suflând disperate apa spre peștii prinși în năvoadele propriilor construcții ale minții armăsar nicicând docil sac fără fund în care dacă nu ajung să mă întâlnesc mă rătăcesc * povestea continuă în brațele marinarilor odată cu furtunile interiorului mirosind a năucire nălucire până când
ÎNTREB PIETRELE ŞI NĂVOADELE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372917_a_374246]
-
Acasa > Versuri > Visare > DESCÂNTEC DE SOMN UȘOR Autor: Alin Adrian Ciolompea Publicat în: Ediția nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Flutură ușor perdeaua, Vântu-ți suflă peste pleoape Praful auriu din steaua Strălucind în joc de ape. Dormi! Pe ușa din odaie N-or să intre gânduri rele, Că un câine orb din pluș e Paznic printre tufănele. Miere-am pus într-o ulcică Veche, apă
DESCÂNTEC DE SOMN UȘOR de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372942_a_374271]
-
avea nevoie, s-o desfaci și să arunci nisipul pe tine. Boabele de nisip se vor preface în straie sclipitoare care te vor apăra de razele ucigătoare ale lui Soare-Împărat. Și mai ține cornul ăsta! Când vei avea nevoie, să sufli în el și-ți vor veni în ajutor toate vânturile din țara mea, cu tot nisipul de dincolo de lac. Din nou mulțumi Mărțișor, cu multă delicatețe și tare bucuros de darurile primite. Împăratul își luă rămas bun de la Mărțișor și
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
Articolele Autorului Sclipeau pe-ascuns sub stropi de rouă Petale de Nu-mă-uita Și-odată a-nceput să plouă Cu frunze reci de toamnă grea. Pe un’ se furișă în noapte Să-ntunece al mării cer? Cu ce-otrăvite blânde șoapte Suflă spre florile ce pier? Ori, poate, poarta descuiată Lăsat-am toamnei pe-nserat, Iar ea, cu ochi de mură coaptă, Zâmbind hoțește, a intrat. Cin’ s-o oprească-n miezul nopții? Al Edenului heruvim Caută sabia dreptății Printre carafele cu vin
TOAMNĂ-N RAI de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372945_a_374274]
-
Donald J. Trump, printr-un vot de blam dat situației și sistemului în care au ajuns. Hotărârea și treaba majorități americane, dar mulți neamericani, de toate categoriile, printre care și unii rumâni parcă au fost electrocutați și au început să sufle în vânt, un drept universal. Înainte de a sufla și io în vânt, am cumpărat volumul „GREAT AMERICA - How to fix Our Crippled America” de Donald J. Trump, apărut la Editura Threshold - NY în 2015. Am citit-o și m-am
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
dat situației și sistemului în care au ajuns. Hotărârea și treaba majorități americane, dar mulți neamericani, de toate categoriile, printre care și unii rumâni parcă au fost electrocutați și au început să sufle în vânt, un drept universal. Înainte de a sufla și io în vânt, am cumpărat volumul „GREAT AMERICA - How to fix Our Crippled America” de Donald J. Trump, apărut la Editura Threshold - NY în 2015. Am citit-o și m-am dumirit. A dumiri este un oltenism, pe care
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
chiar să se implice în ameliorarea rasei. Pentru asta, avea nevoie de o evidență clară, de un contabil priceput și care să-i fie un sprijin de nădejde în toate demersurile. Nu avea nevoie de furturi! Partidul urma să-i sufle-n ceafă, să îl ancheteze, sau, cine știe, să considere că acțiunile sale ca director fuseseră îndreptate în mod voit împotriva avutului obștesc. Trebuia să-l găsească pe hoțul care îi punea în pericol cariera, cu orice preț. Câteva zile
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
Ediția nr. 359 din 25 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cine L-o văzutu’ Pre Dumnezeu Sfântu’ Viflaime ,Viflaime Domnul mic vine la tine Cine L-o zăritu’ Pre Cel prea măritu’ Staul rece în pământu’ Oile i-o fost suflându’ Cine L-o știutu’ Când el s-o născutu’ N-o știut de Tine nime’ Viflaime, Viflaime... Da păstorii auzitu’ Cătră Tine s-o urnitu’ Ia cei îngeri zburau susu’ Și cântau Acelui unsu’ Iar acum vă veseli vă-ți
DOMNU BUNU de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371165_a_372494]
-
fel aplicare sui - generis a principiului feed-back-ului din didactica modernă și care pentru noi „căscații” era nimeritul prilej de a ne „dovedi” în sfârșit „coacerea”:.. „Să iasă în față, în ordinea catalogului, cei care „merg” la „mormală” ( în loc ne „normală”), sufla cuvântul pocindu-l cu un mormăit poticnit de o tuse parcă cinică, care să atragă atenția sau pentru a descuraja orice superficialitate a actului decizional al „liberului arbitru”, adică a lua în serios opțiunea deja exprimată ; în fața tablei „ lisseenii” (în loc de
GHEORGHE CONSTANTIN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371210_a_372539]
-
-i nimeni progromul să-nfrunte A bătrânilor codri nemeritată prigoană, Nu-i nimeni să vadă, nu-i nimeni s-asculte. Cum rana de-acuma ajunsă-i la os , Prin cioate durerea-n pământ se răsfrânge, Nu-i viforul iernii ce suflă câinios, Ce la Țebea prieteni Iancu ne plânge. Referință Bibliografică: Acasă la Iancu / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ACASĂ LA IANCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371227_a_372556]
-
provocări aproape irezistibile: “cu tine: am învă]at să mă dezbrac de inhibiții în parc / printre tei cu apucături nebune / ce îndrăzneau să mă golească de parfum / în văzul lumii / de câte ori mi-ai desfăcut sufletul / ai uitat un nasture descheiat / suflă vântul prin merele neculese încă, / aerul miroase a păcat / sorb și mă răcoresc pe dinăuntru”. Dar tot poeta amintește despre: “păcatul hămesit de lumină” (pe altă planetă) O poezie a senzualității, a voluptății care învăluie erotismul în cele mai pure
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
pentru ca Dumnezeu să mă pregătească pentru el. Eram înainte o fire foarte sensibilă. N-aș fi crezut că voi putea vreodată să spăl niște copii plini de râie, să-i tund, să stau pe saltelele lor pline de păduchi, să suflu baloane pentru copii bolnavi de SIDA. Însă am reușit să fac totul cu bucurie și fără scârbă. Dumnezeu a lucrat mult la caracterul meu.“ SURPRIZA!... O privesc cu drag cum stă în fața mea, răscolită de amintiri. O rog să își
LIGIA NICHESCU de LIDIA ILIESI în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344926_a_346255]
-
acele momente, tocmai pentru că fiecare zi de vacanță însemna pentru noi, o sărbătoare. Și mai seamănă ajunul cu ceva... Seamănă cu acel moment special, când de ziua de naștere, invitații noștri ne așteaptă să ne punem o dorință și să suflăm în lumânări. De fiecare dată, trăim emoția acelei clipe, pe care am vrea să o păstrăm, să o retrăim de-a lungul anului. Și parcă ne este teamă că s-ar putea să ne punem o dorință oarecare și nu
CONFIDENTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 25 din 25 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344970_a_346299]
-
cireșe coapte și pudice, o stradelă îngustă, străjuită de castani bătrâni cu umbră deasă, pahare de cristal sau pur si simplu..., AJUN. Ajunul Zilei Recunoștinței este asemenea acelui moment când de ziua de naștere, ne punem o dorință și apoi suflăm în lumânări. De aceea, ce-ar fi să Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ce a fost bun și frumos peste an, iar apoi, să ne gândim la o dorință pentru anul care vine? Și pe lângă această dorință, să nu
CONFIDENTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 25 din 25 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344970_a_346299]
-
istorii literare, absolut pe toți. Și e târziu pentru mine, dar citind Istoria critică a Dlui Manolescu mi-am dat seama că o adevărată istorie, fie ea și critică aș fi putut-o scrie si eu. Asta “critică“... i-a suflat-o la ureche, ca idee, G. Călinescu, dar ce a ieșit nu mai are în ea nimic călinescian. Istoria lui Călinescu fiind genială e unică, modelul ei nu poate fi repetat, decât cu riscul eșecului, cum e și cazul Istoriei
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
față, iar vântul puternic mi le împrăștia până spre colțurile ochilor. Noaptea măreață își spunea cuvântul și am avut sentimentul că forța naturii este mai aprigă aici decât oriunde în altă parte. Câinii urlau în cor cu aerul rece ce sufla printre crengi, iar noroiul mă afunda tot mai mult spre lăuntrul lui înghițindu-mi gleznele cu lăcomie, înlănțuindu-mă silit, cu o îmbrățișare vrăjmașă, ostilă. Vreme de câteva ceasuri bune am auzit ecoul universului supărat pe noi, tânguindu-se neîncetat
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
la viață a întregii firi. Ar fi vrut să le strige tuturor că, uite, a venit primăvara e timpul să se schimbe ceva. O buburuză năucită de atâta lumină, abia trezită la viață i se așeză pe mână. O ridică, suflă ușor asupra ei apoi o lăsă să zboare, luată de o rafală de vânt. Era frumoasă viața, iubea copacii, plantele și toate gâzele primăverii! Pe-nserat, când revenea spre dormitor după plimbarea zilnică, pe aleea cu castani zări o fată.. Era
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]