2,738 matches
-
scria el �n 1915, �ncearc? s? achizi? ioneze c�ț mai mul? i sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante�. Vorbind despre socialismul german, Iorga consideră c? muncitorul german era �mburghezit; că �boier� ce era, standardul lui ridicat de via?? avea nevoie de truda sclavilor. A?a �nc�ț muncitorul german era �mpotriva �raselor inferioare�, de care avea nevoie doar �n calitate de sclave ale culturii lui28. Lui Iorga, monarhist convins, personal devotat Regelui Ferdinand ? i Reginei Maria, �i venea greu s? accepte c? dinastia regal? rom�n? era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga vie? îi ? i realit?? ilor moderne a fost �Agonia economiilor industriale�. El nu �n? elegea c? , �n ciuda unei recolte bogate ? i a unei produc? îi industriale extraordinare, oamenii erau �n continuare fl? m�nzi ? i goi, tr? g�nd concluzia c? truda uman? submina fericirea oamenilor ca urmare a Revolu? iei Franceze, a filosofiei secolului al XVIII-lea, precum ? i a logicii carteziene. Individul era l? sat liber, prad? poftelor s? lbatice ? i incapacit?? îi lui de a se adapta ? i de a prevedea viitorul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i ur�te ? i zgomotoase�, unde lumină �l orbe? te, iar aerul este poluat de reziduurile fumului ? i �nnegrit de particulele de c? rbune. Aici, �n locuin? a lui dintr? un col? al unui bloc, expus unui mediu �n conținu? schimbare ? i dezordonat, trude? te acest biet om modern. Truda lui �l stoarce (de toat? vlaga) ? i �l for? eaz? s???i caute refugiu �n pl? ceri care �i distrug nervii bolnavi. Martirul acesta al unei civiliza? îi absurde e singur. Familia este (doar) o amintire. Atunci c�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lumină �l orbe? te, iar aerul este poluat de reziduurile fumului ? i �nnegrit de particulele de c? rbune. Aici, �n locuin? a lui dintr? un col? al unui bloc, expus unui mediu �n conținu? schimbare ? i dezordonat, trude? te acest biet om modern. Truda lui �l stoarce (de toat? vlaga) ? i �l for? eaz? s???i caute refugiu �n pl? ceri care �i distrug nervii bolnavi. Martirul acesta al unei civiliza? îi absurde e singur. Familia este (doar) o amintire. Atunci c�nd nu este cople? it de necazuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
camarilei ? i avusese unele conflicte personale cu generalul. Din spirit de noble? e, dar �n mod nechibzuit, Iorga �l ap? ra �nc? pe rege �n editorialele lui: Carol era �un bun rege� ? i �iubit de poporul rom�n�. El sus? inea c? regele Carol �trude? te pentru binele ?? rîi (sic!) �. A?a �nc�ț �mprejur? rile fuseser? cele care �l f? cușer? nepopular 22. Pe parcursul lunii septembrie, ru? îi au provocat incidente de grani?? amenin?? toare �n zona lor prioritar? , Delta Dun? rîi. La r�ndul lor, ungurii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
2-93. ?eicaru a fost studentul lui Iorga, men? în�nd rela? îi str�nse cu el �n timpul R? zboiului cel Mare ? i dup? aceea. ��mi amintesc�, scrie ? eicaru, �nesf�r? ita triste? e din ochii lui Nicolae Iorga. Poate c? �neca �n truda să neobosit? �ntreb? ri privind existen? a ? i teamă de moarte, refuz�nd orice r? gaz. Această eră motiva? ia faptului c? , aidoma oric? rui romantic, Iorga preferă artele plasitice muzicii. Muzică era abstract? prin defini? ie, sensibiliz�nd infinitul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Cavanaugh, 1993). Chiar dacă nu se știe încă limpede dacă este vorba despre un nou stadiu distinct articulat, pe ruta de evoluție a gândirii, operațiile postformale se definesc prin câteva trăsături: relativismul (căci individul încetează să mai sanctifice vreun adevăr, preferând truda resemnificărilor permanente), caracterul dialectic (ceea ce înseamnă că tânărul recuză gândirea dihotomică și încearcă să decanteze „bobul de aur” posibil în oricare dintre alternative), caracterul sistemic (care se referă la strădania adultului tânăr de a reconcilia tendințele antinomice în cadrul aceluiași sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Cavanaugh, 1993). Chiar dacă nu se știe încă limpede dacă este vorba despre un nou stadiu distinct articulat, pe ruta de evoluție a gândirii, operațiile postformale se definesc prin câteva trăsături: relativismul (căci individul încetează să mai sanctifice vreun adevăr, preferând truda resemnificărilor permanente), caracterul dialectic (ceea ce înseamnă că tânărul recuză gândirea dihotomică și încearcă să decanteze „bobul de aur” posibil în oricare dintre alternative), caracterul sistemic (care se referă la strădania adultului tânăr de a reconcilia tendințele antinomice în cadrul aceluiași sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teama, suferința, incertitudinea dar și victoria adică acel moment în care atingi teatrul mare și, adaug eu, cinema-ul mare -, după șirul nesfârșit de montări de spectacole, lucrări, filme, turnee, conferințe, după multitudinea de imagini lăsate scenei și ecranului, după truda întru cuvânt în căutarea spectacolului "ascuns" poate ascuns în suflet sau poate ascuns în lungi tăceri -, poți, sigur, să spui precum poetul Marin Sorescu: "vine o vreme când tragem linie și facem socoteala. Uneori nu ne iese. Adunăm clipele. Alteori
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Jianu " În Pescărușul domnește risipirea întru timp a iubiri, a sufletului, a vieții. Hazul și harul, bufoni virtuoși ai uitării, ne-au sechestrat timpul. Ascundem prin farmec degradarea ce a început să ne placă, însăilând idealuri ce se plictisesc de truda noastră. Atingem moartea fără rost, fardându-ne cu cioburi de veșnicie. Singuri și rostuiți de nimicuri ne batem stângaci în soartă, destrăbălându-ne sufletele în ridicole partide de sfâșiere... Ne lăfăim în râs-plânsul de zi cu zi, chiuind a viață
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lipseasc] de pe cap! Gust] viața cu nevasta, pe care o iubești în tot timpul vieții tale deșarte, pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare, în aceast] vreme trec]toare; c]ci această îți este partea în viat], în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare. Tot ce g]sește mâna ta s] fac], f] cu toat] puterea ta! C]ci în locuința morților în care mergi nu este nici lucrare, nici chibzuial], nici științ], nici înțelepciune.” (Eccl. 9.7-10
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mele, unde îmi luminează biblioteca. Timpul liber îl petrec citind cărți. Îmi place să citesc , pentru că din cărți aflu lucruri interesante. Cartea, pentru mine, este un tovarăș de viață. Dintr-o carte, eu pot cunoaște bogățiile țării, taina, frumusețile orașelor, truda țăranului care lucrează din zori până la asfințit de soare. De ziua mea, am primit o carte de la un prieten și mi-a făcut o mare bucurie. Când citesc o carte, un sentiment de dragoste îmi umple inima, deoarece cartea este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cu divinul decât versurile ce repetă canoane teologale sau dau frâu liber fantasmelor lirice sanctoide. Poemele glisează înspre exercițiul spiritual, intră treptat într-un ritm de evlavie și exultă prezența harului pogorât peste lume. Confesiunea, mereu însoțită de candoare, sugerează truda căutării cucernice și transcrie satisfacția iluminării interioare, căci P. crede că ordinea divină asigură o mai lesnicioasă apropiere de bucuriile umile ale vieții. SCRIERI: Frigul și frica, Cluj-Napoca, 1992; Însoțiri în Turnul Babel, Craiova, 1996; Mormântul gol, Cluj-Napoca, 1999; Grădina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
XXVII, 3, în PSB, vol. 34, p. 215) „Când un suflet credincios și iubitor de adevăr privește la bunurile veșnice, rezervate celor drepți și la binefacerile cele negrăite din viitor ale harului, se socotește nevrednic - cu (tot) zelul, munca și truda sa - de promisiunile cele de negrăit ale Duhului. Acesta este cel sărac cu duhul, pe care Domnul l-a fericit (Matei, 5, 3). Acesta este cel ce flămânzește și se însetoșează de dreptate (Matei, 5, 6). Acesta este cel cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mai urât și mai gustos pește din lume, apoi barbunul, peștele-dulgher și multe alte specii mediteraneene), o cotriade bretonă (macrou, merlucius, sardină, adică pești ieftini, căci supa aceasta o făceau pescarii din ce le rămânea nevândut după o zi de trudă pe mare), o matelote din Normandia (diferite specii de calcan, scoici, creveți), o caldeirada portugheză (anghilă, merlucius, dar și homar, creveți, scoici), o uha rusească (începând din secolul al XVIII-lea, aceasta se face exclusiv cu pește, în special din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sus, pământul s-a lăsat foarte jos, iar trupul lui Pangu a crescut ajungând de o extraordinară lungime ș...ț Așa a stat el de unul singur, susținând cerul și proptindu-se de pământ și nu a observat, În această trudă, cum s-au scurs epoci Întregi. Mai târziu, când cerul și pământul au devenit destul de solide pentru ca Pangu să nu se mai teamă că se vor uni din nou, el a simțit nevoia de odihnă, iar În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Albatros, București, 1995. Olăreanu, Costache, Ucenic la clasici, Editura Allfa, București, 1997. Olăreanu, Costache, Frica, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Papadat-Bengescu, Hortensia, Logodnicul, Editura Junimea, 1986. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, Editura Albatros, București, 1990. Papilian, Victor, Coana Truda, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1988. Pătrășcanu, D. D., Opere alese, vol. II, Editura Junimea, Iași, 1972. Peltz, I., Nopțile domnișoarei Mili, Editura pentru literatură, București, 1969. Peltz, I., Actele vorbește!, Editura Minerva, București, 1971. Petrescu, Camil, Mitică Popescu, Editura Albatros, București
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Loredana Ilie, Pișicherul postcaragialian, "Buletinul Universității Petrol-Gaze", din Ploiești,vol. LV, seria Științe Umaniste, nr. 4/2003, pp. 7-13. 40 Al. O. Teodoreanu, Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 282. 41 Victor Papilian, Nuvele bărbierești, în volumul Coana Truda, Editura Dacia, ClujNapoca, 1988, p. 44. 42 Victor Papilian, op. cit., p. 48. 43 Ibidem. 44 Idem, p. 50. 45 Nicolae Florescu, Postscriptum la Mircea Eliade, Dubla existență a lui Spiridon Vădastra, Editura "Jurnalul literar", București, 2000, p. 167. 46 Mircea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
gât, și vestita pălărie din piele de cangur, tip sombrero. Din câteva cuvinte, spuse pe un ton mucalit, aflăm că-și luase nevastă româncă, cu mult mai tânără, prin intermediul unei agenții matrimoniale. John părea mulțumit de alegerea făcută, după atâta trudă cu constituirea fermei de vite, menținerea cât de cât a rentabilității producției, În condițiile unei clime capricioase. Cowboy-ul nostru Își realizase visul Întemeierii unui cămin și mai ales al unui urmaș, care să justifice munca de zeci de ani. Din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din ultimii 2000 de ani. În jurul anului 180 d.Hr. mari curgeri piroclastice din zona vulcanică Taupo au acoperit Împrejurimile, distrugând orice urmă de viață”504. Centrul de Artizanat Maori pune la dispoziția vizitatorilor o bogăție de lucruri meșteșugite cu trudă de localnici de la brelocuri, bibelouri, statuete, scoarțe frumos Împletite, podoabe, până la tablouri și grupuri statuare de mare valoare artistică. Soarele se cobora spre apus Într-un ocean de flăcări, și razele lui străbăteau ca niște săgeți de aur printre frunzele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mașini, se revarsă În fiecare secundă pe autostrăzile suspendate, Într-o goană demonică. Firmele, luminile multicolore, parfumul florilor, izul sărat al apei de pe maluri, vasele de croazieră, aliniate, micile ambarcațiuni pescărești, adevărate cartiere plutitoare, pentru cei care și agonisesc cu trudă bucata de pâine de pe o zi pe alta. Legătura Între cele două sute de insulițe se face prin poduri, Încât abia Îți dai seama că metropola nu are suprafață continuă. Hong Kong, la est de fluviul Xi Jiang (Pearl River), la Marea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
le admitem, trebuie căutate înăuntrul elementelor și al sufletelor și nu în vreun loc în spațiu. Întreaga forță spirituală a lui Bruno a fost absorbită de lucrul la această mare idee. Iar bravura cu care a rezistat la încordarea și truda acestei activități a stat la baza modului său de a înfățișa eroismul și înalta judecată. Dar efortul și sentimentul său intelectual n-au intrat în legătură cu o simpatie comprehensivă față de ceea ce este finit și limitat în viața umană și în natură
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
focul, planuri mărețe depănând. Legi noi înscăunează, cu jurământ, pe cei Năpăstuiți i-alină, doboară pe mișei, Și sub cereasca boltă cu naltu-i baldachin, Îl amețește fala puterii, ca un vin. Da, oamenii aceștia, sărmani printre sărmani, Și deșelați de trudă, împovărați de ani, Sub maldărul de zdrențe cu trupul sfânt, diform, Murdară vărsătură-a Parisului enorm, Se-ntorc duhnind a doagă și a balerci din vii Cu frații lor de arme albiți în bătălii, Le spânzură mustața ca un străvechi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Drumețul nostru, nedumerit, zise: -Bună ziua, om bun! -Mulțămesc dumitale, prietene! -Da’ ce faci aici? -Ia mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordei, ca să am lumină, și nici că-l pot... -Bre, ce trudă! zise drumețul. N-ai vrun topor la îndemână? -Ba am. -Ie-l de coadă, sparge ici, și soarele va intra singur înlăuntru. Îndată făcu așa, și lumina soarelui intră în bordei." 1.a) Completează enunțurile: b) Încercuiește varianta corectă : * Acțiunea se
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
ceai, cules în luna Dragonului, și pictată de penelul maestru al acestui mandarin și înalt demnitar din cerescul imperiu al literaturii (...). Cititorii cu gusturi mai fistichii încearcă să găsească în Bietul Ioanide persoane vii, să reconstituie o cheie a romanului: trudă deșartă; singura cheie adevărată e în inima creatorului. Și romanul cel nou al lui G. Călinescu merită un interes mai grav decât atâtea, și o reculegere cutremurată în fața oglindirii unei epoci sângeroase, calvar al poporului nostru. S-a mai întâmplat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]