4,883 matches
-
estul insulei Java, În Valea Brantasului, unde se dezvoltă un centru cultural-religios. În această perioadă asistăm la o Înflorire literară: sunt compuse o Ramayana, tratate de budism tantric, codurile și o Mahabharata În javareză. Shivaismul și budismul coexistă prin voința suveranilor. În stilul kediri se numără bazinul din Jalatunda (secolul al X-lea) În coasta vulcanului Penanggungan, asimilat cu muntele stupă), Sewu, Lambung (cu 17 sanctuare), Sari (pereți exteriori decorați cu basoreliefuri, considerate cele mai remarcabile În arta javareză), Plaosan (două
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Reorg Ponarongo de dans tradițional și teatru unde măiestria și grația interpreților se Îmbină armonios cu frumusețea costumelor vaporoase, În culori vivante. 404 indiană Ramayana, obiecte artizanale, săli de tezaur cu splendide obiecte din aur și pietre prețioase strânse de suveranii locului În secole, instrumente muzicale, arme, bijuterii, măști, mobilier, vestimentație, mijloace de transport, Împletituri din bambus (rogojini, pălării, coșuri, traiste etc.), machete cu diferite tipuri de palate, temple, locuințe (rotunde sau patrulatere, ridicate pe piloni) etc. Pe panouri panasonice se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și arhipelag, primele contacte și influența celor două mari civilizații asiatice indiană și chineză. Galeriile conțin interesante colecții de porțelan, cartografie, mobilier, tronul regal (un postament În trepte pe care era montată o sofa, cu perne galbene pe care stătea suveranul, deasupra având un baldachin din lemn de abanos sculptat și draperii de culoarea galbenă), colecții de bijuterii, machete de corăbii, instrumentar maritim de secolul al XVI-lea, numismatică, ștampile, exploratori și cuceritori, medalii, uniforme, obiecte religioase din vremea episcopului Francis
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din cauza stilul eufuistic al studiului-articol, nu pricep: „IPINGESCU: «... până ce nu vom avea un sufragiu universale...» (Amândoi rămân foarte Încurcați.) JUPÂN DUMITRACHE: Adicătelea, cum vine vorba asta? IPINGESCU (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! bate În ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Acu Înțeleg eu unde bate vorba lui! Ei bravos! bine vorbește...”. Cel care, În felul lui, «bine vorbește» e Ipingescu și nu Rică publicistul. Și Leonida, după o mai veche obișnuință, ia matinal temperatura
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
1848-1866). Stabilitatea politică nevenind de la sine, doar prin îndepărtarea lui Al. I. Cuza, lunile ce au urmat aducerii lui Carol de Hohenzollern pe tronul Principatelor Române au evidențiat, cât se poate de clar, dificultățile interne ce trebuiau gestionate de noul suveran și de sfetnicii săi. Orientările politice diferite ale celor ce participaseră la răsturnarea fostului domnitor contribuiau acum la acumularea altor tensiuni, care marcau viața politică românească pe tot parcursul anului 1866. Autorul le tratează foarte bine, în ultima parte a
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
să ocupe un segment important din scena politică. Chiar dacă prima victorie aparținea conservatorilor prin apariția Regulamentului Organic, reacția liberalilor nu putea întârzia. Prima formă destul de articulată poate fi consemnată în dreptul lui Ion Câmpineanu care, în Osăbitul act de numire a suveranului românilor, vorbea explicit despre separarea puterilor în stat, libertatea individului, garantarea egalității în fața legii, libertatea tiparului, responsabilitatea ministerială 14, toate acestea devenind elemente ale arhitecturii liberale a statului român nu peste multă vreme. Demersul amintit apărea într-o epocă a
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
unui regim reprezentativ, contribuia la crearea unui cadru stimulativ pentru apariția unui număr mare de memorii ce susțin o asemenea idee. Unul din primii lideri politici angrenați în această direcție, Ion Câmpineanu, își manifesta, prin Osăbitul act de numire a suveranului românilor (1838)221, opțiunea pentru micșorarea atribuțiilor domnitorului, separarea puterilor și existența unei "reprezentanțe naționale". Treptat, sistemul politic amintit devenea agreat de către tot mai mulți lideri, iar necesitatea introducerii lui în Principatele Române, explicată în diferite moduri. Dacă pentru unii
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
martie, disponibilitatea guvernului român de a susține un candidat agreat de guvernul francez, explicând în același timp faptul că opțiunea pentru Filip de Flandra nu trebuia interpretată ca un gest de ostilitate la adresa Franței 329. După ce promitea întregul său sprijin, suveranul francez evidenția dificultatea de a găsi un candidat convenabil atât Franței, cât și statului român 330. Printre propunerile lui Napoleon se aflau generalii Bourbaki și Ladmirault, de care Bălăceanu aflase de la d-na Hortensia Cornu, o apropiată a împăratului francez
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
acest moment preocuparea de a-și face cunoscute intențiile sale mai multor șefi de state. Primii cărora li se adresa în acest sens erau monarhii Franței, Rusiei și Turciei. În scrisoarea din 1 mai către Napoleon, transmisă de la Zürich, noul suveran al Principatelor Române insista pe ideea că, acceptând această favoare, răspundea chemării poporului român, fără ca el să o fi solicitat. Carol sublinia, în egală măsură, legătura de rudenie dintre el și împăratul francez, dar și preocuparea sa de a asigura
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
români. Un accent important era pus pe eforturile pe care locuitorii de la nordul Dunării trebuiau să le facă ei înșiși înainte de a fi ajutați de alții, pentru evitarea repetării situațiilor critice din trecut 405. Încărcat cu un puternic optimism, noul suveran nu ezita să-și exprime public convingerea asupra capacității românilor de a reuși împreună cu el să depășească orice dificultăți posibile. Manifestația organizată în onoarea tânărului prinț la intrarea sa în capitală era dovada unor mari așteptări care existau din partea populației
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
orice dificultăți posibile. Manifestația organizată în onoarea tânărului prinț la intrarea sa în capitală era dovada unor mari așteptări care existau din partea populației și a autorităților față de acesta. Prin vocea primarului D. Brătianu, autoritățile îndemnau bucureștenii să-l întâmpine pe suveran cu flori, iar casele lor să fie împodobite cu obiecte deosebite. Bucuria provocată de eveniment urma să fie ilustrată și prin iluminarea clădirilor din întregul oraș406. Același Dimitrie Brătianu realiza, în cuvântarea sa către noul suveran, la intrarea acestuia în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
să-l întâmpine pe suveran cu flori, iar casele lor să fie împodobite cu obiecte deosebite. Bucuria provocată de eveniment urma să fie ilustrată și prin iluminarea clădirilor din întregul oraș406. Același Dimitrie Brătianu realiza, în cuvântarea sa către noul suveran, la intrarea acestuia în București o legătură simbolică între prințul de Hohenzollern și doi dintre domnitorii importanți ai istoriei românilor, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Amândoi erau prezentați drept înaintași ai noului monarh, creându-se în felul acesta o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pornind de la o realitate istorică am putea spune, avea să fie însușit de către cei 101 deputați prezenți care vor subscrie la proiectul de răspuns la mesajul Locotenenței Domnești, prin care afirmau tranșant hotărârea lor ca România să-l aibă ca suveran din acel moment pe Carol de Hohenzollern Sigmaringen 414. Aceeași declarație vorbea deloc întâmplător despre deferența pe care România o datora Puterilor Garante și Înaltei Porți. Dorind să satisfacă articolul 13 al Convenției, care cerea ca domnitorul să fie fiu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pe larg: familia ilustră din care provenea, renunțarea la 40.000 mii de galbeni din lista civilă pe care i-o aprobase Parlamentul, dar și motive religioase precum începutul ploii la întoarcerea sa de la Camera Deputaților, după ce depusese jurământul în calitate de suveran 419. Tocmai într-un asemenea moment de ceremonii solemne apărea și zvonul potrivit căruia deputații din Moldova urmau să se întrunească la Iași pentru a-l alege pe Sturdza drept domnul lor. În realitate, la deschiderea Adunării din zece mai
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dezbateri, Constituția era votată la 29 iunie de toți cei 91 deputați prezenți. Din momentul în care Consiliul de miniștri întocmea raportul ce avea ca obiect adoptarea legii fundamentale, Carol I sancționa noua Constituție pe 30 iunie. În aceeași zi, suveranul depunea jurământul de credință, într-o ședință solemnă organizată în cadrul Parlamentului. Intervenția președintelui Adunării Constituante, M. Costache Epureanu, ce-și exprima convingerea că România urma să intre într-o nouă eră istorică, a fost urmată de discursul de răspuns al
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
audiență la Carol I, evidenția hotărârea acestora de a-și normaliza relațiile cu România. Excepția o reprezenta, și de această dată, Rusia, al cărei reprezentant, pretextând lipsa de instrucțiuni din partea propriului guvern, își rezerva libertatea de a-l recunoaște pe suveranul român în mod direct 442. După vizita pe care Carol I o întreprindea la Constantinopol, în perioada 12-19 octombrie, semnarea de către sultanul Abdul-Aziz, la 23 octombrie 1866, a firmanului ce recunoștea pe Carol "Prinț al Principatelor Unite ale Moldovei și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Iași, dar și aceea a israeliților, insuficient lămurită, în opinia sa, prin Constituție 533. Dincolo de blocajul apărut la nivel decizional în privința mutării Curții de Casație la Iași, fosta capitală a Moldovei se afla, imediat după preluarea tronului, în atenția noului suveran. După vizita întreprinsă aici în toamna anului 1866, urmată de o adevărată călatorie inițiatică în restul Moldovei, tânărul monarh revenea și în anii următori. 1867 era anul în care suveranul român lua parte la mai multe întâlniri și recepții, toate
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Moldovei se afla, imediat după preluarea tronului, în atenția noului suveran. După vizita întreprinsă aici în toamna anului 1866, urmată de o adevărată călatorie inițiatică în restul Moldovei, tânărul monarh revenea și în anii următori. 1867 era anul în care suveranul român lua parte la mai multe întâlniri și recepții, toate având ca obiectiv stabilirea unor noi contacte și consolidarea altora cu elita politică moldovenească. Printre personalitățile întâlnite de monarhul român pe parcursul anului amintit se aflau chiar doi dintre contestatarii de la
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Calinic Miclescu și N.R. Rosnoveanu. Suspiciunile legate de cei doi nu dispăreau prea curând, din cauza articolelor apărute în ziarul ieșean Poporul, girat de Rosnovanu, din care nu lipseau insinuările referitoare la faptul că, în zilele imediat următoare sosirii la Iași, suveranul fusese întâmpinat doar de evrei și reprezentanți ai poliției. Intuind pericolul marginalizării sale pe scena politică, datorită punerii în circulație a unor asemenea idei, boierul moldovean respingea orice apropiere între el și ziarul amintit 534. Familiarizat cu mediul politic moldovenesc
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
o proporție ceva mai mare, a oamenilor politici din Moldova. Venite mai întâi din partea lui Mihail Kogălniceanu la sfârșitul anului amintit 541, astfel de revendicări se regăseau tot mai mult în anii următori, fără a avea însă întregul sprijin al suveranului. Acesta dorea alcătuirea echipelor ministeriale pe baza unor programe politice ori a unor afinități ideologice, și nu a unor criterii regionale. Sentimentul producerii unei nedreptăți prin mutarea capitalei la București și nerezolvarea unor probleme stringente pentru populație provocau, până la sfârșitul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
soția sa, în timpul călătoriei întreprinse în primavara lui 1871 la Iași, dar și în restul Moldovei, chiar dacă anumite manifestări izolate de separatism nu dispăruseră cu totul 542. Un adevărat compliment la adresa moldovenilor putea fi considerată declarația pe care o rostea suveranul, la 1 mai același an la București, când afirma că datorită modului în care fusese primit "dincolo de Milcov" renunțase la ideea abdicării 543. Capitolul IV Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) Între voință politică și eșec social După depășirea tensiunilor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dezbateri, Constituția era votată la 29 iunie de toți cei 91 deputați prezenți. Din momentul în care Consiliul de miniștri întocmea raportul ce avea ca obiect adoptarea legii fundamentale, Carol I sancționa noua Constituție pe 30 iunie. În aceeași zi, suveranul depunea jurământul de credință, într-o ședință solemnă organizată în cadrul Parlamentului. Campania electorală pentru alegerea noului Parlament, începută la 29 octombrie, conducea în mod firesc la o reanimare a dezbaterilor și confruntărilor politice. Desfășurarea campaniei electorale arătase clar o mică
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
646. Nimic din toate acestea nu arătau că autorii lor erau în destule cazuri aceiași lideri politici care-i consideraseră pe evrei adversari interni irevocabili față de care statul român trebuia să ia toate măsurile de apărare. În ciuda apelului pe care suveranul îl adresa la jumătatea lunii noiembrie 1866, către clasa politică în general 647 sau a mesajului transmis Parlamentului o lună mai târziu 648, prin care societatea românească era îndemnată să se angreneze în activități economice și administrative, rivalitățile și neînțelegerile
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politice în jurul unor principii doctrinare. Dovada cea mai clară era reprezentată de realizarea Înțelegerii de la Concordia 654, expresie a compromisului realizat de trei facțiuni liberale conduse de I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu și Nicolae Ionescu 655 în urma căreia suveranul avea să încredințeze sarcina formării noului guvern lui C.A. Crețulescu 656. Liniștea dorită de suveran nu avea să dureze prea mult pentru că, din dorința asigurării unei majorități parlamentare, I.C. Brătianu avea să realizeze pe parcursul anului 1876 și 1868 o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
654, expresie a compromisului realizat de trei facțiuni liberale conduse de I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu și Nicolae Ionescu 655 în urma căreia suveranul avea să încredințeze sarcina formării noului guvern lui C.A. Crețulescu 656. Liniștea dorită de suveran nu avea să dureze prea mult pentru că, din dorința asigurării unei majorități parlamentare, I.C. Brătianu avea să realizeze pe parcursul anului 1876 și 1868 o serie de compromisuri cu "Fracțiunea liberă și independentă" condusă de Nicolae Ionescu care avea să ia
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]