4,909 matches
-
drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT), pastorul baptist afro-american a devenit un icon cultural revendicat, în feluri diferite, atât de militanți mai mult sau mai puțin nonviolenți ai comunității afro-americane, cât și de reprezentanți ai dreptei creștine albe, pe lângă o suită întreagă de admiratori de diferite orientări ideologice, liberali și conservatori. În general, este văzut ca alternativa nonviolentă a luptei pentru drepturile comunității afro-americane, în contrast cu atitudinea mai radicală a militanților Black Power (vezi). A organizat proteste precum boicotul autobuzelor din Montgomery
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
figurând și în romanul care îi va aduce recunoașterea majoră. Pentru romanul them, publicat în 1969, Oates primește un National Book Award (vezi) în anul următor. Them poate fi citit și separat, și ca parte componentă, a doua, a unei suite ficționale ce include reprezentări ale furiei și violenței sub frumoase și înșelătoare titluri precum Wonderland, publicat după them. De remarcat faptul că volumul ce precede romanul them are un titlu și mai edenic, A Garden of Earthly Delights (grădina desfătărilor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
postbelică americană, atât publicul cât și Elvis începeau să se schimbe. Deși continua să fie rege, era mai degrabă o imagine decât un idol viu și adulat de cohortele de adolescenți din anii cincizeci. Viața de rege la Graceland, cu suita de admiratoare, viață condimentată cu festinuri copioase și cu tot felul de stimulente farmaceutice, ducea spre inevitabilul deznodământ, survenit în 1977, la vârsta de 42 de ani. Se termina o carieră, se inaugura un pelerinaj către locul fatidic ce contribuise
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a pătimit” (Evrei 5, 8). Iar această supunere smerită primenește sufle‑ tul care devine un spațiu ospitalier, spre sălășluirea bucuriei prezenței Domnului. Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 123 Însăși istoria mântuirii s‑ar putea citi ca o suită de vizite ale lui Dumnezeu făcute poporului Său, ilustrate prin expre‑ sia „Dumnezeu a cercetat pe poporul Său” (Luca 1, 68 ; 7, 16). Nu Întotdeauna Însă a fost primit cum se cuvine. Neprimirea Fecioarei Maria și a lui Iosif, În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
asemenea, nici de precisa conturare a unui „cadru” natural al confesiunii: planurile interferează, sistemul de referință se schimbă rapid de la un vers la altul, fiecare imagine devine un fel de nucleu generativ al altor asocieri, astfel încât poemul întreg propune o suită de relee iradiante care-și propagă la nesfârșit undele, asigurând perpetua mișcare a imaginarului și conferind textului o dinamică aparte. „Obiectul” se pulverizează astfel spre toate orizonturile, își descoperă înrudiri insolite și ecouri în tot ce există: extremă a unei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
din suprarealism, cu al său dicteu automatic, prezent aici în forme oarecum mai moderate. E de notat, totuși, abandonul în voia hazardului asociativ, o anume estompare a contururilor obiectelor, fluența și transparența materiei, ușoară atmosferă onirică. Colomba, spuneam, e o suită imnică de variațiuni pe o unică „temă”, - a iubirii, a ființei iubite, - în căutarea unei foarte libere „definiții” lirice. De un portret propriu-zis nu poate fi totuși vorba, căci, abia închegate, liniile, culoarea, reliefurile se descompun într-un spațiu el
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
semnificativ (ca și altele) pentru atenția acordată de poet „formelor expresiei”. Observații similare s-ar putea face și despre, bunăoară, secvența a opta, imnică, dedicată oglinzilor, ce urmează același model constructivist. În ansamblul său, poemul e de altminteri structurat ca suită de instantanee ale cotidianului citadin, luate ca puncte de reper și de pornire ale procesului imaginativ, ca „temă” pe care se glosează în deplină libertate, cu o inventivitate ieșită din comun și cu acea voluptate senzorială de atâtea ori remarcată
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în 1929. Despre cel dintâi (scris, cum menționează poetul, între iunie 1927 - august 1929, deci în proximitatea Colombei și, în parte, paralel cu Ulise) s-ar putea spune, sumar, că este o directă continuare a poemului precedent, - un Ulise nocturn. Suitei de secvențe din „reportajul” vieții diurne a cetății (dar nu numai a ei) îi corespunde aici una similară, a existenței în care „se năpustesc caleștile visului” și „promontoriile somnului în prăvălire”; viziune din nou caleidoscopică mozaicală, marcată și programatic („Prin
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
particulariza observația adăugând că: „Printre grindina de imagini a acestui volum străbate și o nedezmițită aspirație poetică, un fel de apel cosmic, de confundare în ritmul interior al elementelor naturii”. Iar Perpessicius vedea în Zodiac un „al doilea moment al suitei panteiste”, urmând celui ilustrat, după părerea sa, de Brățara nopților, și evidenția, la rândul său, un „elan cosmic, arborescență imagistă și până și briza, când expansivă și când potolită, a imnurilor de expresie umanitară din poemele «firelor de iarbă» ale
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de resuscitare a imaginarului încătușat, o invitație la descoperirea „minunilor” de fiecare zi, a insolitului și surprizei disimulate de evenimentele aparent neutre, printre care se pierde, insensibil, omul comun. Textele din Act de prezență pot fi definite astfel ca o suită de poeme despre poem, într-o serie, tipic modernistă, a reflecției poeziei asupra propriei condiții. „Personajul” care se conturează și exprimă în ele este un poet, Poetul), iar „evenimentele” sunt supuse unui „tratament fabulatoriu” ce le subordonează, în ansamblu, problematicii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
spațiu”, „rostind o sentință”, „camarazii șcareț își făureau lanțurile utile”; în sfârșit, „viața care grohăia între rufele întinse, între dosarele civilizației”, „cârdurile de rațe sălbatice ale nopții”, „huruitul magazinelor încuiate” etc. - aparțin acestei arii negative, căreia i se opune radical suita de figuri ale luminozității și prospețimii spirituale a Poetului: din nou dimineața, cu un refren ce ritmează, din loc în loc, structura de ansamblu a poemului („Alergam cu dimineața pe stradă...”), prezența „visătorilor” (corespondenți ai Poetului) care “în piețele mici... stăteau
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
spre alte ținuturi, geograficește identificabile, dar mai ales o ieșire în poem, în lumea cu adevărat liberă a cuvintelor. Celor dintâi li se închină noi imnuri („Un imn pentru călătoria în libertate”), reamintindu-le, oarecum, pe cele din Ulise, ca suită de variațiuni reverberând în jurul aceluiași obiect: „Și mă gândesc la plecări. Sunt plecările din casa săracă a chiriașului izgonit, pentru o altă casă tot atât de dureroasă. Sunt plecările într-o dimineață ca un cristal de râsete spre mătușa de la Calafat, când
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Or, în ciuda însemnatelor deosebiri de „stil”, ceva din aceste inițiale tipare va rămâne productiv în coagularea imaginarului poetic al avangardistului. Poetul „integralist” sau cel tentat de „miraculosul” produs de „lumina imaginii” de factură suprarealistă, continuă să-și conceapă universul ca suită de itinerarii, ca desfășurare a unor parcursuri revelatoare, ce-și iau drept termen de opoziție, manifest sau ascuns, obstacolul, limita, închiderea. Însăși poetica avangardistă a lui Voronca gravitând fie în jurul constructivismului, fie al suprarealismului, era de natură să întrețină asemenea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
paznic încearcă lacătele tristeții”, cu „glasul care nu mai poate scăpa din ocna obicinuinții”, ori cu imaginea omului care „astupă cu bancnote ocheanul prin care ar putea privi în veșnicie”, și chiar a „lanțurilor sângelui” zăngănind “în închisorile vinelor” ... În ce privește suita corespondentă de metafore ale inerției, ea nu era, tot aici, deloc mai săracă, de la „mucegaiul zilelor”, „somnul lânced” al plantelor ori „nămolul durerilor ce ne sug tălpile”, până la „nisipul nemișcării” și „huruitul ancorelor șcareț anunță un etern naufragiu”. Oriunde am
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
vapoarelor, pasului în aceeași poezie, cu reveniri semnificative în majoritatea textelor, e un indicator important pentru aproximarea a ceea ce credem a fi una din „figurile” centrale ale imaginarului lui Voronca: itinerariul. Lumea poetului e concepută, se vede limpede, ca o suită de trasee dinamice, deschise către toate orizonturile, străbătând peisajele cele mai diverse, promițând și permițând cvasipermanetizarea statutului de descoperitor-inventator al poetului. Figură, așadar, foarte productivă în libertatea ei, nu întâmplător cultivată cu insistență de lirica modernistă a începutului de secol
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
un loc de trecere, întotdeauna deschis, receptiv, gata să primească în fiecare clipă noi încărcături de imagini: „Și-n ochi revin corăbii cu-o-ncărcătură nouă” - citim în Zodiac, V, după ce încă din primele versuri ale ciclului ne întâmpinase o suită de „deschideri” dintre cele mai caracteristice pentru modul în care Voronca își concepe „obiectul”, văzut mereu în perspectiva unei mișcări transformatoare, a unei metamorfoze imaginare, ca nucleu de energie mobilizând întreaga ambianță și declanșând fluxul asociativ: Din umăr o pasăre
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sugestiei, adică constituie deopotrivă spații în care se exprimă viziunea totalizantă a lumii, însumată în semnele ei, ca lume scrisă, dar și, pe de altă parte, ca univers în-scris, asumat, asimilat, aflat, oricum, în intimă comunicare cu obiectul. Este cazul suitei amintite, căreia le aparțin almanahul, atlasul, harta, albumul, jurnalul, registrul, catalogul - adică elemente care, paralel cu înregistrarea lumii pe retină, îngăduie imprimarea pe hârtie, a obiectului / evenimentului devenit insolit, oferit ca informație mai mult sau mai puțin inedită, palpitantă, generatoare
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ce scrânciob inima De pe trapezul privirii se avântă în salt mortal zările Zările ca niște clopote se nesfârșesc dar acrobat vântul Jonglează elegant cu frunzele cu tăcerile... Dacă observăm că în celebra secvență, imediat următoare a tipografiilor (XI), o altă suită de imagini își găsea unitatea în asocieri trimițând la universul artificial-decorativ al barocului („Tipografii: / Cutii pentru bijuteriile visului / Evantalii de ape / Glastre pentru buruiana inimii sălbatică / Oglinzi în care imaginea sufletului se adună”...), vom avea niște eșantioane tipice pentru fața
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
neobișnuită a ipostazei de spectator a eului liric, și încă a unui spectator euforic și entuziast, în fața universului ce se dezvăluie generos și abundent privirii, în figuri ale etalării și acumulării precum cele amintite mai sus, avându-și corolarul în suita menționată de spații ale spectacolului, atrage, în ultimă instanță atenția asupra caracterului predominant festiv al viziunii lui Voronca. Spațiul său imaginar se definește într-o covârșitoare măsură drept spațiu al sărbătorii, în care se conjugă și desfac proteic o gesticulație
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
alte șase poeme, conservarea aceleiași structuri, de pildă în poemul XI: „Orice voce aprinde o stea palidă /.../ Crinii loviți își răspund din loc în loc”; sau, într-unul din cele Șase poeme finale ( Lanterna magică), următoarele versuri ce se integrează perfect suitei ilustrative pentru relația dintre „agentul” transformator (aici, cuvântul) și obiectul căruia i se așteaptă răspunsul: Sau vei mai ști cuvântul curea de transmisiune Care va da mișcare roților mari din inimi? Lumina care-n vorbe a-nchis o misiune Sau
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
meller / și refuză buchetul de violete / aruncă lumini jocurile de ape / scrâșnesc din dinți marile cotidiane / și iată: agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor” (Ulise, 1) - alternează cu (sau se structurează treptat în) imnurile ce punctează din loc în loc suita poemelor, concentrându-și „calea lactee de imagini” în jurul câte unui singur element tematic, apărut în discurs prin hazardul asocierilor, dar declanșând imediat o întreagă serie metaforică ce plasează obiectul în relații extrem de ramificate. Așa sunt „imnurile” închinate ceaiului, cartofului, oglinzilor
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
deschiderii plurale a ființei. Declanșată ca reverie acvatică, cu conotații de spațiu matern-securizant („te-ai îmbrăcat în părul blond al oglinzilor / oglinzi oglinzi grădini peste pânzele aerului / sărutarea de sălcii tremurate a umbrelor / continuare a ochiului în harfele de ape”), suita metaforelor multiple, a comparațiilor și „corelativelor obiective” ce le amplifică, vizează atragerea în câmpul magnetic al comparatului a cât mai multe elemente care să-l aproximeze ca loc al purificării și regenerării eului, devenit apt să întâmpine universul cu o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de pagini, înglobând texte din Călătorie spre transparență (1977), Andaluzia (1986) și Sonete de odinioară, adunate din varii reviste. Într-o parcimonioasă Mărturisire, datată 13 martie 2005, pusă în loc de prefață, C. D. Zeletin ne avertizează că e vorba de "o suită de poezii alese", atâtea câte a crezut poetul că-l reprezintă în pragul celor șapte decenii de existență lumească. Și între alte precizări mai zice că "Volumul de față ilustrează întâia mea vocație, poezia. E cu putință ca, urmărită de-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
literaturii ori cu „dialoguri”), Tudor Vianu (Psihanaliza și morala), Lucian Blaga (Polivalența estetică a naturii, Weltliteratur și Daimonion), Scarlat Struțeanu (Arta nouă, Clasicism și romantism, Hedonismul estetic, Este arta un joc?), F. Aderca (Mic tratat de estetică literară și o suită de interviuri care vor intra în Mărturia unei generații), N.N. Matheescu (Instinctul artistic, Conceptul estetic al lui Auguste Comte, Considerațiuni asupra catharsisului aristotelic, Despre mituri, De la Platon la Durkheim), Ramiro Ortiz (studii referitoare la capodoperele literaturii italiene), Camil Petrescu (Tehnica
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
acesteia și mult redusă în perioada următoare, până la evenimentele din august 1944. Situația a rezultat, mai întâi, din componența redacției. În afară de Victor Popescu - el scrie și câteva eseuri despre literatură (serialul Romanul românesc), despre teatru și pictură clasică, precum și o suită de nuvele - și de Constantin Fântâneru - ce dă număr de număr, până în decembrie 1941, cronici literare, studii întinse (Cercetare asupra poeziei noi, Clasicism și creștinism), dar și un articol prolegionar circumstanțial -, Mihai Niculescu este titular al rubricii „Cartea franceză”, iar
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]