3,231 matches
-
mi-e... mi-e jenă cu accentul meu franțuzesc. — Jack, ce tot... — Cicatricea de la Încheietură o am de la paisprezece ani, de când am deschis o cutie de bere. Când eram mic, Îmi plăcea să lipesc gumă de mestecat pe masa din sufragerie a lui tanti Francine. Prima oară am făcut sex cu o fată pe nume Lisa Greenwood, În hambarul unchiului ei, după care i-am cerut sutienul ca să mă dau mare cu el la prieteni. Nu mă pot abține să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ozeneuri, mistere, paranormal, are un regim aparte, un spațiu intim și privilegiat: culoarul Îngust care duce către baie. Acolo, cele aproape treisute de cărți Își trăiesc propria magie atinse de ochii și de mâinile lui, ori de câte ori sunt deschise. Revenind la sufragerie, pe peretele din dreapta, o pictură Înfățișează În culori șterse, o scenă marină, semnată indescifrabil dăruită cândva de o femeie care-l iubise. Tot ,,Biedermeyer,, este și vitrina prin care porțelanurile se văd cum se văd peștii Într-un acvariu. Șemineul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Merge fără oprire, deși nu privește nimeni ecranul pe care se perindă atâtea imagini. Covorul uzat, cu desene geometrice n-a mai fost curățat de foarte mult timp și miroase a praf. Pianul, așezat În cel mai Îndepărtat colț al sufrageriei, pare un animal greoi, obosit. Pe suprafața lucioasă praful s-a așezat În straturi care amintesc de colbul caselor nelocuite de zeci de ani. Canapeaua Îngustă, extensibilă, Îmbrăcată Într-o stofă care nu mai are nici o culoare, Împarte cu șemineul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
singurâtatea și neputința mea de-a face ceva, și plănsul ăncepuse sâ-mi urce ăn gătlej ca un nod dureros. ,, MÎ ții ăn tensiune, spune odatî, ce se ăntămplase cu Ema ta!” ,, La douâsprezece și jumâtate fix Ăexact cănd pendula din sufragerie bâtea jumâtatea de orâă, telefonul a țărăit lung, sinistru. Am ridicat receptorul ăncet, cu găndul de-a amăna vestea cumplitî, pentru cî presimțeam cî nu e o invitație la o cinî romanticî. O voce gravî m-a anunțat cî tatâl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
acolo. Urc niște trepte de lemn, deschid o ușă care scârțâie și intru cu frică. Un miros de grajd Îmi umple nările. Casa are o singură Încăpere mare, deși de afară mi se părea că este o casă adevărată, cu sufragerie, dormitoare, bucătărie, cămară, baie și holuri. În mijlocul Încăperii, mama și tata, Întrețin Într-o vatră, un foc mocnit din care se ridică fumul pe care l-am văzut de departe, Întețindu-l cu o bucată de tablă, care are forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mai amuză încă odată indicația scrisă pe o hârtie și lipită de ușă, prin care toți care intră sau ies din casă să aibă grijă să închidă ușa, pentru a nu permite pisicii să iasă în stradă. In casă, în sufragerie, am văzut un ditamai motanul, tolănit pe o pernuță. Bună viață mai duc unele animale. Plec apoi la drum, pe o dimineață răcoroasă, căci astănoapte a plouat. Urmez șoseaua principală, căci nu-mi place să merg prin pădure sau peste
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
sunt 10 paturi și toate sunt ocupate. Suntem în grija gazdelor, a celor doi soți, Monica și Iacob, care ne ajută să ne simțim foarte bine. După cină, mai stau puțin de vorbă cu Monica, în mica bucătărie de lângă sufragerie, care-mi vorbește de ale ei, cât și despre diferitele experiențe ale pelerinilor. Fiecare vine pe acest drum cu propriile probleme și încearcă să găsească o rezolvare. Sunt tineri care pornesc pe camino după terminarea studiilor și înainte de a avea
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
stâlpi din beton au fost adânc înfipți în pământ, bătându-i cu un puternic berbec...Merinos ! 66. Numai cei deja beți și snobii pot fi îmbătați ușor, la o beție...de cuvinte ! 68. Oricât ar fi de mare, într-o sufragerie nu încape o Bibliotecă...națională ! 69. Numai cuceritorii bogați pot ușor să asorteze unei rochii de seară, decoltată major, o splendidă bijuterie... muzicală ?! 70. În ingineria financiară, bilanțul oferă probabilitatea de a fi utilizat ca un lanț ...dublu de cifre
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ea acolo, după douăzeci de ani? — ...Mi-a fost frig În casa aceea toată copilăria! Era prea costisitor să Încălzești camerele mari, cu plafonul foarte Înalt. Cu excepția serilor de muzică și a sărbătorilor, iarna focul se făcea zilnic doar În sufrageria unde stăteam cu toții. Salariul de avocat al tatei, care refuzase să intre În NSDAP, la național-socialiști, ne ajungea tot mai greu, taxele pentru școlile noastre, logodna Klarei cu Hermann... Mâna tatei strânsă pe toarta cafetierei toarnă grijulie lichidul subțiat, maroniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
snobism de căcat al bieților mei părinți, care tot Încearcă, fără șanse, să se racordeze la moda de doi lei a clasei de mijloc bucureștene, din acest glorios sfârșit de secol comunist. Dar n-am stare și mă foiesc prin sufragerie - cum Îi spune, inadecvat, tata, pentru că am mâncat și vom mânca totdeauna În strâmta noastră bucătarie. Sau living, cum vrea să o boteze, cu eterna ei lipsă de succes, mama, infatigabila Casandra, neascultată de nimeni. Sau, mai pe țărănește, camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Avea prețuri foarte mari, așa că o singură dată mi-am permis să intru acolo cu Hermann și cu copiii, care erau total neinteresați de amintirile mele, oricât am Încercat să le arăt, uite, acolo era camera mea, aceea era fereastra sufrageriei noastre Mi-am promis să nu mai calc pe acolo, dar nici nu aș mai avut cum, În mai puțin de o lună a fost explozia de la uzinele BASF. Cofetăria de pe Hauptstrasse a fost Închisă și ea o vreme pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
apărut cel mai magnific zâmbet din lume. Sunt așa de fericită că exiști! micuțul meu prinț... cum n-o să-ți poți imagina vreodată. Nicoleta și-a strecurat capul pe ușă și m-a strigat În șoaptă: Diana! Te așteptăm În sufragerie. Avem o surpriză pentru tine. Flori, șampanie, prăjituri și o mulțime de confeti - ca un zbor de fluturi - m-au Întâmpinat la intrare. De asemenea, erau acolo părinții mei, Nicoleta cu soțul ei și fiul lor, Emanuel, părinții Nicoletei, părinții
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
noapte și uneori Janvier tușea. Când întunericul cuprinse toată celula, Janvier rosti, parcă adresându-se unui servitor: —Chavel! Povestește-mi despre casa mea! Iar acesta se supuse. E cam la trei kilometri de sat. — Câte camere sunt? —Păi, e o sufragerie, biroul meu, salonul, cinci dormitoare, încăperea în care-mi primesc clienții, baia, desigur, bucătăria... și camera servitorilor. —Spune-mi cum arată bucătăria. — Nu prea știu cum e bucătăria. E mare, pardosită cu piatră. Menajera mea era mulțumită de bucătărie. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
știu pe cei de teapa lui, nimic mai mult, o întrerupse el. 12 În seara aceea, după ce se întoarseră de la Brinac, Thérèse Mangeot făcu un gest neobișnuit: ceru cu multă hotărâre ca, de acum înainte, să ia masa cu toții în sufragerie, nu în bucătărie unde mâncaseră până atunci, în mare grabă, de parcă s-ar fi așteptat ca adevăratul stăpân al casei să-și facă apariția în orice moment și să pretindă ceea ce i se cuvenea pe drept. Cărui fapt i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
un pahar de vin acolo sau sunând să cheme o slujnică... —Vorbești ca în romanele sentimentale, zise el și o luă din nou spre scară. —Unde te duci? Să dau puțin cu mătura pe-acolo. Da’ de unde știi unde e sufrageria? Charlot avu impresia că a călcat în gol pe o treaptă inexistentă; inima îi stătu în loc: fusese cât se poate de atent atâtea zile prefăcându-se că nu cunoaște așezarea camerelor, poziția dulapurilor și alte amănunte. Unde mi-o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Știi la ce m-am gândit? Poate că Chavel v-o fi vorbit despre conacul lui acolo, în închisoare, poate v-o fi făcut și planul lui, până când ați ajuns să-l cunoașteți... Vorbea mult, într-adevăr. Thérèse descuie ușa sufrageriei și intrară amândoi. Camera cu obloanele trase era cufundată în întuneric, dar el știa de unde să aprindă lumina. Numai că acum, din prudență, bâjbâi îndelung în căutarea întrerupătorului. Era cea mai mare încăpere din casă, în mijloc se găsea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
toți cei din neamul Chavel fuseseră juriști, excepție făcând numai câțiva fii care luaseră calea bisericii. Între ferestre se afla portretul unui episcop cu nasul mare, iar nasul mare se regăsea în fiecare dintre portretele care atârnau pe pereți, de jur împrejurul sufrageriei. —Ce adunătură! comentă ea. Cred că nici el nu avea cum să fie altfel decât ăștia toți. Chavel ridică spre portretul bunicului propriul său nas mare, iar bărbatul îmbrăcat în robă privi în jos din tablou spre cel care purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
pentru ea. M-am gândit că ai putea să o lecuiești de obsesia asta. Poate chiar ai și făcut-o. Acum trebuie să plec. Să nu te miști de-aici că altminteri sfârșești afară în ploaie. Thérèse se întorsese în sufragerie. O găsi privind insistent portretul bunicului lui. — Nu seamănă deloc, absolut deloc, zise ea. — Nu găsești că totuși ochii...? Nu, eu nu văd nimic. Dumneata semeni mai mult cu portretul ăsta decât el. — Să pun masa acum? întrebă Charlot. —Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
când se întoarce acasă cu autobuzul, își încrucișează degetele grăsuțe și se roagă să fi plecat colegele ei de apartament, se roagă pentru puțină liniște și pace, pentru ocazia să fie singură. Dar cum deschide ușa, aude muzica bubuind în sufragerie, le aude chicotelile ce le punctează conversația, și cu inima înghețată, își bagă capul pe ușă. ― Bună, le spun eu fetelor, care stau câte una pe fiecare canapea, făcând schimb de bârfe. Vrea cineva o ceașcă de ceai? ― Oo, Mimey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
opt luni de când locuiesc aici nu le-am văzut niciodată mâncând ceva ca lumea. Din când în când o mai aud pe una din ele anunțând „Mor de foame!“ iar apoi Sophie, sau Lisa trage ușa frigiderului și intră în sufragerie clefăind o roșie sau o jumătate de felie de pită cu o urmă roz - cel mai subțire strat de salată tarama pe care l-am văzut vreodată. Fără îndoială, credeți că formăm un trio ciudat. Probabil aveți dreptate. Italianul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mea și două lingurițe cu vârf de zaharină pudră. Ce fată bună, îmi spun, ce fată bună sunt eu, de vreme ce mă pot abține de la zahăr, care se adăpostește liniștit și totuși amenințător în bufetul de deasupra ibricului. Aduc ceaiul în sufragerie, iar Sophie și Lisa își strigă mulțumirile, dar ca niște vaci leneșe ce sunt, nu se mișcă din canapele, nu-mi fac loc să stau și eu. Deci nu-mi rămâne altceva mai bun de făcut decât să rămân în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
fiu intimidată de perfecțiunea ei. ― Sigur că nu, a spus Geraldine. Prostia aia nu începe mai devreme de 10.30, așa că o să trec să te iau pe la 10. Ce zici? Zic că e fantastic, așa că iată cum stau acum în sufragerie, răsfoind paginile unei cărți despre recipientele folosite la grădinărit; de fapt, nici nu mă uit la poze, ci aștept doar zgomotul mașinii lui Geraldine. Nu se aude nici un zgomot, aud în schimb cum claxonul sună scurt de două ori, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
scuze, vreți să știți cum arată dormitorul lui Ben? Ei bine, nu chiar cum v-ați fi așteptat. Geraldine și Jemima poate au avut dreptate în privința restului apartamentului, cu ciorapii aruncați peste calorifere și revistele porno îngrămădite în teancuri în sufragerie, dar dormitorul lui Ben e refugiul, sanctuarul lui, și o privire rapidă în jur ar putea să ne spună exact ce avem nevoie să știm despre Ben Williams. O fi el un apartament închiriat, dar Ben și colegii săi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
E în halatul de casă, cu bigudiuri în păr și o mască de față, semănând incredibil de tare cu cineva care a fost tras de-a-ndoaselea printr-un gard. Ha! Nu mă pot abține, sunt atât de entuziasmată că dansez prin sufragerie, rotindu-mă și râzând, iar Sophie și Lisa chiar mi se alătură, și atunci țopăim toate trei, într-o rară stare de fericire și armonie. Nu cred că ne-am mai simțit așa de bine înainte, și probabil c-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
acela apare în capul scărilor ca să vadă cum arată Ben. Nu poate să-l vadă, pentru că nu are lentilele de contact, așa că aleargă în jos pe scări să se uite de aproape, încă sub impresia entuziasmului din timpul dansului din sufragerie. ― O, răsuflă ea, cu o mână ridicată în sus, în încercarea de a-și ascunde fața, cu cealaltă acoperindu-și disperată bigudiurile. O. ― O? spune Ben și-și ridică o sprânceană, rânjind amuzat la vederea acestor două creaturi ciudate. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]