4,043 matches
-
Poetul este o natură contemplativă, indiferent dacă scrie despre dragoste, despre istorie și pământul nostru, structurându-se permanent sub semnul lui Zamolxe și pe câteva simboluri: soarele, focul, iarba. Cântecul, fie că merge pe linia unui clasicism viguros sau romantic sumbru, se întoarce spre vechimea autohtonă dacică. Gheorghe Pituț "Poarta cetății",Editura Tineretului, 1966; Cine mă apără", Editura Tineretului, 1968; "Ochiul neantului", E. P. L., 1969; "Sunetul originar", Editura Tineretului, 1969; "Fum", Editura Eminescu, 1971. Poet ardelean, în descendență expresionistă în ceea ce privește tehnica
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îl simțim uneori vlăguit și mai puțin realizat tehnic. "Priveam umilul pelican/ Și îmi păru icoana vie/ A-ntregului trecut uman/ De-ncătușată nostalgie." Alteori dialoghează cu moartea ca "orbul cu obrazul strâns legat" sau teribilul exod de epoci și apariții sumbre, turme nefericite, atrase de mirajul Mecăi. În general poemele sunt de dragoste ("Tauli"), cam prea lungi și cu prea multe și insistențe asupra manifestărilor, mai mult sau mai puțin senzuale. "Căci trupul ei mlădiu în vânturi/ Cu foșnet gingaș și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
univers straniu se cuprinde în ciclul "Nostalgii". lată-l eminescian și poate și vlahuțian: Dreptate cu cei ce nu au dreptate/ de-a pururea în veacuri de vecie/ Așa a fost, așa o să mai fie/ Ne-nveselește fața cea mai sumbră/ Nu e pământ câte visăm, morminte,/ și nu minciuna, adevărul minte;/ citim dovada soarelui în umbră". Poezia, în această realitate care descinde din aventură, ca și la Rilke sau ca în poemul "Somnul" lui Lucian Blaga, constituie o stare de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
măști pe parcursul existenței sale, unele asumate existențial, altele doar împrumutate pentru a-i servi unui scop. ORA 1: Tema: Purtătorul de mască Resurse didactice: G. Berto, Anonimul venețian Momentul de încălzire: 5 min. * Se cere elevilor să-și imagineze ipostaza sumbră de a afla că mai au puțin timp de trăit. * Urmează o discuție frontală în care se răspunde la întrebări de genul: Ce ți-ai fi dorit să faci, dar nu ai avut niciodată ocazia / curajul? Ce ai vrea să
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
dezvăluit în comediile clasicului nostru substraturi tensionate, pulsiuni obscure, atrocități. Precum în Noaptea furtunoasă, pe care autorul acestor rînduri a avut norocul s-o vadă în anii studenției sale (Teatrul Giulești, 1979). Verva comică din text avea mereu un revers sumbru, amenințător. Un Rică Venturiano vag-diavolesc jucat de Florin Zamfirescu, pogorît în acțiunea piesei pe o frînghie, descinzînd astfel în scenă -...ad Inferos?! Și un remarcabil Radu Panamarenco în Chiriac greoi și baritonal, glumeț și cinic în același timp, de neuitat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
diferite dar apte de dialog și cooperare pe care profesorul Robert W. Corrigan l-a descoperit și inițiat cu toate dificultățile și obstacolele pe care partea română le impunea în anii dictaturii. Către sfârșitul anilor '80, într-o perioadă din ce în ce mai sumbră, marcată de lipsuri și opresiune morală și fizică în istoria României, Alexa Visarion primește a II-a bursă Fulbright, lucru ieșit din comun, ce depășea condiția de unicitate. Acordarea e motivată de Robert W. Corrigan prin "realizările remarcabile din cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
altă călăuză-ntr-ale artelor. Cu patimă... [...] Pe lângă această lectură personală a textului, regizorul apelează la toate rubedeniile literare ale piesei: tragedia antică (similitudinea Anca Electra sau scena recunoașterii aristotelice a lui Ion), Dostoievski (demonii ce torturează personajele), Tolstoi și Poe (negrul, sumbrul, întunericul), dar și Kafka (dreptatea prin nedreptate). Ambiguitatea climatului din film provine, poate, din izvorul nesecat de interogații care este Năpasta și derivă din seria de întrebări lansate de (spectacolul de) teatru, ca oracol ce poate dezvălui enigmele, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
partea de sus a portalului, trasa o geometrie albă, puternică, de lemn masiv, o structură de prim-plan care lăsa toată scena teatrului vastă, în întunericul pe care se profila contrastant. În acest spațiu amplu, misterios, ca într-o peșteră sumbră, ca într-o noapte adâncă, perpetuă, cosmică, undeva în depărtare, pâlpâia un foc, aruncând în jur lumini nesigure, tremurătoare. Prezența focului aduce în scenă elementele, stihiile, forțele telurice care se opuneau efortului meșterilor de a ridica zidurile bisericii. Găman, un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unde se regăsește acea subtilă și ingenioasă îmbinare de planuri optice, care delimitează teatrul de cinema ? Sincer să fiu, n-am argumente la comandă. Am rămas doar cu amintirea unei inegalabile interpretări, Mircea Albulescu mă urmărește obsedant cu privirea sa sumbră, sfredelitoare, cu gestul său larg și calculat, cu timbrul său precis, direcția impecabilă și sonoritățile profunde de glas ce dereglează până și difuzoarele Hi-Fi din dotarea studioului. În umbra scamatorului, Alexa Visarion. Dacă maestrul Valentin, echilibristul pe sârmă, vine de la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
țopăie principiile egalității, fraternității, dreptății și justiției, în bâlbâielile aberante ale unor găinari mărunți, puși obsesiv și iremediabil pe furtișaguri, trândâvie, escrocherie, hoinăreală și cerșetorie [...] Spectacolul este sobru, amar și pestriț, măcinat de domnia fatală a kitschului. Coroziv, necruțător și sumbru, în ciuda exuberanței sale coloristice vestimentare (în care scenografa Geta Mendinschi aduce o contribuție remarcabilă) e un spectacol incomod, pe o temă neplăcută și prea actuală, care zgândăre, provoacă și agresează. O permanentă autopersiflare și neliniște definește meta-teatralitatea spectaculară creată de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ta despre lanțul decizie-consecințe-învățare-maturizare? Susține cu MODELUL 4 (text colocvial) Paris, 1 iulie 1982 Dragă domnule Liiceanu, Un străin care ar citi Jurnalul dumitale [Jurnalul de la Păltiniș, n.n.] ar putea rămâne cu impresia că în România, în toți acești ani sumbri, nimeni nu făcea altceva decât să mediteze la nesfârșit, sau să viseze la destinul civilizației. Dai astfel o imagine falsă doar în aparență, dar în fapt veridică, a realităților de acolo, pentru că faptele pe care le relatezi sunt reale chiar dacă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
viziunea despre lume din textul poetic studiat, aparținând simbolismului Supratema eșecului existențial generează astfel două linii tematice: Logos și Thanatos, respectiv Eros și Thanatos. Acestea se dezvoltă prin analogie între universul obiectual și cel lăuntric, prin recurența cuvântuluicheie, plumb. Cenușiul sumbru al plumbului se revarsă în lume, devenind dominanta cromatică a „decorului“ bacovian. Imaginea cavou lui în care Dormeau adânc sicriele de plumb // Dormea întors amorul meu de plumb figurează un spațiu poetic ce pune în evidență absurdul lumii în care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai ales adolescenții, direct interesați de viitorul „curat“ al habitatului, ar trebui să găsească soluții prompte și eficiente la problema atât de presantă a conservării mediului. În al doilea rând, implicarea activă a majorității tinerilor este reclamată imperativ de prognozele sumbre. În urma calculelor făcute de experții în domeniu, în maximum 50 de ani situația va fi devenit deja ireversibilă. În ciuda acestor pericole, însă, există și facțiuni care neagă complet până și realitatea încălzirii globale, ripostând cu violentă obstinație la orice încercare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
profetice, înscrise pe filele cerului, imposibil de descifrat de către cei care nu sunt inițiați. Epitetele din sintagmele cântece senine și uitarea sfântă semnifică faptul că doar prin cântecul de iubire pot fi alungate/exorcizate întunecatele mistere, pot fi uitate profețiile sumbre. Se reliefează astfel forța purificatoare (catharctică) a poeziei, a cântecului ce are atributul seninătății apolinice. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea în mod nemijlocit a unor idei, reprezentări, sentimente. Astfel, prin poezia Moartea visurilor - XIV, poetul comunică idei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
informare a oamenilor avem mai mult un efect de mimesis în "formarea oamenilor". Omul media, înregimentat în "stânga"-"dreapta", pe modelul elitelor sale viciate ideologic și politic, este triumful tribalismului în societatea contemporană. Nu sunt singurul care are o "imagine sumbră și negativă" despre efectul distrugător al televiziunilor în raport cu educația individuală și cu dezvoltatea unei culturi umaniste. Cu câteva decenii în urmă umanistul George Uscătescu scria următoarele: "Cinematograful și televiziunea au invadat totul: literatura, arta, până și creația metafizică. Totul este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin critica aspră adusă cărților gânditorului francez, cât și prin atitudinea profesorului american față de omul Foucault, față de imaginile publice ale acestuia. Într-un schimb intens de e-mailuri cu legendarul teoretician american, acesta mi l-a creionat pe Foucault la fel de sumbru ca în criticile sale: "egomaniac", "paranoic", "repulsiv", "lipsit de respect față de ceva și față de cineva". Bineînțeles că Foucault nu a rămas în istoria gândirii europene pentru aceste imagini publice din mințile cunoscuților săi (Deleuze, Rabinow, Veyne, Ricoeur, White etc.). Pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de a le influența acțiunea. Ce se întîmplă deci cu principalele linii de forțe ale socialismului din Europa în timpul celui de-al Doilea Război mondial? Atît pentru Internațională, cît și pentru partidele sale, această perioadă este, fără îndoială, cea mai sumbră din istorie 2. Încă de la începutul anilor '30, Europa a cunoscut o progresie generalizată a regimurilor totalitare și dictatoriale pe care socialiștii la fel ca și celelalte compozante ale mișcării muncitorești nu au fost în măsură să le oprească. Cu excepția
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în definitiv, împotriva acestui proiect, obținînd astfel respingerea sa. Este unanim admis astăzi că eșecul CED a dat o grea lovitură cauzei europene, ceea ce face ca 30 august 1954 să fie considerată de partizanii Europei drept una dintre cele mai "sumbre" date din istoria Europei contemporane. Dispariția CED o antrenează și pe cea a Comunității Politice Europene, votată la 10 mai 1953, la Strasbourg; ea distruge pentru mai mult de un deceniu orice perspectivă de construcție europeană rapidă. Anul 1954 marchează
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
acceptat illo tempore și menit să ducă la bun sfârșit o misiune supraindividuală, să transfere o virtute sublimă în act eficient, este laitmotivul operei maniene: alianța cu Faraonul sau respectiv Diavolul, pact umanist, benefic, ceremonios în "Iosif și frații săi", sumbru, fatal, tragic până la pierderea sufletului, în "Doctor Faustus". Trecerea de la proiect la practică, de la imposibila utopie exaltantă la ordinea supunerii la obiect, de la hiperbola voluptuoasă la inițierea în prozaicul concret, nu este doar un invidiabil ambitus tematic și stilistic, ci
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
românesc. Se explică schimbarea de dispoziție a combatantului, cum și, subit, grija ca nu cumva, "tocmai în noaptea aceasta, să lipsească iarăși reflectorul mîntuitor." (s. n.) Momentul culminant al înfruntării se situează așadar într-o noapte ploioasă, care ascunde personajului semnele sumbre: "Ploua rece, leneș, monoton. Săgețile de apă se încovoiau, în văzduhul negru, cu luciri de oțel. Lutul ud, frămîntat de ploile toamnei, se agăța de cizmele locotenentului și plescăia la fiece pas. Bolta de nouri parcă stătea să cază pe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fără apăsarea uriașă a memoriei activ(at)e? Caragiale e scriitorul care a pătruns pînă în subconștientul nostru de lectură. Îl "citim" în tot locul, tentați să dăm situațiilor de limbaj, de viață, acelora atinse de aripa deriziunii, ori de sumbra "fatalitate" un corespondent (literar) notoriu. Pentru români, se-nțelege. Este, așadar, imposibil să ne bucurăm de promițătoarea "uitare", aceea care netezește atenția unei noi citiri. Formulat altfel, adevărul pare să fie acesta: recitirea nu descoperă ceva care să nu fie
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
personajului, apare, de asemenea, în reflecția lui G. Ibrăileanu. Accentele entuziasmului critic se trag uneori din starea de grație a cititorului: "Creația puternică și liberă a vieții, poezia tragică a existenței umane, întîlnirea rară a unei luminoase plasticități cu o sumbră tristeță formează fizionomia deosebită a acestui roman" ( al lui Thomas Hardy, n. n.). Privind romanul, criticul lasă să (i) se dezvăluie atît inteligența lecturii, cît și participarea empatică la actul de creație. Credem că Ibrăileanu a fost unul dintre cei aleși
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
marcați, ireparabil, de trădarea Ioanei -, romanul este ca un jurnal al naufragiului sufletesc. Voltele povestirii descriu un traseu circular, deși romanul se îndreaptă, spre final, către un deznodămînt, o "închidere" narativă. Boala lui Viky (și a "emisarului ei în ținuturile sumbre", motanul Ahmed) apare ca o exprimare nefericită și neașteptată a unui potențial de suferință pe care naratorul, Sandu, nu încetează să-l anime. Ca și în romanul O moarte care nu dovedește nimic, tortura provine din îndoială, din epuizarea psihică
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
artistului: "Stihuri de groază/ De sete de apă/ Și de foame de scrum". În condiții de claustrare, artistul nu se mai regăsește pe sine în calitate de creator, harul poetic ("unghia îngerească") s-a tocit de atâta efort. În final, în atmosfera sumbră e întuneric, ploaia se aude "departe afară" și poetul simte durerea ca o gheară, fără a se putea exprima. Deznădăjduit, se căznește să comunice cu lumea, "cu unghiile de la mâna stângă"; aceasta, după o anumită simbolistică, trimite la forțe demonice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prăbușesc", care trimit la "stâlpii universului", la prăbușirea universului. Dacă în prima strofă, poetul contemplă ploaia ca fenomen meteorologic, în ultimele versuri ploaia semnifică pulverizarea planetară. Poezia este structurată în patru catrene , păstrează tehnica prozodică din Plumb, are efecte muzicale sumbre provocate de rimele ("vestmânt" "vânt"; "plouând" "plângând"). Având ritmul iambic, rimă onomatopeică, versurile semnifică o ceremonie a singurătății și a spaimei. Stările specifice eului liric simbolist (nevroza, golul istoric, spleen-ul, disoluția eului) sunt evidențiate și de refren, verbele de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]