3,525 matches
-
și de împrejurări. Concepția permite, cum observa N.Melic-Sarchisova [p.26-27], cercetarea psihologiei personalității mai argumentata din punct de vedere științific decât o făceau predecesorii săi. Pe urmele lui Flaubert, Zola caută explicarea comportamentului uman în instincte, subconștient și particularitățile temperamentului. Interesul manifestat față de subconștientul personajelor îi ajută să perceapă elementul irațional, care explică dezvoltarea spontană a pasiunilor și mișcarea necondiționată a gândurilor. 81 Femeia franceză este devorata între două reprezentări mitice și sublime ale persoanei sale: Femeia și Franța. În
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
séduire leș yeux par un grand luxe ne soient pas encore perdus chez leș Français; sans cela (...) l'on pourrait s'y croire en Allemagne, en Flandre et en Hollande" [de Kock, p.98]. 94 "Caracterul național", "geniul", "spiritul" "sufletul", "temperamentul", "mentalitatea" sau "identitatea franceză" sunt termeni ce s-au succedat în tradiția franceză: Psychologie du peuple français de A. Fouillée [1921]; Le caractère français de A.Siegfried [1930], L'âme française de P.Gaultier [1936]; Leș Français. Portrait d'un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vieții ne ținuseră departe, amintindu-mi de un text scris de mine, în perioada studenției, despre el și Ion Baciu Jr. în care construiam visul unui concert comun al celor doi mari pianiști de jazz, extrem de diferiți, ca stil și temperament, unul de celălalt. După ce mi-am revenit din stupoare, m-am executat și am organizat, cu sprijinul lui Cătălin Ivan, un concert-eveniment pe scena Teatrului "Luceafărul" din Iași, concert care a marcat, simbolic, primul pas pe calea construcției dosarului de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cromaticii În lirica bacoviană. Într-un interviu din 1929, În revista „Viața literară”, poetul declară: „Fiecărui sentiment Îi corespunde o culoare. Acum În urmă m-a obsedat galbenul, culoarea deznădejdei... În plumb culoarea galbenă. Compușii lui dau un precipitat galben. Temperamentului meu Îi convine această culoare. După violet și alb am evoluat spre galben. Plumbul ars e galben. Sufletul ars e galben... Altădată, În Plumb, pe lângă impresia colorată, mai simțeam alta statică, de greutate. Plumbul apasă mai greu pe om... Cât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prostia, incultura, perfidia, ramolismentul sunt sugerate peste tot.. Dar personajele lui Caragiale au corespondențe În viața reală, sunt luate din mediul existent, ele sunt exponente tipice ale clasei sociale În orice timp, În oricare societate; diferă doar prin statutul social, temperament, intelect sau limbaj. Personajele lui Caragiale sunt mereu actuale, deoarece „natura nu lucreaza după tipare, ci-l toarnă pe fiecare după un calapod deosebit: unul e sucit Într-un fel, altul Într-alt fel, fiecare În felul lui, Încât nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fino-suedeze. Horia Oprișan este impresionat de modul în care acest scriitor, prin opera sa, a reușit să depășească granițele Finlandei și să intre în literatura universală. Despre Cântecul roșiei flori 119 spune că este "perla literaturii fineze"120. Cu un temperament vulcanic, acesta începe ca institutor, dar, după scurt timp, se avântă în lumea ziaristică, ocazie care îi prilejuiște contactul direct cu problemele sociale, economice, politice și culturale ale Finlandei. Numele real al scriitorului era Vihtori Peltonen și a ajuns la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
au contribuit la conturarea ariei de studiu a comunicării nonverbale: • psihologul William H. Sheldon, prin diferențierea mișcărilor corpului la cele trei tipuri constituționale (endomorful / viscerotonic, mezomorful / somatotonic, ectomorful / cerebrotonic)12; • psihiatrul Ernst Kretschmer, prin demonstrarea legăturii dintre morfologia corporală și temperament: a) picnic scund și durduliu, cu membre scurte, față rotundă și nas mic, cu temperament cicloid (normal extravertit, optimist, destins și echilibrat emoțional); b) astenic înalt și zvelt, cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
diferențierea mișcărilor corpului la cele trei tipuri constituționale (endomorful / viscerotonic, mezomorful / somatotonic, ectomorful / cerebrotonic)12; • psihiatrul Ernst Kretschmer, prin demonstrarea legăturii dintre morfologia corporală și temperament: a) picnic scund și durduliu, cu membre scurte, față rotundă și nas mic, cu temperament cicloid (normal extravertit, optimist, destins și echilibrat emoțional); b) astenic înalt și zvelt, cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scund și durduliu, cu membre scurte, față rotundă și nas mic, cu temperament cicloid (normal extravertit, optimist, destins și echilibrat emoțional); b) astenic înalt și zvelt, cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri largi, șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare, colțuroasă și nas turtit, cu temperament schizoid, ca și astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri largi, șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare, colțuroasă și nas turtit, cu temperament schizoid, ca și astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele trăsături primitive, fața mică, fruntea joasă și nas mic, cu temperament schizoid 13. • etnologul David Efron, prin studierea gesturilor evreilor și italienilor din estul Europei și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
medie, umeri largi, șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare, colțuroasă și nas turtit, cu temperament schizoid, ca și astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele trăsături primitive, fața mică, fruntea joasă și nas mic, cu temperament schizoid 13. • etnologul David Efron, prin studierea gesturilor evreilor și italienilor din estul Europei și desprinderea faptului că gestualitatea variază în funcție de istoria, identitatea națională și culturală a unui popor. Stilul evreilor de a gesticula (cu brațele aproape de piept, coatele lipite
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
place sau nu, factorii biologici ai persoanei influențează pozitiv sau negativ gestualitatea acesteia, imaginea de sine, favorizând sau blocând comunicarea cu ceilalți. Pentru a înțelege impactul factorilor biologici asupra expresiilor faciale și gestuale, oferim următoarele exemple: a) constituția morfo-fiziologică și temperamentul Prezența unei persoane, marcată prin corporalitate, înălțime, formă, mărime, culoare, miros, contact vizual și fizic stabilit cu ceilalți, transmite fără să vrea informații despre felul ei de a fi, despre modificările sale interioare sau exterioare, despre întreaga sa personalitate. În
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mărime, culoare, miros, contact vizual și fizic stabilit cu ceilalți, transmite fără să vrea informații despre felul ei de a fi, despre modificările sale interioare sau exterioare, despre întreaga sa personalitate. În interacțiunile cu ceilalți, tipul de sistem nervos și temperamentul persoanei își pun amprenta asupra gesticulației sale mai ales în ceea ce privește dinamismul sau lentoarea acesteia. Cantitatea de energie de care dispun persoanele, exprimată mai ales prin motricitate și vorbire, a fost cercetată din cele mai vechi timpuri: cei cu o energie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reproduc modele tradiționale referitoare la feminitate sau masculinitate. În concluzie, putem rezuma ideile cheie ale accepțiunii biologice: gesturile fundamentale sunt înnăscute, indiferent de coordonatele de timp, zona geografică și cultura la care ne raportăm, iar factorii biologici precum constituția morfo-fiziologică, temperamentul, genul și vârsta, starea sănătății fizice și psihice etc. pot influența gestica unei persoane. 1.5. Accepțiunea etologică Un alt aspect cercetat se referă la caracterul universal și local al gestului, deoarece există gesturi care au aceeași semnificație indiferent de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
al acestuia; • substitutul: întinderea degetului arătător în loc de mână, exprimând superficialitate în angajarea cu celălalt, dispreț și faptul că va fi uitat în zece secunde după acest contact; • mâna fugitivă: oferirea și retragerea extrem de rapidă a mâinii, ilustrând o persoană cu temperament dinamic; • mâna fondantă: abandonarea mâinii într-un mod afectuos, care ,,se topește" în mâna celuilalt cu scopul de a seduce, de a obține un avantaj sau de a-l dirija pe celălalt; • ciocul de rață: apucarea mâinii interlocutorului în semn
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
afla răspuns la celebra întrebare a lui Harold Lasswell ,,cine, ce, cui, de ce și pe ce canal comunică?" la care se adaugă un parametru suplimentar (contextul): 1) Profesorul (cine?) se definește prin factorii de personalitate: • factorii biologici: vârstă, particularitățile morfofiziologice, temperament, gen, stare de sănătate; • factorii psihologici: intelectuali (inteligența, flexibilitatea gândirii, capacitatea de analiză și sinteză etc.) și nonintelectuali (motivația, atitudinea și aptitudinea); • factorii sociali: familie, mediu de proveniență, școli urmate, integrarea socială și profesională, rolul și statutul social etc. 2
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de timpul disponibil și spațiul utilizat. De obicei, se recomandă la începutul expunerii utilizarea unui ritm mai lent, de introducere, care va crește în intensitate pe parcurs pentru a ilustra mai bine importanța sau dinamismul miezului discursului 96. Cu certitudine, temperamentul profesorului, gradul de cunoaștere a tematicii prezentate și natura relației cu elevii influențează ritmul vorbirii acestuia. O atenție deosebită trebuie acordată cazurilor când ritmul este ori foarte rapid ori foarte lent. În cazul în care ritmul vorbirii este foarte rapid
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai repede 97. De multe ori, elevii care au un ritm alert în oferirea răspunsurilor la examenele orale sunt etichetați ca fiind bine pregătiți, serioși, competenți, uitând faptul că ritmul vorbirii se află într-o corelație directă cu trăsăturile de temperament ale individului și, prin urmare, un sangvinic va avea un ritm vioi în expunere mult mai frecvent decât un melancolic. În concluzie, ritmul vorbirii profesorului participă la măreția sau insignifianța secvențelor discursive, iar ruperile de ritm oferă posibilitatea captării atenției
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
drept efect distragerea atenției elevilor și incitarea acestora la comentarii. În comunicarea didactică, gesturile personale ale profesorului sunt influențate de mai mulți factori, după cum arată și studiile de caz realizate de Barbara M. Grant și Dorothy Grant Hennings: • tipul de temperament (,,profesorii care în viața de zi cu zi sunt foarte activi vor transmite probabil această trăsătură în activitatea din clasă și vor produce numeroase indicii, atât verbale și neverbale"); • orientarea verbală sau neverbală (numărul gesturilor personale ale profesorului depinde ,,de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și față de ceilalți; Elevul agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are izbucniri frecvente; - este interesat de satisfacerea propriilor trebuințe; - îi culpabilizează pe ceilalți pentru eșecurile sale. 12. Încercuiți manifestările comportamentale și gestuale ale unui elev cu temperament coleric: a) ridică tonul vocii; b) gesticulează amplu; c) pleacă capul; d) privește celelalte persoane în față; e) explică cu răbdare; f) are o voce respectuoasă, ușor slugarnică; g) este amabil; h) își schimbă culoarea feței; i) bate din picior
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mulțumesc foarte mult pentru ultima scrisoare. Sunt de părerea ta în tot ceea ce scrii, mai ales pentru acea propoziție în care spui că mai mare daraua decât ocaua. Dar, vezi tu, nu sunt prea sigur că, într-o bună zi, temperamentul meu nu va putea să mă ducă până la capăt dacă aș întâlni un fruct oprit, dar te asigur nu aș refuza să mă întorc la o anumită treabă pe baza a ceea ce se va întâmpla după. Mi se pare că
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
sentimentale. Din schimbul dintre bucurie și durere, speranță și teamă, entuziasm și deprimare, pot apărea noi dispoziții fundamentale durabile. Ruptura cu dispozițiile ereditare creează, printr-o serie de trăiri, ceea ce numim, într-o formă mai mult involuntară, legată de natură, temperament iar în cazul unei strădanii, al unei acțiuni mai mult sau mai puțin conștiente, caracter. În Psihologia mea (V B, 5) am introdus expresia "eu real", ca să denumesc ceea ce este, într-acest fel, parțial, o premisă pentru influența trăirilor asupra
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
asupra ei, ca să înțelegem semnificația specială a cuvîntului, aceea în care va fi folosit în cercetarea ce urmează 20. Semnificația cuvîntului este mai întîi fizică: umiditate, umezeală, sevă. În legătură cu aceasta, este folosit în vechea fiziologie a umorilor corpului, ce determină temperamentul. Cunoscutele patru vechi temperamente corespundeau, fiecare în parte, predominantei unei seve. Din fiziologie, cuvîntul a trecut în psihologie, pentru a denumi o anumită stare sufletească și vocabularul psihologic uzual prezintă, la rîndul lui, un șir de tranziții mărturii ale unor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
semnificația specială a cuvîntului, aceea în care va fi folosit în cercetarea ce urmează 20. Semnificația cuvîntului este mai întîi fizică: umiditate, umezeală, sevă. În legătură cu aceasta, este folosit în vechea fiziologie a umorilor corpului, ce determină temperamentul. Cunoscutele patru vechi temperamente corespundeau, fiecare în parte, predominantei unei seve. Din fiziologie, cuvîntul a trecut în psihologie, pentru a denumi o anumită stare sufletească și vocabularul psihologic uzual prezintă, la rîndul lui, un șir de tranziții mărturii ale unor schimbări în viața psihică
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și totuși în scrierile sale predomină un humor atît de fin". Un cercetător francez mai recent al literaturii a observat: cîtă vreme în operele "clasice" nu avem nevoie să ne gîndim la autor, operele "humoristice" ne divulgă, în mod necesar, temperamentul și caracterul acestuia (Baldensperger, (Leçon dۥouverture). Acest lucru poate fi valabil numai acolo unde humorul este altceva și mai mult decît o formă. Literatura izvorăște din viață și dacă poziția față de aceasta pe care o numim marele humor are vreo
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]