KorAP: Find »[drukola/base=trebuință & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...107 108 109 ...198 >

4,948 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

E vina generalului dacă nu poate semăna, nici în privirea arătărei sale esteri oare, nici în privirea culturei și manierelor, cu d-nii radicali, ba că s-a-nfruptat într-atîta de blestemata de civilizație încît după ce s-a atins de un radical simte trebuința foarte esplicabilă de a-și spăla mînile; dar toate aceste mici crime contra libertății, egalității și fraternității sânt atât de naturale încît, departe de a le condamna, noi aflăm din contră cuvinte de-a le esplica în mod firesc. Cât

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Deși mulțumiți cu rezultatul general al alegerilor, am fi dorit să avem adversari în genere mai demni decât aciia pe cari administrația roșie i-a trimis în Cameră. [15 mai 1879] ["DEOCAMDATĂ FOILE RADICALE... Deocamdată foile radicale nu simt altă trebuință mai urgentă decât aceea de a-și număra amicii din Cameră și din Senat; ocupațiune în care nu prea sânt jenați nici de regulele adevărului, nici de considerațiuni de onestitate politică. Înainte-mergătorul acestor numărători pe răboj e, ca-n toate

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
venit coaliția de la Mazar Pașa, ca să-i reabiliteze, astăzi d. C. A. Rosetti ar fi tot la Paris, d. I. C. Brătianu ar fi rămas un cetățean folositor prin rachiul, vinurile și untul ce produce, d. Pantazi Ghica ar satisface o trebuință publică, organizând vreun Caffe chantant apelpisit, iară partea cea mare a roșiilor ar fi postulanți supuși. În trei ani de zile însă compania a crescut și s-a întărit ca niciodată. S-au strecurat bani prin mînele ei, în acest

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
un termin de patru zile, care nu e de ajuns nici pentru că "Monitorul" să ajungă prin toate comunele, guvernul convoacă Adunările pentru ca să se folosească de întîrzierea unora și altora și să le smulgă prin surprindere cine știe ce voturi de cari are trebuință. {EminescuOpX 239} Nu știm încă ce ne păstrează viitorul cel mai apropiat chiar. Prin promisiuni și amenințări, prin introducerea în listele colegiului I a sute de amploiați fără de avere, înscriși în mod fraudulos, prin cerșitoria sistematică de voturi, profesată săptămâni

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Platter despre starea morală și întelectuală a poporului din Bucovina. După Platter, nu e nici o deosebire între țăranul de acum și între țăranul dinainte de 100 ani! Țăranul e o ființă cu totul nedezvoltată sub raportul moral și intelectual, care are trebuință de ajutor față mai ales cu speculantul rafinat. Pentru celebrarea acelei aniversări s-a înființat o universitate, ca și când s-ar fi putut simți necesitatea unui asemenea institut când, din copiii ce-ar fi trebuit să frecuenteze școale, nu o frecuentează

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
i se spune că, dacă el nu are mijloace spre a le cumpăra sau spre a ospăta la nuntă sau la botez pe vecini după obiceiul de la țară, i se vor da pe credit lucrurile și băutura. Astfel se suscită trebuințe pe care țăranul nu le poate satisface din mijloacele ce are. Pentru aseminea trebuințe se contractează datorii, se stipulează dobânzi pe lună, pe săptămână, se răfuiește socoteala din timp în timp, se adaogă și se socotesc dobânzi la dobânzi, se

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
spre a ospăta la nuntă sau la botez pe vecini după obiceiul de la țară, i se vor da pe credit lucrurile și băutura. Astfel se suscită trebuințe pe care țăranul nu le poate satisface din mijloacele ce are. Pentru aseminea trebuințe se contractează datorii, se stipulează dobânzi pe lună, pe săptămână, se răfuiește socoteala din timp în timp, se adaogă și se socotesc dobânzi la dobânzi, se stipulează clauză penală și apoi se prezentă creditorul și debitorul la notar spre a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
se afla săteanul, în împrejurările economice create ar fi trebuit a se lua măsuri spre a-l instrui, spre a-l susținea si a-l {EminescuOpX 245} apăra si mai ales a-l înlesni sumele de cari ar fi avut trebuință pentru diferite cauze și la diferite ocaziuni. Legiuitorul avea cu atât mai mult să îngrijească pentru ridicarea și pentru bunul trai al săteanului cu cât mulțimea dărilor ce s-au impus succesiv pentru trebuințele necesare sau de lux ale statului

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sumele de cari ar fi avut trebuință pentru diferite cauze și la diferite ocaziuni. Legiuitorul avea cu atât mai mult să îngrijească pentru ridicarea și pentru bunul trai al săteanului cu cât mulțimea dărilor ce s-au impus succesiv pentru trebuințele necesare sau de lux ale statului, ale județelor, ale comunelor, apasă mai numai asupra populațiunii agricole, principala clasă producătoare, și se plătesc în cea mai mare parte de dânsa. Pentru proprietarul lipsit de capitalul în muncă, ce-l avea de la

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de orice protecție si e lăsat la prada, la bunul simț și bunul-plac a diferitelor categorii de funcționari administrativi și judecătorești și la discrețiunea proprietarului, arendașului, a speculantului de la țară, la care e nevoit a se adresa în caz de trebuință. Și trebuințe sânt multe. Fostul clăcaș, neavând, în urma promulgării legii rurale, imașul trebuitor pentru nutrirea numeroaselor sale vite - și în vite consistă avuția principală a săteanului - neavând lemne pentru ars, neavând bani spre a plăti impozitele, neavând în urma unei recolte

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
protecție si e lăsat la prada, la bunul simț și bunul-plac a diferitelor categorii de funcționari administrativi și judecătorești și la discrețiunea proprietarului, arendașului, a speculantului de la țară, la care e nevoit a se adresa în caz de trebuință. Și trebuințe sânt multe. Fostul clăcaș, neavând, în urma promulgării legii rurale, imașul trebuitor pentru nutrirea numeroaselor sale vite - și în vite consistă avuția principală a săteanului - neavând lemne pentru ars, neavând bani spre a plăti impozitele, neavând în urma unei recolte rele nutrimentul

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
vite mari și mici, iar după recensimentul anului 1873 nu erau decât 1886990. Și desigur că numărul vitelor s-a mai micșorat considerabil prin efectele epizootiei grozave din 1877 și 1878 și a rechizițiilor din acei ani care, numai pentru trebuințele armatei române în acei doi ani, după constatările făcute de directorul statisticei generale, au consistat în 264394 cară de transport cu 528788 de boi, cari au trebuit să percurgă 26143677 chilometre. Dacă analizăm diferitele tocmeli agricole ce cunoaștem găsim că

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
prosperarea acestor clase e o cestiune de mare însemnătate pentru economia unui stat, aceasta nu suferă nici o îndoială. Plângerea generală e că nu sânt bani la noi, că industria și comerțul nu pot prospera fiindcă ele nu găsesc bani pentru trebuințele lor sau că nu-i pot găsi decât cu dobândă prea scumpă si în general numai cu siguranță reală. Este incontestabil că, în țară ca și în București, nu există o adevărată bancă care să înlesnească trebuințele comerțului și ale

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
găsesc bani pentru trebuințele lor sau că nu-i pot găsi decât cu dobândă prea scumpă si în general numai cu siguranță reală. Este incontestabil că, în țară ca și în București, nu există o adevărată bancă care să înlesnească trebuințele comerțului și ale industriei, că aceia în mînele cărora e concentrat numerariul, nu numai în Moldova dar și în Țara Românească, dau bani împrumut c-o dobândă a cărei plată trebuie să cauzeze ruinarea acelor clase. Dar nu numai aceasta

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în desuetudine restricțiile ce esistau și cari puteau apăra industria din țară; instituția corporațiilor ni s-a părut o instituție învechită, contrarie libertății absolute în tot și în toate, a trebuit dar să dispară. Nu numai înlesnirea comunicațiilor, nu numai trebuințele ivite pe cari pământenii, industriași și comercianți nu ar fi fost în stare a le satisface, ci acele opinii împărtășite de bărbații cari aveau direcția în țară, au înlesnit ca străinii și mai ales izraeliții să năvălească în țară și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
testemele, se lucra mătase și se făceau dintr-însa țesături de tot felul, se argăseau piei, cari se exportau, blănăria din București era căutată în seraiul din Constantinopol, apoi erau ișlicăria, căldărăria, șelăria. Astăzi nu mai există acele industrii și trebuințele le satisfacem cu obiecte importate. În stradele unde erau așezate acele industrii, de care ne amintesc încă numirile acelor strade, astăzi întîlnim mai cu seamă izraeliți, comercianți cari vând haine gata aduse de la Viena și Pesta, și altele. Meseriașii români

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sânt numele unora cari nu sânt decât samsari, antreprenori, rentieri etc. Pe strada Lipscani, pe calea Mogoșoaii s-a îmulțit și tot se îmulțește numărul caselor de schimb a zarafilor. Oare sânt într-adevăr în București atâtea afaceri ca să fie trebuință de atâția zarafi? În aparență; în realitate, toate acele suflete de zarafi, de samsari, de antreprenori, de rentieri, de oameni și fără protesiune, sânt agenții activi a practicei uzurare. Operațiile lor consistă între altele în împrumuturi cu câte 48 procente

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
consistă în scontarea titlurilor de pensie, a lefilor, cu un scăzământ care reprezintă dobânda de 60 procente, 72 procente, 84 procente pe an. Cunoaștem cazuri în cari procentele luate întrec orice închipuire. La asemenea speculanți sânt avizați aceia cari au trebuință; la ei se adresează funcționarii, la ei se adresează proprietarul și arendașul, mulțimea locuitorilor din mahalalele fără ocupație, la ei trebuie să se adreseze meseriașii, chiar și comercianții, întrucît lipsește o adevărată bancă care să facă operații propriu-zise de bancă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Germania ca și aiure, ei nu puteau locui decât în virtutea protecției acordate, pentru care ei aveau a plăti diferite impozite. Dreptul d-a protege era rezervat împăratului în veacul de mijloc, era un regal a cărui esploatare după împrejurări și trebuințe aducea foloase bănești considerabile împăratului, precum și principilor diferiți ai Germaniei, orașelor pe al căror teritoriu se aflau evrei și întrucît împăratul acordase și acestora esploatarea acelui regal. Evreii erau desemnați Kammerknechte, obiecte de esploatat. Față cu împăratul și față cu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ca dovadă pentru evrei, conform paragraful 6 al legii; se desființează însă restricțiile cuprinse în legea meseriilor din 1845, ianuarie 17, precum și dispozițiile speciale în privința jurământului. Asemenea, în urma acestei legi evreii nestrăini cari nu ar fi fost naturalizați nu au trebuință de un pasport spre a reședea (cf. Roenne, Staatsrecht, II, paragraful 333, pag. 503). Cu toată generalitatea legii, în vederea împrejurărilor deosebite ale provinciei Posen, legea din 1847 a mănținut în cât privește evreii din acea provincie dispozițiile deosebite a ordonanței

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
pe sub mâna pentru dânșii. Prin urmare, chiar dacă am dobîndi-o, această garanție nu va fi decât o jumătate de garanție; garanție reală și eficace va fi numai cea luată în privirea proprietății țăranului, care are în adevăr și cea mai mare trebuință de a fi protegiată. Este încă o garanție de luat căreia eu unul [ 1 ]i dau o mare însemnătate. Comunele noastre rurale sânt esploatate într-un mod nedemn mai cu seama de cîrcumari străini. Nu mai zic evrei, căci din

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
echivalentă cu sacrificarea unui interes național, acela nu poate fi omul nostru. Așteptăm dar ca, pe multe terenuri ale vieții publice, spiritele oneste, de orice opinii s-ar fi ținut pîn-acuma, să simtă nevoia unei reacțiuni sănătoase și conforme cu trebuințele actuale ale țării, așa că reacționar va fi un titlu de merit chiar pentru mulți din aceia cari până astăzi dădeau acestui cuvânt senzul reînvierii privilegiilor și feudalității. Reacțiunea noastră se intemeiază pe convingerea că țara nu mai poate merge cu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cu care ședința s-a-nceput și s-a sfârșit. Acest discurs, care a ținut patru ceasuri și mai bine, a arătat duplicitatea în genere a proiectului guvernului care, după aserțiunea d-lui ministru de esterne, împacă exigențele internaționale cu trebuințele dinlăuntru ale țării. În urma unei lungi espuneri generale a acestei teze, în care d. ministru a spus că puterile nu sânt mulțumite cu înscrierea principiului, ci vor neapărat aplicarea lui, că, deși părerile asupra marginelor aplicării sânt deosebite, totuși aplicarea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
invitat opozițiunea de-a alege o delegațiune care, în unire cu delegațiunea majorității Camerei, să discute modificările de introdus în proiectul de revizuire al Constituției. Se vede că delegațiunile nu au putut să stabilească un acord, de vreme ce guvernul a simțit trebuința de-a amâna prin o apucătură parlamentară discuția asupra proiectului, cerând ieri de urgență ca Adunarea să treacă în secțiuni pentru a studia proiectul de lege prin care douăsprezece consilii județene se autorizează a face împrumuturi de la Casa de Depuneri

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
d. Grunberg continuă sau nu a contribui la primejdiile cari însoțesc totdauna citirea organului Centrului, dar știm că acele primejdii, odi nioară cel puțin, erau agravate în mod esențial prin traduceri din nemțește, a căror perfidă dibăcie consista tocmai în trebuința ce au de-a fi ele înșile traduse în românește. E o neagră ingratitudine din partea "Presei" de a-și renega astfel pe unui din cei mai productivi scriitori ai ei. "Ș-apoi cine face această imputare? " întreabă "Presa". "Un ziar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]