6,656 matches
-
lucra în redacțiile revistelor „Viața studențească”, „Luceafărul” și la publicațiile pentru străinătate. A debutat în 1958, cu versuri, la „Contemporanul”, iar prima scriere în proză îi este publicată în 1961, la „Luceafărul”. Mai colaborează la „Gazeta literară”, „România literară”, „Ramuri”, „Tribuna” ș.a. Cea dintâi carte, culegerea de schițe și povestiri Oul, îi apare în 1968. I s-au acordat premii ale revistelor „Ramuri” și „Luceafărul” (1965), Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist pentru romanul Botează-mă cu pământ (1974). Cum
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
Ion Brad. Participă la ședințele cenaclului bucureștean „Nicolae Labiș”, unde își citește încercările de proză. Prima carte este o culegere de schițe și povestiri, Prin parbriz râdea o fată, apărută în 1962. E prezent și în „Iașul literar”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „România literară” ș.a. O dramatizare după romanul propriu, Mâine, cu mare dragoste (1976), s-a jucat la Televiziunea Română (1980). A elaborat scenariul filmului Așteptând un tren, regizat de Mircea Veroiu (1982), fiind și coscenarist la filmul Lansarea, în regia lui
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
Introducere în latina vulgară (1958). T. a colaborat cu texte literare originale și eseuri în reviste din Franța și Belgia („Écrits de Paris”, „Études poétiques, littéraires et esthétiques”, „Mirèio”, „OC”, „SOL’AIR”, „Inédit”), iar în periodice românești („Altarul Banatului”, „Luceafărul”, „Tribuna tineretului”, „Națiunea română”, „Gazeta de Vest”, „Orizont”, „Familia”, „România literară”) publică recenzii, versuri, traduceri, proză și piese de teatru, între care Penelopa ’54 (Există Dumnezeu) (1993), Popa Marcu (1994), Legenda Mănăstirii Argeșului (1998). În lunga sa viață, T. a desfășurat
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
plecați la muncă în străinătate. Numărul de copii afectați era de 39.896. Se constată că tot mai mulți părinți își iau copiii în străinătate datorită nemulțumirii venite din partea celor în grija cărora erau copiii(rude până la gradul IV)” <footnote Tribuna Î nvățământului, nr. 892, din 26 martie -1 aprilie, 2007 footnote> Și în acest caz copiii au de depășit anumite bariere: învățarea rapidă a unei limbi total necunoscute; urmarea cursurilor școlare, alături de colegi care sunt diferiți de ei prin nivelul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
sumedenie de broșuri În limba română destinate populației românești din ținut. Prin intermediul acestor publicații, pe lângă popularizarea cunoștințelor gospodărești, economice, sanitare, era propagată și studierea limbii române. În procesul de renaștere și emancipare a românilor basarabeni, presa periodică putea constitui o tribună de luptă a mișcării naționale, o armă eficientă În lupta cu politicile de deznaționalizare și asimilare. În Basarabia au fost Întreprinse mai multe tentative de a edita publicații periodice de limbă română. Astfel, Achim Popov, la insistența boierilor de origine
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
era membru al Societății Scriitorilor Români, care îl va premia în 1923 și în 1929. Versurile, proza, articolele i-au fost publicate în „Falanga”, „Gândirea”, „Azi”, „Cele trei Crișuri”, „Ritmul vremii”, „Cetatea literară”, „Cuvântul liber”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Tribuna poporului”, „Familia”, „Orizont” ș.a. Semnează și Ieromonahul Grigorie, Ghiță Tac, Gheorghe Tărăban, Țic-Țic. Primul volum de versuri al lui T., Flori de lut (1920), dezvăluie predilecția pentru o poezie a simbolurilor, pentru atmosfera melancolică, elegiacă, dar și pentru „lirica de
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
conducerea și nici vreun program, dar este editată ca supliment al publicației „Țara nouă”, organ al Partidului Țărănesc și Muncitor. Un articol intitulat Învierea configurează profilul de tip umanist-creștin al acestei gazete de largă circulație, adresată muncitorilor și sătenilor. Rubrici: „Tribuna politică”, „Informațiuni”, „Felurite”, „Gospodărești”. Chiar rubricația dovedește caracterul ei preponderent educativ. Versuri scriu Const. Asiminei, Simion Căpraru, George Talaz, precum și o serie de autori rămași în anonimat, utili însă scopurilor publicației. Proză dau N. Păun și I. C. Vissarion, iar desenele
ŢARA NOUA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290069_a_291398]
-
în colectivul de redacție al „Revistei de etnografie și folclor”, colaborator la „Revista de folclor”, unde, în 1958, a debutat, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Fabula”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra” ș.a. Ia parte la finalizarea unor mari proiecte de cercetare internațională: Enzyklopädie des Märchens (editată de Kurt Ranke și Rolf Wilhelm Brednich), Internationale Volkskundliche Bibliographie (1979-1982), The Encyclopedia of Religion (editor Mircea Eliade, 1987), Märchen und Märchenforschung in Europa
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
1975, cu teza Sociologia dreptului în opera lui Eugeniu Sperantia. În 1990 înființează Editură Virtus Română Rediviva. Debutează în 1946, cu articolul Personalitatea artistică a lui Eminescu, la „Orizonturi literare”, revista liceului din Bistrița. Colaborează și la „Steaua”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „România literară”, „Viața românească”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „Minerva” (Bistrița), „Tribuna ideilor” (Năsăud) ș.a. A mai semnat cu pseudonimul Ț. Ț. Mărgineni. Prima carte, microromanul Un om în halat vișiniu, îi apare în 1968. Ț. și-a atras prețuirea mai
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
1990 înființează Editură Virtus Română Rediviva. Debutează în 1946, cu articolul Personalitatea artistică a lui Eminescu, la „Orizonturi literare”, revista liceului din Bistrița. Colaborează și la „Steaua”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „România literară”, „Viața românească”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „Minerva” (Bistrița), „Tribuna ideilor” (Năsăud) ș.a. A mai semnat cu pseudonimul Ț. Ț. Mărgineni. Prima carte, microromanul Un om în halat vișiniu, îi apare în 1968. Ț. și-a atras prețuirea mai cu seamă pentru demersul său devotat, îndelungat și erudit, de evocare
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
din unele țări ale Comunității Europene, fără a-l supune dezbaterii publice și fără a-l experimenta. Totuși, autoritatea administrației a fost supusă criticii publice prin intermediul mass-media, iar profesorii au reacționat critic la adresa autorității experților în revistele de specialitate (precum Tribuna învățământului). Fig. 12.3 - Factori care determină curriculumul școlar modern (apud Oliver, 1965) Autonomia nu este recunoscută în România decât învățământului superior, ce are libertatea de a-și elabora curriculumul la nivelul fiecărei facultăți. De curând, sub imboldul „Proiectului Bologna
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și lucram pe șantierul stadionului din Constanța. Eram singurul medic pe șantier și trebuia să acord primul ajutor. A.N.: Ăsta e stadionul „Hagi”... N.I.: Da. Stadionul este făcut de noi, deținuții politici. Acolo era groapa de gunoi a orașului. Tribunele sunt din piatră cioplită tot de deținuți. Într-o zi, ofițerul politic mă oprește: „Bă, ia vino-ncoa! Tu ești medic făcut de afară sau te-ai făcut în închisoare?”. „Sunt medic de afară.” „Ei, dacă ești medic de afară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
15 (1978) și al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1983) din orașul natal, obține titlul de doctor în filologie cu teza Fascinația filmului la scriitorii români (1997). Este corector (1982-1983), redactor (1983) și redactor-șef adjunct (1990-1999) al revistei „Tribuna”, redactor-șef la „Transylvanian review” (1991-1999). Lector (1993), conferențiar (din 1997) și șef (1994-1999) al Catedrei de jurnalistică a Facultății de Litere clujene, va funcționa și ca visiting professor la University of North Carolina, Chapel Hill (1996) și va beneficia
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
este director pentru Europa Centrală la World Free Press Institute, California, din 2000 cercetător, iar din 2002 director adjunct la James M. Cox Jr. Center for International Mass Communication Training and Research, University of Georgia, Athens. Debutează în 1978 la „Tribuna”, iar editorial în 1981 cu romanul Al cincisprezecelea. Spre deosebire de ceilalți optzeciști care s-au afirmat mai întâi în nuvelă, V. a debutat cu un roman bine făcut, de construcție circulară. Un scurt preambul, atribuit unui narator anonim, descrie sosirea, într-
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
radiografie a stereotipiei cotidiene. De o factură aparte chiar în contextul prozei autenticiste, inclusiv în varianta ei postmodernă, este romanul Adunarea și scăderea zilelor (1988), unde formula e jurnalul în jurnal. Asumându-și identitatea autorului, cu toate consecințele (ziarist la „Tribuna”, prozator etc.), naratorul se decide să țină un jurnal al transcrierii jurnalului din primul război mondial al străbunicului său, Victor Vlad, funcționar la banca din Făgăraș, refugiat în 1916 la Iași. Publicându-l fără nici o modificare, fără măcar să corecteze greșelile
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
personală, culegerea de proză scurtă Aripa grifonului, îi apare în 1980, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Refuzând afilierea și înserierea literară, V. rămâne atașat prin fire subterane de mediul literar clujean, precum și de programul desantist. Mai e prezent în „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul”, „Interval”, „22”, „Euphorion”, „Arca”, „Discobolul”, „Poesis”, „Ziarul de duminică”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „Familia”, „Astra”, „România literară” ș.a. Ocazional a semnat și Alexandru Sarca. Este de două ori premiat în anul 2002, cu
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Popa, Nicu Caranica, Wolf Aichelburg, Olga Caba, Radu Pușcariu), editează în 1933 revista avangardistă „Herald”, rămasă la un singur număr, unde semnează proza Deschidere la un banchet. Mai scrie la „Ardealul”, „Revista literară”, „Dacia” „Caleidoscop”, „Symposion”, „Gând românesc”, „Hyperion”, „Patria”, „Tribuna Ardealului”, „Societatea de mâine”, iar mai târziu la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Tribuna” ș.a., uneori semnând Saul Pelaghia, Gh. Scridon și Lukian Vlasiu. În 1921 își oficializase numele Vlasiu. După tatonări poetice neconcludente, V. se afirmă prin Am plecat din sat
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
revista avangardistă „Herald”, rămasă la un singur număr, unde semnează proza Deschidere la un banchet. Mai scrie la „Ardealul”, „Revista literară”, „Dacia” „Caleidoscop”, „Symposion”, „Gând românesc”, „Hyperion”, „Patria”, „Tribuna Ardealului”, „Societatea de mâine”, iar mai târziu la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Tribuna” ș.a., uneori semnând Saul Pelaghia, Gh. Scridon și Lukian Vlasiu. În 1921 își oficializase numele Vlasiu. După tatonări poetice neconcludente, V. se afirmă prin Am plecat din sat (Premiul „Adamachi” al Academiei Române), primit cu entuziasm de critica literară a vremii
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
vulgarizarea darwinismului, despre raporturile între creditori și datornici, despre lipsa de cuvioșie a unor fețe bisericești ș.a.m.d. Insistându-se asupra suferințelor îndurate de țărani, se critică aspru atitudinea unora (Pasivitatea românilor), se ironizează simulacrele de procese politice (Procesul „Tribunei”, tragicomedie într-un act), se inserează versuri de laudă la adresa memorandiștilor sau care iau în derâdere alegerile desfășurate sub amenințare (Ecou după alegeri). Cu sarcasm sunt atacați, pentru atitudinea lor politică antinațională, Gh. Alexici, Moldován Gergely ș.a. Redacția găsea de
VULTURUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290673_a_292002]
-
revista „unu”, publicând în două numere consecutive poemele Oamenii-pași, Liane, Mitul izvoarelor, Poem, În palma-mi umblă trupul tău și două proze scurte, Balul din Vulcani și Dincolo, semnate I. Wittner. Mai colaborează la „Cuvântul liber” (sub pseudonimul Ion Vântu), „Tribuna nouă”, „Veac nou”, „Studii”, „Scânteia ilustrată”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Utunk”, „Scânteia tineretului”, „Secolul 20”, „Revue roumaine”, „România liberă” ș.a. Mult timp (1949-1960) face parte din comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor. A prefațat numeroase ediții și traduceri. Împreună cu
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
Liane, Mitul izvoarelor, Poem, În palma-mi umblă trupul tău și două proze scurte, Balul din Vulcani și Dincolo, semnate I. Wittner. Mai colaborează la „Cuvântul liber” (sub pseudonimul Ion Vântu), „Tribuna nouă”, „Veac nou”, „Studii”, „Scânteia ilustrată”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Utunk”, „Scânteia tineretului”, „Secolul 20”, „Revue roumaine”, „România liberă” ș.a. Mult timp (1949-1960) face parte din comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor. A prefațat numeroase ediții și traduceri. Împreună cu G. Călinescu și Ov. S. Crohmălniceanu a întocmit, sub
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
Necunoscute” ale izvoarelor istoriei românești, extras din Anuarul Institutului „A.D. Xenopol”, XXX, Editura Academiei Române, Iași, 1993. 26. Oprea, D., Premisele și consecințele informatizării contabilității, Editura Graphix, Iași, 1995. 27. Oprea, D., „Particularități ale securității sistemelor informatice bazate pe partajarea resurselor”, Tribuna Economică, 13, 1995. 28. Oprea, D., „Vulnerabilitatea securității sistemelor bazate pe microcalculatoare”, Tribuna Economică, 15, 1995. 29. Oprea, D., „Pericole ce vizează sistemele informatice”, Tribuna Economică, 16, 1995. 30. Oprea, D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Academiei Române, Iași, 1993. 26. Oprea, D., Premisele și consecințele informatizării contabilității, Editura Graphix, Iași, 1995. 27. Oprea, D., „Particularități ale securității sistemelor informatice bazate pe partajarea resurselor”, Tribuna Economică, 13, 1995. 28. Oprea, D., „Vulnerabilitatea securității sistemelor bazate pe microcalculatoare”, Tribuna Economică, 15, 1995. 29. Oprea, D., „Pericole ce vizează sistemele informatice”, Tribuna Economică, 16, 1995. 30. Oprea, D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică, 39-42, 1995. 31. Oprea, D., „Securitatea comunicațiilor”, I-II, Tribuna Economică, 40, 43
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Graphix, Iași, 1995. 27. Oprea, D., „Particularități ale securității sistemelor informatice bazate pe partajarea resurselor”, Tribuna Economică, 13, 1995. 28. Oprea, D., „Vulnerabilitatea securității sistemelor bazate pe microcalculatoare”, Tribuna Economică, 15, 1995. 29. Oprea, D., „Pericole ce vizează sistemele informatice”, Tribuna Economică, 16, 1995. 30. Oprea, D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică, 39-42, 1995. 31. Oprea, D., „Securitatea comunicațiilor”, I-II, Tribuna Economică, 40, 43, 1996. 32. Oprea, D., „Security Particularities of Information Systems”, în Contributi allo
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
resurselor”, Tribuna Economică, 13, 1995. 28. Oprea, D., „Vulnerabilitatea securității sistemelor bazate pe microcalculatoare”, Tribuna Economică, 15, 1995. 29. Oprea, D., „Pericole ce vizează sistemele informatice”, Tribuna Economică, 16, 1995. 30. Oprea, D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică, 39-42, 1995. 31. Oprea, D., „Securitatea comunicațiilor”, I-II, Tribuna Economică, 40, 43, 1996. 32. Oprea, D., „Security Particularities of Information Systems”, în Contributi allo studio della transizime dell’agricultora rumena verso il mercator: aspetti struttorali, economici ed estimativi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]