7,731 matches
-
exercită presiuni asupra statului-națiune și, ulterior, asupra principiilor sale fundamentale de constituire presupune și o modificare în înțelegerea problemei suveranității. Astfel, aceasta nu mai apare ca reprezentând localizarea puterii ultime la nivelul unei comunități socio-politice suprapuse anumitor limite teritoriale; dimpotrivă, "suveranitatea însăși trebuie concepută astăzi ca fiind divizată la nivelul unor agenții naționale, regionale și internaționale, dar și limitată datorită chiar acestei pluralități"521. Mai mult, această "disipare" a suveranității este specifică mai curând lumii multicentrice implicate de procesul globalizării. Ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ultime la nivelul unei comunități socio-politice suprapuse anumitor limite teritoriale; dimpotrivă, "suveranitatea însăși trebuie concepută astăzi ca fiind divizată la nivelul unor agenții naționale, regionale și internaționale, dar și limitată datorită chiar acestei pluralități"521. Mai mult, această "disipare" a suveranității este specifică mai curând lumii multicentrice implicate de procesul globalizării. Ca atare, a vorbi despre impactul globalizării asupra statului-națiune ca și cum ar fi vorba despre un proces unitar, ce ar avea aceeași formă la nivel economic și socio-cultural în cazul fiecărei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
între cele două tipuri de globalizare și cele două lumi ale politicii mondiale, apelez la ipoteza că globalizarea activă e un fenomen caracteristic lumii multicentrice, în vreme ce globalizarea pasivă reprezintă unul specific lumii etato-centrice. Trebuie totuși subliniat că, paradoxal, erodarea principiului suveranității este mult mai pronunțată în contextul lumii etatocentrice, acolo unde "operează" globalizarea pasivă. Interacționând economic, politic și socio-cultural, actorii lumii multicentrice își pot menține, până la un punct, suveranitatea. În orice caz, experiența contemporană demonstrează că un anumit tip de angajament
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
reprezintă unul specific lumii etato-centrice. Trebuie totuși subliniat că, paradoxal, erodarea principiului suveranității este mult mai pronunțată în contextul lumii etatocentrice, acolo unde "operează" globalizarea pasivă. Interacționând economic, politic și socio-cultural, actorii lumii multicentrice își pot menține, până la un punct, suveranitatea. În orice caz, experiența contemporană demonstrează că un anumit tip de angajament față de sistemul economic global, fie acesta unul activ sau pasiv, este inevitabil 523. A devenit cert, de asemenea, că și posibilitatea de a controla schimburile transnaționale, pe care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
multicentrică și în cea etatocentrică 524. Ceea ce se instituie odată cu acest impact al procesului globalizării este, așadar, imaginea unei lumi în care statele-națiune își mențin încă importanța. În aceeași măsură, și identitatea politică națională a acestora poate fi prezer-vată525. În privința suveranității, trebuie spus că aceasta comportă mai multe sensuri. Astfel, putem vorbi despre "suveranitatea interdependentă", care nu reprezintă altceva decât suveranitatea statului-națiune afectată de globalizare, atâta vreme cât statul nu mai poate controla "scurgerea" oamenilor, bunurilor, poluanților etc. dincolo de granițele sale. Un alt
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
procesului globalizării este, așadar, imaginea unei lumi în care statele-națiune își mențin încă importanța. În aceeași măsură, și identitatea politică națională a acestora poate fi prezer-vată525. În privința suveranității, trebuie spus că aceasta comportă mai multe sensuri. Astfel, putem vorbi despre "suveranitatea interdependentă", care nu reprezintă altceva decât suveranitatea statului-națiune afectată de globalizare, atâta vreme cât statul nu mai poate controla "scurgerea" oamenilor, bunurilor, poluanților etc. dincolo de granițele sale. Un alt înțeles este cel al "suveranității domestice", parte a logicii controlului de stat, în lipsa
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în care statele-națiune își mențin încă importanța. În aceeași măsură, și identitatea politică națională a acestora poate fi prezer-vată525. În privința suveranității, trebuie spus că aceasta comportă mai multe sensuri. Astfel, putem vorbi despre "suveranitatea interdependentă", care nu reprezintă altceva decât suveranitatea statului-națiune afectată de globalizare, atâta vreme cât statul nu mai poate controla "scurgerea" oamenilor, bunurilor, poluanților etc. dincolo de granițele sale. Un alt înțeles este cel al "suveranității domestice", parte a logicii controlului de stat, în lipsa căruia niciun stat-națiune nu poate exista. Se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comportă mai multe sensuri. Astfel, putem vorbi despre "suveranitatea interdependentă", care nu reprezintă altceva decât suveranitatea statului-națiune afectată de globalizare, atâta vreme cât statul nu mai poate controla "scurgerea" oamenilor, bunurilor, poluanților etc. dincolo de granițele sale. Un alt înțeles este cel al "suveranității domestice", parte a logicii controlului de stat, în lipsa căruia niciun stat-națiune nu poate exista. Se poate susține că, în pofida faptului că și acest sens al suveranității a fost afectat de globalizare, el este încă prezervat, întrucât dispariția sa ar determina
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
scurgerea" oamenilor, bunurilor, poluanților etc. dincolo de granițele sale. Un alt înțeles este cel al "suveranității domestice", parte a logicii controlului de stat, în lipsa căruia niciun stat-națiune nu poate exista. Se poate susține că, în pofida faptului că și acest sens al suveranității a fost afectat de globalizare, el este încă prezervat, întrucât dispariția sa ar determina dispariția statului-națiune. Un sens diferit este cel al "suveranității internaționale legale", care implică recunoașterea unui stat-națiune de către comunitatea internațională, precum și acceptarea sa ca o entitate egală
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
căruia niciun stat-națiune nu poate exista. Se poate susține că, în pofida faptului că și acest sens al suveranității a fost afectat de globalizare, el este încă prezervat, întrucât dispariția sa ar determina dispariția statului-națiune. Un sens diferit este cel al "suveranității internaționale legale", care implică recunoașterea unui stat-națiune de către comunitatea internațională, precum și acceptarea sa ca o entitate egală din punct de vedere legal. În mod formal, nici acest sens al suveranității nu a fost erodat de către procesul globalizării, deși se poate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ar determina dispariția statului-națiune. Un sens diferit este cel al "suveranității internaționale legale", care implică recunoașterea unui stat-națiune de către comunitatea internațională, precum și acceptarea sa ca o entitate egală din punct de vedere legal. În mod formal, nici acest sens al suveranității nu a fost erodat de către procesul globalizării, deși se poate considera că globalizarea pasivă este o expresie a reducerii importanței acestui sens al suveranității. Ultimul sens al suveranității este cel propriu "modelului westfalian", care include principiul non-intervenției și care, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca o entitate egală din punct de vedere legal. În mod formal, nici acest sens al suveranității nu a fost erodat de către procesul globalizării, deși se poate considera că globalizarea pasivă este o expresie a reducerii importanței acestui sens al suveranității. Ultimul sens al suveranității este cel propriu "modelului westfalian", care include principiul non-intervenției și care, în contextul actualelor relații globale, este deja depășit. Se poate deci observa că, din cele patru sensuri ale suveranității, doar două rămân valide în cadrul acestei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din punct de vedere legal. În mod formal, nici acest sens al suveranității nu a fost erodat de către procesul globalizării, deși se poate considera că globalizarea pasivă este o expresie a reducerii importanței acestui sens al suveranității. Ultimul sens al suveranității este cel propriu "modelului westfalian", care include principiul non-intervenției și care, în contextul actualelor relații globale, este deja depășit. Se poate deci observa că, din cele patru sensuri ale suveranității, doar două rămân valide în cadrul acestei înțelegeri a procesului globalizării
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a reducerii importanței acestui sens al suveranității. Ultimul sens al suveranității este cel propriu "modelului westfalian", care include principiul non-intervenției și care, în contextul actualelor relații globale, este deja depășit. Se poate deci observa că, din cele patru sensuri ale suveranității, doar două rămân valide în cadrul acestei înțelegeri a procesului globalizării: suveranitatea domestică, ale cărei condiții de posibilitate sunt oferite de către statul-națiune însuși, și suveranitatea internațională legală, care, deși depășită în anumite privințe, este menținută grație existenței unor organizații interna-ționale. Consider
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este cel propriu "modelului westfalian", care include principiul non-intervenției și care, în contextul actualelor relații globale, este deja depășit. Se poate deci observa că, din cele patru sensuri ale suveranității, doar două rămân valide în cadrul acestei înțelegeri a procesului globalizării: suveranitatea domestică, ale cărei condiții de posibilitate sunt oferite de către statul-națiune însuși, și suveranitatea internațională legală, care, deși depășită în anumite privințe, este menținută grație existenței unor organizații interna-ționale. Consider, de aceea, că re-emergența identitară a statului-națiune, ca tendință mutual opusă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
actualelor relații globale, este deja depășit. Se poate deci observa că, din cele patru sensuri ale suveranității, doar două rămân valide în cadrul acestei înțelegeri a procesului globalizării: suveranitatea domestică, ale cărei condiții de posibilitate sunt oferite de către statul-națiune însuși, și suveranitatea internațională legală, care, deși depășită în anumite privințe, este menținută grație existenței unor organizații interna-ționale. Consider, de aceea, că re-emergența identitară a statului-națiune, ca tendință mutual opusă procesului globalizării, este susținută din interiorul statului însuși. În afara suveranității domestice, o altă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
statul-națiune însuși, și suveranitatea internațională legală, care, deși depășită în anumite privințe, este menținută grație existenței unor organizații interna-ționale. Consider, de aceea, că re-emergența identitară a statului-națiune, ca tendință mutual opusă procesului globalizării, este susținută din interiorul statului însuși. În afara suveranității domestice, o altă forță renăscută grație fenomenelor globalizante se opune, în fapt, acestora. Este vorba despre naționalism. Așa cum am menționat deja, una dintre principalele forțe ce par să consolideze astăzi importanța statului-națiune este existența, în potență, a naționalismului. Alături de monopolul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sistemului etatocentric. Este vorba despre un fenomen relativ recent, dând seama, în fapt, despre un proiect neterminat al modernității, de genul celor de care amintea Jürgen Habermas. Așa cum arată David Held, "importanța statului-națiune și a naționalismului, precum și aceea a menținerii suveranității nu s-au diminuat în vremea din urmă"526. Așadar, prezența evidentă a naționalismului determină ca, dincolo de faptul că, sub aspect funcțional, statul-națiune poate părea desuet (dată fiind inclusiv erodarea suveranității sale), acesta să mențină, din punct de vedere socio-cultural
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
importanța statului-națiune și a naționalismului, precum și aceea a menținerii suveranității nu s-au diminuat în vremea din urmă"526. Așadar, prezența evidentă a naționalismului determină ca, dincolo de faptul că, sub aspect funcțional, statul-națiune poate părea desuet (dată fiind inclusiv erodarea suveranității sale), acesta să mențină, din punct de vedere socio-cultural și psihologic, o anumită importanță în structurarea politică a organizării sociale. Renașterea naționalismului este parte a logicii multicauzale a globalizării, o logică a unității și fragmentării. Naționalismul asumă imaginea națiunii ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
197, 203, 208, 209, 212, 218, 220, 225, 233, 240, 243, 244, 253, 255, 258, 271, 279, 282, 286, 289, 291, 298, 305, 307, 309, 311 societate contemporană, 137 sociologia cunoașterii, 57, 62, 63 subiectiv, 128, 174, 185 subiectivitate, 198 suveranitate, 224, 277, 288, 290, 291, 292, 293 Ș șovinism științific, 91 știință, 9, 10, 18, 20, 21, 22, 25, 43, 50, 52, 53, 56, 63, 73, 74, 78, 79, 80, 81, 84, 85, 86, 91, 97, 112, 114, 126, 138
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o Confederație; Carlo Sforza (1873-1952), a propus realizarea Statelor Unite ale Europei; Aristide Briand ministrul de externe al Franței, a propus Adunării Generale a Societății Națiunilor (7 septembrie 1929), înființarea unei “uniuni federale a statelor europene”, dar fără să aducă atingere suveranității acelor state. Winston Churchill fostul premier englez, a propus constituirea unor State Unite ale Europei, cu prilejul unei conferințe ținută la Universitatea din Zürich (19 septembrie 1946); Charles de Gaulle președintele Franței, a lansat ideea Casei Comune a Europei de la Atlantic
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de prințul Carol la 1/13 iulie 1866; -a fost structurată pe 8 titluri și 133 articole; -a stat la baza organizării politico-statale a României moderne; -proclama principii de drept impuse de Revoluția franceză: drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului; suveranitatea națională; separarea puterilor în stat; responsabilitatea miniștrilor; -a fost percepută ca manifestare de independență deoarece nu menționa nimic în legătură cu regimul de suzeranitate otomană sau garanția marilor puteri; Conținutul Constituției de la 1866 a) Prevederi referitoare la stat -statul era declarat unic
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dreptul statului de a interveni în relațiile dintre patroni și muncitori, aceștia din urmă fiind asigurați în caz de accidente ( art. 21); -Biserica ortodoxă era declarată biserică dominantă în stat, dar se acorda un statut aparte Bisericii Greco-Catolice; -proclama principiul suveranității poporului (art.33), “puterile statului emană de la națiune care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în constituțiunea de față“. -menținea principiul separării puterilor în stat : Puterea legislativă exercitată de Parlament și Domn
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dizolva ambele adunări sau numai una și le putea amâna lucrările; o guverna prin decrete legi; o emitea moneda; o era comandantul armatei; o conferea decorații; o putea declara război și încheia pace; o acredita pe ambasadori. -menținea formal principiul suveranității poporului “toate puterile statului emană de la națiunea română” (art.29) -dreptul la vot - votau cetățenii români cu vârstă de peste 30 de ani care știau carte: o a scăzut numărul alegătorilor de la 4,6 milioane în 1937 la 2 milioane în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
având 10 titluri și 105 articole; consfințea noua titulatură a statului - „Republica Populară România este un stat popular, unitar, independent și suveran”; -introducea în definirea statului termenii de: popular, independent, suveran (caracter propagandistic); -aparent, consfințea principiile democratice: o proclama principiul suveranității poporului “În Republica Populară Română întreaga putere de stat emană de la popor și aparține poporului” (art.3); o proclama libertatea în fața legii fără deosebire de sex, naționalitate, rasă, religie sau grad de cultură; o dreptul de vot toți cetățenii majori
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]