7,094 matches
-
douăzeci de metri, apoi se opri și rămase câteva minute perfect nemișcat. Doi studenți de la Școala de Politehnică din Ennistone, care se duceau să-i ducă Nestei Wiggins o înștiințare în legătură cu un miting politic, îl recunoscură și traversară prompt pe trotuarul celălalt. George se cunoștea pe el însuși. Știa ce lucru cumplit se consumase în acea dimineață, cât material de amărăciune și durere acumulase pe parcursul scurtei lui vizite. Tot ce-i spusese lui Rozanov fusese greșit. Se comportase ca un băiețandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să meargă în fața lui. George o urmărise și spaima lui luase forma nevoii urgente de a o ajunge din urmă pe fată și a-i vorbi, deși asemenea lucru părea cu neputință. Când ajunse la colț, fata traversase pe celălalt trotuar. Numai că, între el și ea, se afla acum un alt om, un bărbat cu o înfățișare familiară, îmbrăcat într-un fulgarin negru. George își dăduse seama, cu o indiferență care-l făcuse aproape să leșine, că acest alt om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Uneori, pentru o clipă fugară, se gândea la Stella, ca la ceva remarcabil, dar ireal: curată, strălucitoare, făcută din metal. Se duse în Hare Lane și ciocăni la ușa lui John Robert; neprimind nici un răspuns, se așeză jos, pe marginea trotuarului. După un timp, câtiva oameni se opriră să se zgâiască la el, de la distanță. În cele din urmă, cineva (Dominic Wiggins) se apropie și-l anunță că Rozanov nu mai locuia în Hare Lane, ci în Camerele Ennistone. George se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
te înfurii când îți spun că n-am acceptat de-adevăratelea. L-ai înșelat, l-ai mințit? Acum ești de partea lui? Mă întorc la Londra! Emma se opri locului, roșu ca racul la față, și izbi din picior, în trotuar. Haide, Emma, încetează, nu trebuie să ne certăm din pricina asta. Ți-am spus că am să mă duc s-o văd. De ce nu? Mi s-a părut că-i distractiv. Distractiv? De ce nu? Hai să mergem, nu sta să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-l gândească totuși. Cu George, totul era posibil. Făcu cale întoarsă și se îndreptă spre Burkestown, în Hare Lane nr. 16, unde știa că locuiește Rozanov; aici măcar era un loc neprimejdios. Se învârti în sus și în jos, pe trotuarul de vizavi, încercând să se convingă că George s-ar putea ivi dintr-o clipă în alta. Se agăța când de o speranță, când de alta, fiecare dintre ele topindu-se într-o dezamăgire urmată de o cruntă suferință. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sticla, se adresă Tom, galant, către Anthea. Ba nu, o duc eu, tu o ții pe a ta. Porniră cu toții în seara caldă străjuită de un cer senin, pe care mai zăboveau frânturi din lumina zilei. Câțiva bețivi adunați pe trotuar cântau încetișor. Tom se simțea amețit, sau mai curând beat. Anthea îi luă mâna și își simți ochii inundați de lacrimi. Îl iubea pătimaș pe Joey Tanner, care nu răspundea dragostei ei, și îl iubea cu tandrețe pe Tom McCaffrey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Italia, aproape totul este închis, așa că îmi continui drumul prin orașul trepidant, plin cu mașini. Nu-mi place, dar îmi zic că în curând voi părăsi orașul și va fi mai bine. Si așa și este: părăsesc orașul, mergând pe trotuar, pe lângă via Aurelia, dar cu gândul deja la străzi lăturalnice și liniștite. Nu știu de ce simt o bucurie interioară atât de intensă. Sunt fericit. Sunt pelerin din nou, Dumnezeu este cu mine și acesta este cel mai important lucru. Ii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
fost și anul trecut), pălăria cu boruri largi (la fel, cea de anul trecut) și cu un rucsac plin pe umeri. Mărturisesc că tot ce este pe plajă mă atrage puternic. Imi vin așa niște tentații de a părăsi strada, trotuarele, de a-mi arunca rucsacul și hainele de pe mine și de a intra în mare, să mă răcoresc. Imensitatea mării mă vrăjește, plaja mă atrage, ca și înghețata, fructele, răcoritoarele ce le vezi la tot pasul. Salivez, oftez din
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
joacă copiii, iar alături pe o bancă un tânăr latino-american are o sacoșă enormă de rafie, plină cu tot felul de lucruri ieftine, de vândut la turiști, pe marginea străzii. Am văzut și mulți negri, cu lucrușoarele lor întinse pe trotuare. Destinul atâtor necăjiți, de zeci și zeci de ani, pe aici prin Italia și nu numai. Mă întreb însă dacă în acești zeci de ani ei au încercat să iasă din această condiție prin studiu și dorință fermă de emancipare
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
rău, dar continui să merg, rugându-mă Celui de Sus să-mi dea putere să pot continua drumul, chiar și așa. La Sanremo se termină pista pentru pietoni și bicicliști, iar în continuare, spre Ospedaletti, Bordighera și Ventimiglia merg pe trotuarul de lângă Via Aurelia. Privesc spre mare, între stradă și plajă, o zonă în care sunt numeroase case de vacanță foarte frumoase și cred că și bine păzite. Mergând mai mult șchiopătând, ajung la Ospedaletti, unde la primărie o doamnă foarte
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
drumului. Vecina ei remarcă la gâtul meu crucea sf. Francisc și-mi spune zâmbind că și ea are această cruce. Mă bucur împreună cu ea și adaug că noi trebuie să purtăm crucea în inimă. Ies și-mi reiau drumul pe trotuar, șchiopătând ușor, în zgomotul mașinilor pe care-l suport totuși fără mare dificultate. Cu greu ajung la Ventimiglia, unde catedrala este închisă, fiind timpul amiezii. Mai am 12 km până la frontieră. In câteva ore voi ieși din Italia, după
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
stâng și mă opresc într-un bar lângă catedrală pentru a lua o doctorie (paracetamol) cu un suc de portocale atunci stoarse. Este una din băuturile mele preferate. Așa aș fi stat acolo, dar mă ridic și reiau drumul, pe trotuarul îngust de lângă șoseaua pe care trec mașini, neîncetat. De ce oare nu se întoarce civilizația noastră la trăsuri, cai, căruțe? Sau măcar la mașini care să nu polueze?! Nu-i nimeni pe jos, ca mine, mai ales între localități, și nu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Imi fac drum exact pe sub fereastra vămii, văd câțiva polițai stând pe scaune și discutând, dar nimeni nu mă ia în seamă și ca atare merg mai departe. Iată-mă în Franța, ca și cum aș fi trecut de pe un trotuar al străzii pe celălalt. Da, suntem în UE, într-o lume a libertății de mișcare a persoanelor, ideilor, mărfurilor, iar granițele dintre state, într-un anume sens au doar o valoare simbolică. In fața mea se profilează mare, solemn, indicatorul
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cu un tânăr din Bretagne, Alain, care a venit aici ca să-și caute locuință cu chirie pentru perioada studiilor. Seara ies în oraș pentru a merge la sf. Liturghie. Mă surprinde neplăcut numărul mare al drogaților și al fetelor de trotuar pe care le văd într-o mică piață unde găsesc deschis un magazin alimentar. Ii compătimesc pe acești oameni al căror prieten este câinele de lângă ei, iar fetele acestea probabil nu au niciun prieten sau prietenă adevărată. In centrul orașului
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
îl las pe vecin să fumeze nestingherit. Nu s-a jenat deloc când am plecat și nici nu și-a cerut scuze în vreun fel. In noua cameră, direct la stradă, zgomotul se aude ca și cum aș fi pe trotuar. Este foarte cald și sunt mereu transpirat. Cu dopurile în urechi, zgomotul se atenuează considerabil, dar tot se aude, căci sub mine este de fapt o intersecție de străzi. Abia aștept să părăsesc orașul. Este mult prea cald și prea
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
dacă firmele ce se respectă au un orar mai scurt de deschidere la public, magazinele alimentare sunt deschise (unele) de la ora 7 dimineața, iar unele din ele nu închid în orele prânzului. Am observat apoi cum sunt amenajate spațiile publice, trotuarele, micile parcuri. In orice parc, părculeț sau spațiu public mai liniștit găsești bănci, la umbră, coșuri de gunoi, toalete, spații verzi, flori, fântâni arteziene. Zonele pentru circulația pietonilor sunt bine delimitate de cele destinate circulației mașinilor și te simți în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
decât al meu. Cumva, eu sunt un fel de excepție de la regulă, dar fiecare alege, decide ce crede că i se potrivește mai bine. După obișnuitul prânz cu un singur fel, adică sandviș-ul mare și consistent, ne ridicăm de pe trotuar și începem etapa a doua a acestei zile, spre L'Isle de Noé, pe un drum la fel de frumos și plăcut ca cel de până acum. Doar că temperatura s-a mai ridicat, dar este totuși suportabilă. In această mică localitate
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
căci nu-mi place să merg prin pădure sau peste câmpuri și să mă umplu de noroi. Si nu se știe dacă nu m-ar paște iar riscul de a nu mai găsi marcajul. Strada N920 este îngustă și fără trotuare, iar până la Oloron S.te Marie sunt 23 de km. Traficul este intens și sunt multe mașini de tonaj greu. Mereu trebuie să ies în afara carosabilului, pe iarbă, prin buruieni, pentru a mă feri de ele. Nu mai este nimeni
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
pas cu pas, cu hotărâre și o bucurie interioară care cred că se putea citi ușor pe fața mea, mă îndrept spre oraș, mulțumindu-i aproape la fiecare pas Celui de Sus că mă apropii de capătul acestui pelerinaj. Pe trotuar, alături de scoica înfiptă bine în piatră, întâlnesc scris în mai multe locuri: ”Pelerini, bine ați venit în capitala bascilor!” Bun venit în capitala bascilor Oamenii aceștia sunt mândri de cultura, istoria și locurile lor și îi apreciez pentru acest lucru
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
perete, rămas din timpul războiului, amintea că nu-i bine să ridici de pe stradă obiecte așa-zis pierdute, care erau în realitate bombe puse de mâna inamicului. O explozie galben-roșie c-un contur în zig-zag în jurul unui stilou jos pe trotuar, asta te aștepta dacă făceai imprudența să te apleci după stiloul-bombă. Dar afișul venea cumva dintr-o lume trecută. Deprimarea lui Lucian nu dură decât câteva clipe. Își aminti că pe drum, într-o străfulgerare, privirea îi căzuse pe scenă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
să zăbovească pe chipul ei și repede și-o îndreptă către rândurile îndepărtate unde lucirile ochilor nu se mai deslușeau în ceața de întuneric. ASFALT AL COPILĂRIEI Avantajul era că existau pe strada mea, din loc în loc, de-a lungul trotuarului, guri de gaz metan, probabil la fel ca în oricare alt oraș dedicat petrolului. Altminteri, treceai pe lângă acele guri fără să le observi, ascunse cum erau sub mici capace de fontă pe jumătate acoperite de pământ și de iarbă. Nu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și nimeni nu-i dădea nicio atenție. Cu toții se îndreptau încet, fără să se poticnească unul de altul, sporovăind molcom, către ușa deschisă spre gerul de afară. Se întrevedea printre nenumăratele picioare în mișcare înceată o porțiune din ghețușul de pe trotuar, pe care lumina lăptoasă a zilei nu reușise să-l dezghețe. Gerul se strecura înăuntru pe deasupra pardoselii de ciment, dar ușa aceea întredeschisă nu stătea în calea curentului rece. Gerul o ocolea și se îndrepta cotind către picioarele mesei de lângă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
dincolo de perdelele de la ușa magazinului de miere și lumânări de la parterul casei din colț. Totuși ușa se deschise și un bărbat neras, întrerupând pentru o clipă sporovăiala cu cineva dinăuntru, scuipă vârtos drept în zăpada călcată în picioare din mijlocul trotuarului. Că doar nu era s-aștepte până ce-i dispar din cale doi mucoși de doișpe ani, abia intrați la gimnaziu. Cei doi purtau, ambii, matricolă pe brațul stâng. Așa era regula. Scris galben pe fond bleumarin. Doamna directoare Bruda ieși
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
îți sărea în ochi acolo era o explozie violentă numai zig-zaguri în roșu, galben și alb pe un fond negru. O explozie care aproape că îi smulsese din cot mâna unui tânăr care făcuse imprudența să ridice de jos de pe trotuar un stilou pe care îl crezuse pierdut de cineva. Era de fapt un stilou capcană, cu încărcătură explozibilă, lăsat acolo de dușman anume ca să terorizeze populația civilă din spatele frontului. Din câte se pare, era astfel fabricat încât să explodeze la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
schimbă între ei, conspirativ, Chițu și cu ai lui, care se furișează cu o agilitate ieșită din comun în urmărirea domnului Panciu tupilându-se când după un trunchi de castan, când după altul, străbătând în mare viteză spațiile deschise de pe trotuarul larg. Precauții inutile, căci profesorul pășește grăbit și obosit fără să se uite nici în dreapta, nici în stânga. De după un trunchi Mazilu face către Chițu un gest întrebător și ridică din sprâncene a mirare. Cu alte cuvinte: unde se duce? Chițu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]