4,066 matches
-
Sponsz și Olrik au fost dintre cele pe care, mai târziu, Tintin și le amintea ca pe un coșmar din care ieșirea părea imposibilă. Prizonierii fuseseră conduși către puțul în care muncitorii trăiau și lucrau, sub biciul bordurian. Cu același surâs glacial, Sponsz dăduse indicații ca Tournesol să fie separat de Tintin și de Haddock, spre a fi plasat în custodia serviciilor de informații ale Borduriei. „Nu trebuie să lăsăm geniul unui om de știință ca Tournesol să se irosească. Borduria
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mergea în acele colțuri pe care ceilalți le evitau, surâzând enigmatic, ca și cum ar fi fost sigur că glonțul și moartea nu îl pot atinge. Seara, atunci când se reuneau în jurul unor mese afumate în taverna din sat, Corto tăcea cu același surâs pe care nimeni dintre cei din jurul său nu îl putea citi până la capăt. Undeva, în rotocoalele de fum ale țigărilor ce se înșurubau ca un maelström, Corto își putea vedea clipele propriei sale vieți, înșirate în succesiunea unor scene mute
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
evocând umiditatea sexului însângerat al unei prostituate dintr-un port, se va ivi înțelesul ultim pe care îl intuise în adâncul oceanului, în vecinătatea ostrovului scufundat al atlanților și amazoanelor. Poate că îmbătrânesc și devin melancolic, murmura Corto cu același surâs, cu gândul la valurile Pacificului din care se ivise nava lui Cain și a Pandorei. Veștile de la cei doi erau din ce în ce mai rare. După război, Cain se dedicase afacerile familiei și Corto primea, din când în când, ilustrate din cele mai
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
tu? Am fost răbdători, simpli și iubitori? Am acordat destul timp celor care au venit la noi? Am răspuns la speranța lor, când ne-au cerut-o? I-am îmbrățișat, când plângeau? I-am încurajat, până când li s-a întors surâsul? Dacă nu a fost așa, Doamne, Iartă-ne! (Rugăciunea de seară ai Micilor Frați ai lui Isus de Charles de Foucault) 7. A șasea cerere: «Și nu ne duce pe noi în ispită» Verificarea confirmării Vinovăția se află în urma noastră
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Asta ar putea să-l irite și de ce ai nevoie să riști? Încât aștepți. Când întoarce, neglijent, capul spre tine, treci printr-o clipă de gheață și foc. Surâzi ca să-ți semnalezi astfel respectul și-ți e groază că acest surâs nu va fi destul de bine observat și înțeles. Și, vai, ai avut dreptate! Jupiter se întoarce fără să-ți răspundă la surâs. Intri într-o ușoară panică, fiindcă nu știi dacă nu cumva l-ai supărat. Îți trec prin minte
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
o clipă de gheață și foc. Surâzi ca să-ți semnalezi astfel respectul și-ți e groază că acest surâs nu va fi destul de bine observat și înțeles. Și, vai, ai avut dreptate! Jupiter se întoarce fără să-ți răspundă la surâs. Intri într-o ușoară panică, fiindcă nu știi dacă nu cumva l-ai supărat. Îți trec prin minte, fulgerător, tot felul de grozăvii. Dacă l-ai deranjat când l-ai atins cu cotul? Dacă nu i-a plăcut că ai
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și a făcut gestul binecuvântării. Apoi și-a adunat poalele și a ieșit prin coridorul principal. \ Va trebui să luăm totul de la început ? l-a întrebat Tarrou pe Castel. Bătrânul doctor a dat din cap. Poate, spune el cu un surâs crispat. La urma urmei a rezistat destul de mult. Dar Rieux părăsea acum sala cu un pas atât de grăbit și cu un astfel de aer, încât, atunci când trecu pe lângă Paneloux, acesta a întins mâna să-l rețină. Doctore, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
cămin cu ce mai rămăsese dintr-o ladă. Merge rău , spune el. Și din adâncul plămânilor săi în flăcări un ciudat hârâit însoțea tot ce spunea. Rieux îi recomandase să nu vorbească și spusese că va reveni. Bolnavul avusese un surâs bizar și o dată cu el un soi de duioșie i se așternuse pe chip. "Dacă scap, jos pălăria, domnule doctor!" spusese el făcându-i cu ochiul, cu greu. Dar imediat după aceea căzuse într-o stare de prostrație. Câteva ore mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
la revedere. Se ducea să lucreze. Dar în clipa în care intra, i-a spus că-i scrisese lui Jeanne și că acum era mulțumit. Și apoi, își reîncepuse fraza: "Am suprimat, a spus el, toate adjectivele". Și cu un surâs șmecher, și-a scos pălăria cu un gest ceremonios. Dar Rieux se gândea la Cottard și zgomotul înăbușit al pumnilor care strivise obrazul acestuia din urmă îl urmărea în timp ce se îndrepta spre casa bătrânului astmatic. Poate că era mai greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
a face pace. Știți care e atitudinea armatei în legătură cu ce facem noi. Nu le-a plăcut niciodată retragerea din Gaza, credeți că le va plăcea asta? Dărâmarea așezărilor de pe Malul de Vest? Renunțarea la jumătate din Ierusalim? Yariv zâmbi, afișând surâsul nostalgic al unui bătrân care crede că le-a văzut pe toate. — Eu l-am promovat pe Ben-Ari, să știi. L-am făcut general. „Dar Brutus e un om de onoare...“ — Ce vreți să fac, domnule prim-ministru? — Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Presupun că petrecerile pe care le frecventezi sunt o adevărată viziune a Apocalipsului. Știam că societatea noastră merge într-acolo. În câțiva ani, tu și cu prietenii tăi veți pune stăpânire pe țară. — Chiar așa intenționăm, spuse tânărul cu un surâs larg. Avem cunoștințe la nivelul cel mai înalt. Ai fi surprins! Nu, n-aș fi. Hroswitha ar fi putut prezice acest lucru cu mult timp în urmă. Cine naiba mai este și asta? — O călugăriță sibilă din Evul Mediu. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
trezi târziu a doua zi dimineața și a fi pus În fața ororii pe care a creat-o când era beat. În ciuda gravității descoperirii, nu a rostit nici un cuvânt preț de o clipă. Apoi buzele i s-au răsucit Într-un surâs sumbru de parcă tocmai și-ar fi dat seama că chipul pe care Îl privise era de fapt propria ei imagine reflectată În oglindă, atât de asemănătoare și totuși complet diferită. Fiică-sa se dovedise a avea un caracter exact la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
hm... În acea seducătoare durere... Reik Îmi spusese că Freud suferise și el de agorafobie, ceea ce Zscharnack părea să ignore, deoarece sărise În sus surprins: „Ce? Freud era agorafob?“. Pe un ton foarte degajat, fără să-mi reprim un mic surîs de satisfacție, am confirmat: „Știu chiar de la Reik. Freud șovăise de față cu el să traverseze o stradă și Îi mărturisise: «E urma unei agorafobii prost Îngrijite.» Îți cer, doctore, să fii mai eficace cu mine decît a fost Freud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
inexistență pentru ea. Deși mi-a promis că o să-mi scrie “într-un tîrziu”... n-a făcut-o. De ce a fost aceasta alegerea ei? De ce, cînd eu îmi amintesc atît de limpede lumina aceea din ochii ei, căldura imensă a surîsului cînd se uita la mine? Nu știu de ce îmi vin în minte aceste imagini atît de îndepărtate acum, poate pentru că ele se rotesc în continuare în mintea mea, în memorie, inconștient, poate pentru că sînt singurele lucruri prin care pot încerca
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
din nou. Zâmbi și ea, pe jumătate dezarmată. Acum, că-i spusese că mama lui locuia la 10 minute distanță de ea, cum să-l mai provoace la o luptă crâncenă? Stătea acolo, lângă ea, surâzând. Deschis. Emanând căldură. Un surâs fermecător, de băiat rău; băiat rău care, de fapt, e bun. Îl plăcea. Se Întrebă o clipă dacă nu cumva Îi subestimase „partea Întunecată“. De unde știa ea prin ce trecuse ca să ajungă sus? Ce drept avea ea să-l judece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ne mai văzuserăm. M-a sunat În prima zi a anului să-mi spună că e liber. Ce coincidență! se Înfierbântă Matthew brusc. Ar fi frumos să fim amândoi la Paris În același timp. Imaginează-ți, zise el cu un surâs larg, ne Întâlnim acolo și apoi... putem să mergem la Londra Împreună. Îți place opera? Aș putea să te duc la Jerry Springer Show, eu l-am văzut deja, folosesc cuvântul „fuck“ de 2 000 de ori. E un spectacol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Da. Ne-a părut rău că n-ai venit, zise Kitty afectuos. — Unde ați fost? — La un restaurant italienesc din Beverly Hills. Nu era suficient; Încercă ceva mai mult. — Deci, te-ai epilat pe picioare? Întrebă Desert Rose cu un surâs afectat. — Da, zise Kitty, cu ochii Închiși. — Și cum e? E bun În pat? — Da. Kitty nu-i dădea nimic de care să se agațe. Știa că nu-i trebuia decât o confesiune detaliată despre Matthew, ca să poată strecura și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
mai mult sau mai puțin, nu știu, o iubesc altfel, Marçal, Spune, Dă-mi, te rog, o îmbrățișare. Când Marçal coborî din furgonetă avea ochii umezi. Cipriano Algor nu-și dădu un pumn în cap, doar își spuse, cu un surâs pe jumătate trist, Uite unde ajunge un om, imploră o îmbrățișare ca un copil însetat de dragoste. Porni furgoneta, ocoli clădirea, acum mai întinsă din pricina lărgirii Centrului, Curând nimeni n-o să-și mai aducă aminte ce era înainte aici, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Asta ar putea să-l irite și de ce ai nevoie să riști? Încât aștepți. Când întoarce, neglijent, capul spre tine, treci printr-o clipă de gheață și foc. Surâzi ca să-ți semnalezi astfel respectul și-ți e groază că acest surâs nu va fi destul de bine observat și înțeles. Și, vai, ai avut dreptate! Jupiter se întoarce fără să-ți răspundă la surâs. Intri într-o ușoară panică, fiindcă nu știi dacă nu cumva l-ai supărat. Îți trec prin minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
o clipă de gheață și foc. Surâzi ca să-ți semnalezi astfel respectul și-ți e groază că acest surâs nu va fi destul de bine observat și înțeles. Și, vai, ai avut dreptate! Jupiter se întoarce fără să-ți răspundă la surâs. Intri într-o ușoară panică, fiindcă nu știi dacă nu cumva l-ai supărat. Îți trec prin minte, fulgerător, tot felul de grozăvii. Dacă l-ai deranjat când l-ai atins cu cotul? Dacă nu i-a plăcut că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dacă asta-i calea cea mai scurtă, dar când Îmi vor fi predat din prostie ceea ce știu ei, nu-mi va fi greu să-i elimin, fie cu pumnalul, fie cu acqua tofana. Pe fața Reginei Fecioare se zugrăvi un surâs atroce. — E bine așa, bunul meu Dee, zise ea. Nu vreau mult, numai Puterea Totală. Iar vouă, dacă veți reuși, Jaretiera. Ție, William - și se adresa cu o blândețe lubrică micului parazit -, o altă jaretieră, și alt fel de lână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
linia templieră germană. — Să vedem, zise Khunrath. Aș putea să-i cer lui Maier, care e În contact cu multă lume de la curte. Dar dumneata ai să-mi spui secretul Laptelui Virginal, al Cuptorului Preasecret al Filosofilor. Dee surâse - o, surâsul divin al acestui Înțelept! Se retrase apoi ca și cum s-ar fi rugat și șopti cu jumătate de glas: — Când o să vrei să realizezi transmutarea și dizolvarea În apă sau În Lapte Virginal a Mercurului sublimat, pune-l pe lamă Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de Hesse, acum inițiat În cele mai mari mistere, și deci e nemuritor, e gata să-și continue bătălia crâncenă pentru triumful Planului, În numele lui și sub controlul lui. După moartea asta presupusă, a venit să mă vadă William, cu surâsul lui ipocrit, pe care gratiile nu reușeau să mi-l ascundă. M-a Întrebat de ce În sonetul 111 Îi scrisesem ceva despre un anume Vopsitor, mi-a citit versul: To What it Works in, Like the Dyer’s Hand... — Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
eu sunt notarul Planului, chiar dacă ceilalți n-o știu. Am văzut eu lucruri și mai rele, iar urzelile din noaptea Sfântului Bartolomeu m-au costat mai multă trudă decât Îmi stă În obicei. Ah, de ce buzele mele se crispează În surâsul ăsta satanic? Eu sunt cel care este, dacă blestematul de Cagliostro nu mi-o fi uzurpat până și acest din urmă drept. Dar triumful e aproape. Soapes, pe când eram Kelley, m-a Învățat totul, În Turnul din Londra. Secretul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
mai negre caverne ale sufletului meu și irumpe din țarcul dinților mei plini de cruzime - eu, centaur vomitat de Tartar - și aproape că nu se aude zburând nici o salamandră, pentru că-mi țin urletul, și mă apropii de tine cu un surâs atroce. — Draga mea, Sophia mea, Îți spun eu cu grația felină cu care știe vorbi numai șeful secret al Ohranei. Vino, te așteptam, ghemuiește-te lângă mine În beznă, și așteaptă - iar tu râzi, zgribulită, lipicioasă, savurând dinainte vreo moștenire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]