10,815 matches
-
Steaua arzătoare cu opt raze” și alte Cruci cosmice, dar tot atunci apăru cu nuș’ce dojană stăpână-ta consoarta ocrotitoarea și mi te luă din vizor... Ori matale crezi că eu am sculptat, ștejarizat, cireșizat și salcâmizat și apoi turnat în bronz Coloane infinite, Geneze și zeițe-mume ale pământului, degeaba, pe socoteala mea ? Matale crezi că degeaba am sculptat și eternizat aceste entități feminine intra și extra mundane, galactice și extragalactice, unind toate formele într-o “Coloană a soarelui de
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
seara de spălat și câte altele. Cum izvorul de la care așteptam să vină apa era departe de casă, drumurile, căratul și...căldura ne slăbiseră și ne încinseseră. Eram roșii ca racii clocotiți. Neputând să mai suporte vrajba caniculei, Țunia își turnă o cantă de apă rece pe ea. Nu apucasem nici să mă mir, nici s-o cert. Picase ca secerată. Până seara, închisese ochii. Ce-am făcut eu? I-am stat alături puținul timp cât a tras să moară, răcorindu
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
sine, gata parcă să-l strângă de gât pe Mărian Frântu: - H’re-al draculi să fii tu, cu comuniștii tăi cu tot! Nu mulți aveau curajul să înjure regimul pe atunci, chiar și în șoaptă, de obicei, erai imediat turnat la Securitate. Turnătorii se cunoșteau însă și se temeau de tata Laie, care fusese anchetat de Securitate de nenumărate ori, ba chiar făcuse și pușcărie în două rânduri - la Aiud și la Pitești, în total șapte ani bătuți pe muchie
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
a satului, în partea cealaltă se organizau fel de fel de busculade sau incendii și astfel toată lumea se îndrepta spre acel loc. Dar în zilele următoare aveau loc descinderi prin sat și erau ridicați de către milițieni unele persoane vizate sau turnate de alți consăteni. Securitatea și miliția recruta dintre cei mai săraci informatori și astfel se produsese o ruptură între locuitorii satelor. Se atrăgeau săracii și muncitorii să se înscrie în partidul comuniștilor cu toate că se numea partidul muncitoresc. Acestora li se
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
un fond profund creștin, aprinzând iluzia ce pune idividualitatea în dependență de transcedență, redând demnitatea și orgoliul revendicate de modernism. La Dumitru Velea, istoria este magie, ca sens unificator: "Un tipar ciudat s-a găsit la Sucidava/ în care se toarnă forme din pământ ars,/ ce se împreună/ pentru o unică formă", o tonalitate de sentimente, coerente ce înalță o istorie conștientă, lucidă și, uneori, histrionică. La Velea istoria a luat locul lumii, iar ficțiunea - locul visului. Transcedența s-a mutat
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360583_a_361912]
-
un fond profund creștin, aprinzând iluzia ce pune idividualitatea în dependență de transcedență, redând demnitatea și orgoliul revendicate de modernism. La Dumitru Velea, istoria este magie, ca sens unificator: "Un tipar ciudat s-a găsit la Sucidava/ în care se toarnă forme din pământ ars,/ ce se împreună/ pentru o unică formă", o tonalitate de sentimente, coerente ce înalță o istorie conștientă, lucidă și, uneori, histrionică. La Velea istoria a luat locul lumii, iar ficțiunea - locul visului. Transcedența s-a mutat
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
Dumnezeu!sursă foto: internet... III. NU E DE-AJUNS.., de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1754 din 20 octombrie 2015. nu e de-ajuns cât mă prefac în carte, să-mi scrii pe pagini goale răni de gand. îmi torni furtuni, cu slove apăsate, mă descompui pe alb, rând după rând. nici nu mai știu să fiu, ce-am fost odată, te joci mereu, cu întregirea mea. mă tot citești, adaugi o erată, te miri, mă mir și eu, cum
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
liniște adâncă, îmi pleci și-mi vii mereu, de nicăieri. fugi iar cu foi din mine, cu fragmente, ... Citește mai mult nu e de-ajuns cât mă prefac în carte,să-mi scrii pe pagini goale răni de gând.îmi torni furtuni, cu slove apăsate,mă descompui pe alb, rând după rând.nici nu mai știu să fiu, ce-am fost odată,te joci mereu, cu întregirea mea.mă tot citești, adaugi o erată,te miri, mă mir și eu, cum
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
și dispare după luna și se aruncă uneori în mare; de dor. pe valurile franțe, Oniria se-ntinde-n disperare. s-au scurs uitării clipele târzii și lumile s-au stins tot câte una; de frig. pe geamurile sparte, își toarnă cerul înghețat, furtună. Acasă s-a crăpat din nou de ziua și timpul ordonează vieți în rând; tăcut. pe marginile vremii își scârțâie durerea câte-un gând... sursa foto: internet ... Citește mai mult azi, palmele ce ți-au purtat iubireasi
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
zdrente.apare și dispare după lunasi se aruncă uneori în mare;de dor. pe valurile franțe,Oniria se-ntinde-n disperare.s-au scurs uitării clipele tarziisi lumile s-au stins tot câte una;de frig. pe geamurile sparte,isi toarnă cerul înghețat, furtuna.Acasa s-a crăpat din nou de ziuasi timpul ordonează vieți în rând;tăcut. pe marginile vremiiisi scârțâie durerea câte-un gând...sursă foto: internet... X. VREMEA STILOULUI, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1434 din
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
pic obosită așa că vă las să vă terminați de povestit ca între băieți și de băut vinul. Eu mă retrag și vă doresc noapte bună. - Sărut mâna mami, și noapte bună! - Noapte bună draga mea, spuse și doctorul care mai turnă vin în pahare. Hai că s-a încălzit și parcă nu mai este așa de plăcut ca la început. Te ajung din urmă cât de curând. Nici eu nu mai stau mult, că mâine am o operație dificilă de făcut
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
Se pare că libertatea vrea din nou să o închidă țarul cel nou. De sub turle de biserici, măicuțe se roagă la Dumnezeu. Pe partea cealaltă, Statuia Libertății suspină căci se pare că libertatea ei, va fi dusă în corporații și turnată din nou. Va avea chipul banului care va circulă pe sârmele lumii. O bancă uriașă se construiește în care se va aduna totul. Într-un vârf de ac vor încăpea toate bogățiile lumii. Un buton ne va despărți de tot
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
altminteri el fiind un fidel client de seară al speluncii lui domn' Petrică. Cei doi îi răspunseră aproape în același timp, bătrânul întorcându-se pe jumătate spre noul venit, iar patronul-barman mângâind cu delicatețe gâtul sticlei din care tocmai îi turnase bătrânului, zâmbind în același timp satisfăcut de faptul că ziua începea să se arate fructuoasă. -O votcă mare, nea Petrică, să-mi dezinfectez respirația, că ci-că s-a întețit gripa porcină, comandă el pe nerăsuflate, luând în râs o temă
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
afla de adevăr. -Nu-i de glumă, băi Bebiță! Tu nu vezi că mor oameni?... concepu Petrică la repezeală, o altă „față”, convingerii sale privind seriozitatea subiectului, fără să ia in considerație remarca bătrânului. Împinse cu grijă paharul în care tocmai turnase lichidul comandat, spre locul în care aștepta Bebe sprijinit cu coatele de bar. Acesta-l preluă cu mâna dreaptă, în timp ce cu stânga-i împinse o bancnotă de un leu, prețul exact al băuturii solicitate. -Mor pe dracu'!... Aia au murit
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
prin tine./ Iar tot ce-o scrie “mare” viitorul/ În fapte de-adevăr, frumos și bine,/ Va fi ca semnul vieții prins la sân./ Prin veacuri, te va adora poporul,/ De-acuma, pân-la ultimul Român!...(La răscrucea Neamului). Vasile Blănaru-Flamură, turnat din cremene la temelii Neamul Daco-Român și-a tencuit cu sânge pe mistrii gemetele străvechi, devenind neputincios în scrâșnete și ură. Așa și-a crescut pe marii ei fiii. În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
am luat furculița Elenei pentru a-mi duce “misiunea” la bun sfârșit și încolo apă, multă apă rece la pahar cu gheață și lămâie, curățenie ca-n farmacie, liniște, femei și bărbați galbeni care treceau mereu pe lângă mese să-ți toarne sau să te întrebe dacă mai vrei ceva și se retrăgeau cuviincios și-ntr-o abia schițată reverență că au îndrăznit să te “deranjeze” ... În final, ca să mă satur am apelat la un “burito” nătăvălos și umflat, un sandviș mexican
TENTAŢIE ŞI ABSTINENŢĂ ÎN LAS VEGAS ! (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360724_a_362053]
-
de giacă subțire de toamnă și o atârnă de același cui, peste geantă. Din verandă, pe o ușă din lemn, lăcuită și nu prea înaltă (Matei trebuia să aplece capul când pășea prin deschizătura ei), situată deasupra a două trepte turnate din ciment, se intră într-un hol interior, lung și îngust, ce se termină, la capătul celălalt, printr-o altă ușă, care dă în spatele casei, spre curtea păsărilor. Pe părțile laterale, holul este străjuit de alte trei uși, una pe
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
locuri diferite: necesitățile fiziologice, la latrina din fundul curții, iar igiena de dimineață - în fapt, spălatul pe mâini și pe față, cu multă apă rece și săpun - la robinetul din fața casei („pompă”, cum îi spun ei) sau, până nu demult, turnându-și unul altuia cu cana, apa în palmele făcute căuș. Cât privește spălatul dinților, acesta nu este un obicei prea răspândit în satele noaste, mai ales în rândul color mai în vârstă, care, de multe ori, cum e și cazul
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
-si și al întregului sat -, după ce, tot cam pe-atunci, descoperise, în urma unor analize, că are niște drăguțe de pietricele la rinichi. După ce termină de fiert cafeaua și ceaiul, le lăsă să se răcească puțin, atât cât să le poată turna în sticlele de plastic, fără riscul ca acestea să se topească și se apucă de așezat în două sacoșe de pânză înflorată, o sumedenie de pachețele, mai mici sau mai mari, pe care le scoase din frigider. Luă apoi dintr-
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
de viteză) și se pregătește să pună autoturismul în mișcare. Odată autoturismul scos în drum, porțile închise și femeia instalată pe bancheta din dreapta, Neculai porni cu viteză redusă, așa cum circulă el de obicei prin sat, alunecând parcă pe asfaltul impecabil, turnat anul trecut, pe timpul campaniei electorale. Merse vreo două minute pe „minunăția asta de drum”, apoi fu nevoit să-l părăsească, virând la dreapta, pe ulița neasfaltată a morii, oprindu-se cam după vreo trei sute de metri, în fața porții ce stătea
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
stăteau să se rupă de încordare și ciudă. Urcă în mașină, trânti ușa și porni motorul, fără să scoată o vorbă. Ralița tace și ea. E la fel de supărată de cele întâmplate, ca și bărbatul său, dar nu vrea să mai toarne și ea sare pe rană. Își cunoaște bine omul și știe că în astfel de momente trebuie lăsat să se liniștească, altfel ajung să se certe ei amândoi, pentru o chestie de care nu e niciunul vinovat. Pe ea, nu
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
mare toți fac azi pe voinicii. Au înflorit la geamuri flori de gheață Și săbii lungi la streașină se-nșiră Bătrânii stau în prag și se tot miră Că Domnul, de Crăciun, e bun și îi răsfață. Bătrânii din șiștare toarnă lapte Și mult a curs și tot nu e de-ajuns E-atâta alb, că timpul pare scurs Dar vrem ca să mai ningă încă-o noapte. Și-atunci când de pe ceruri o vrea să fugă luna Deasupra de nămeți ce înspre
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
tot cu voia Marelui Arhitect, unii dintre muritori cunosc harul îndumnezeirii, acea stare de inspirație și revelație care in potentia se cheamă o perpetuă năzuință înspre perfecțiunea divină și a cărei dulceață poate fi savurată doar de sufletele ce-și toarnă nectarul credinței în cupele cuvintelor smulse din inimi, pe care mai apoi fără cusur le rânduiesc, precum scrierile de preț dintr-o bibliotecă, în rugăciuni și planuri cuminți de viitor. Îndumnezeirea este statornic ascendentă, iar dumnezeirea, întrucât este însăși desăvârșirea
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
iar fațadă făcută din cărămidă,cu un acoperiș cafeniu.In spatele construcției ce se înfățișa, se vedea o grădină mare cu tot felul de arbuști tunși în diferite forme,fântâni arteziene cu muze dezbrăcate,insă acoperite cu părul lor lung,turnând apă. -Karon,vin-o cu mine.Domnul Garcia te așteaptă în grădină. Nu stia dacă făcuse bine să vina.Se simțea oarecum condusă de situatie.Si ea dorea să îl vadă,însă se temea că,ar putea înțelege greșit vizită
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
pe țărna umedă de sudoarea ta feciorelnică și-mi acopăr obrajii cu palmele smulse din muncă cert păsările albe mai mult decât pe cele negre căci nu așa se împrăștie sămânța și-mi trag cerul cortină după care masca își toarnă lacrimile în buzunare ca să poată dansa cu perne moi chiar și așa trupul golit de putere dar bogat în vânătăi sare pe podeaua plină ochi de praf și veche cât Patagonia mă cheamă și pe mine Iubire îngerul de pază
CIRCARUL de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360081_a_361410]