5,154 matches
-
aceeași formă: Dar fiecare zi e cât un an. și pe care pe vremuri, Eminescu o formulase: Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe. Poeziile nereușite din ciclul Pe scurt impresionează neplăcut pe cititori și îi uimesc, mai ales când sunt semnate de un poet care a dat cititorilor din patria noastră poezii ca: Nu-n slujbe divine petrec monseniorii, Act de acuzare, Lecția de istorie și altele. Ele au un efect nefast pentru că bagatelizează, prezintă ca
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
februarie s-au adoptat noile salarii ale miniștrilor, care sunt Într-adevăr salarii de miniștri. Nu am nimic Împotriva unui salariu mare pentru un ministru, dar el trebuie totuși corelat cu salariile populației. Aveam o idee, Însă am fost destul de uimit de salariul unuia dintre cei mai importanți oameni ai Statelor Unite, Donald Rumsfeld. Tocmai parcurgeam, Într-un ziar, lista cu salariile din America În acest moment. Rumsfeld apărea cu un salariu de sub două sute de mii de dolari, ceea ce nu aș spune
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de la Națiunile Unite nici nu intră În detalii În chestiunea pălmuirii drepturilor omului. Mircea Mihăieș: E vorba de cinci milioane de morți. Vladimir Tismăneanu: Și utilizarea armei chimice Împotriva populației civile! Mircea Mihăieș: Formula lui Ignatieff este extraordinară și sunt uimit că ea nu a făcut epocă până acum. Vladimir Tismăneanu: El spunea că nu-l interesează dacă au fost sau nu arme de distrugere În masă, de vreme ce pentru el „Saddam Hussein Însuși este o armă de distrugere În masă”. Mircea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
un articol din România literară, „Pericolele lecturilor prezidențiale”, că președintele Clinton a fost extrem de influențat de cartea lui Robert D. Kaplan, Balkan Ghosts. Mircea Mihăieș: Cartea este destul de populară. Aici, În Statele Unite, o vezi Încă pe rafturi În librării, sunt uimit. Vladimir Tismăneanu: Exact. Nu am o problemă personală cu cartea, sunt citat favorabil de autor, care de fapt nici nu s-a ocupat foarte mult de fosta Iugoslavie, mai degrabă de România, Grecia și Croația, foarte puțin de Serbia. Clinton
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
copilul în scaunul cu rotile, îl urcam în autobuz și îl aduceam la noi acasă. Stăteam cu el tot weekendul și apoi îl duceam înapoi la spital cu autobuzul. Eram și eu copil când făceam toate astea, uneori chiar mă uimește! Cu transportul public, cu toată Via Dolorosa. Mai târziu, obșnuiam să iau copiii cu dizabilități și să-i duc la teatru, lucru care însemna, bineînțeles, bilete gratuite - asta se întâmpla cam în aceeași perioadă. Îmi amintesc o fată de la spital
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Sorge a strigat cu voce puternică și calmă: „Trăiască Armata roșie! Trăiască Internaționala comunistă! Trăiască Partidul Comunist Sovietic!“. Complet demodat, nu-i așa? Grotesc? I-am spus-o lui Șah, în termeni mai nuanțați, e adevărat. Iar el m-a uimit încă o dată. „Crezi, mi-a spus el, că Sorge nu știa câte parale făceau Stalin și clica lui? Ba da, și încă cum! Numai că, murind astfel, a arătat cam cât prețuiau ticăloșii ăia.“ Simțeam că omul acela trimis la
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dintr-o frescă înnegrită de foc. Cum erau aproape siguri că nu se vor revedea a doua zi, disciplinarii își vorbeau altfel decât soldații obișnuiți. Cuvinte foarte simple, un ton care nu se sinchisea dacă era sau nu înțeles, dacă uimea sau convingea. Cuvinte pe care ți le spui ție însuți sau pe care le adresezi unor umbre. Înaintea unei lupte, se știa deja că peste câteva ceasuri, nouă din zece glasuri vor înceta să mai răsune pe acest pământ. Asta
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cu greu, potrivea poziția rănitului pe care-l căra în spate. Sticlele ochelarilor lui erau stropite cu noroi, unul din brațele ochelarilor, rupt, fusese înlocuit cu un capăt de sârmă. Pavel privea ochelarii aceia, chipul acela, fără a zice nimic, uimit de disproporție: vânătaia aceea mare de pe bărbie, o vânătaie banală, aidoma celei pe care o poți căpăta într-o simplă încăierare, o simplă vânătaie lăsată de o luptă care tocmai ucisese atâția oameni. Era ceva ciudat de derizoriu în bobârnacul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în care, conștient încă, își ducea mâna la obrazul pe jumătate smuls de o schijă... Da, ar fi trebuit să explic, să spun că tocmai vederea acelei ape încetinise goana soldaților (Oh, încetineala aceea rusească!). Nimic nu-i mai putea uimi, nici sângele, nici nesfârșita diversitate a plăgilor, nici rezistența trupurilor care, așa, dezmembrate, sfârtecate, oarbe cum erau, se agățau de viață. Dar spuma aceea cenușie, viețile acelea făcute praf și pulbere... Soldații băteau pasul pe loc, de parcă s-ar fi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mai mult în balanță, binele sau răul: toate victoriile lumii sau pumnul înălțat al acelui agent trădat de toți... — Și Rusia? Am repetat cuvintele, cu voce neutră, voit distrată, dându-i posibilitatea să nu răspundă. Însă răspunsul lui m-a uimit prin tonul de confidență: — Am avut de mai multe ori același vis: trec frontiera rusă, în tren, e iarnă, câmpuri albe cât vezi cu ochii și nici o gară, nici un oraș, iar eu îmi dau seama că nu vor mai fi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
despre usturimea mușcărilor mele” scrie Erasmus lui Morus, „răspund că de totdeauna a fost îngăduită scriitorilor libertatea de a înfățișa, nepedepsiți, umorul vieții celei de toate zilele, cu rezerva, însă ca această libertate să nu se transforme în patimă. Sunt uimit de gingășia urechilor din vremea noastră: ele nu mai pot suporta decât titluri pompoase. Mai mult chiar, se văd oameni cu păreri așa de sucite despre religie, că ar răbda mai degrabă cele mai mari pângăriri aduse lui Christos, decât
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
avea să observe că, după ce au sporit forțele Imperiului, s-au dezvoltat artele și științele liberale, iar prin înființarea școlilor și academiilor în aproape toate cetățile, dar mai ales la Constantinopol, Adrianopol, Brusa, Cairo, Babilon, Alep au înflorit comunitățile turcești, uimind călătorii sosiți din Occident. Prin asemenea priviri de ansamblu, nu mai puțin reconsiderări de detaliu, Cantemir a imprimat o viziune nouă istoriografiei Sud-Estului, a ridicat-o de la nivelul cronicii la acela al studiului, unde prevalau metoda și concepția modernă, interpretarea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
la Cluj și Oradea, la Arad, Radna și Timișoara, cartea intră prin intermediul intelectualilor, al aristocraților, prin eforturile casei guvernante, prin negustorii care străbat continentul din vestul franco-german până în estul rusesc, din nordul polonez până în sudul constantinopolitan. Nu poate să ne uimească, în aceste condiții, faptul că Brukenthal înființează o bibliotecă publică cel puțin de rang central-european; că la Blaj, orizontul de idei al școlilor naționale românești de factură iluministă este deschis de bibliotecile aici constituite încă la 1747; că la Alba-Iulia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
susținerea propriilor lor revendicări politico-naționale necesită comunicarea în germană, maghiară și sârbă. Până și preotul Stoica de Hațeg folosește frecvent germana, mai mult, între manuscrisele sale figurează și texte redactate în limba oficială a timpului. Și nu trebuie să ne uimească deloc un atare proces, căci el poate fi reîntâlnit și în straturile de jos ale societății. Nu greșim cu nimic afirmând că prin conviețuire, chiar și țărănimea română a satelor situate în câmpia timișană își însușește graiul șvabilor, dovadă că
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu merite deosebite în formarea intelectuală, în pregătirea pentru impactul cultural cu Europa. Ideile, faptele, atitudinile acestui om de cultură vor avea o profundă rezonanță în sufletul și mintea fiului său, Széchenyi Istvăn, cel care va continua strălucit tradițiile familiei, uimind lumea conservatorilor prin curajul afirmării marilor concepte liberale ale Europei Apusene. Széchenyi Istvăn va fi gânditorul numărul unu din Ungaria postiluministă. Numai că nu reformele sale vor avea câștig de cauză în practica politică, ci revoluția, cu întreg radicalismul ei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pildă. Motivul e simplu și lesne de ghicit - obosit, grăbit, indispus, cititorul doar răsfoiește presa. Rareori se afundă confortabil în lectură. Caută un text care să-l intereseze din prima clipă și să-l citească rapid. Cititorul vrea să fie uimit în permanență. Și mai vrea ceva - să aibă parte de o lectură comodă, fără complicații lingvistice sau filosofice. Prin urmare, este foarte important (decisiv, chiar) să stabilim cum începem un articol, în ce fel vom răspunde la întrebările de bază
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pornește de la un fapt real. Diferența stă în consistența faptică a acestei realități - iluzorie și neverificabilă pentru telefonul primului ministru, gravă și dramatică pentru cazul de la Tanacu. Se știe că cititorul adoră conflictul și moartea, că îi place să fie uimit și puțin speriat. Chiar și așa, trebuie să ne întrebăm de ce cazul de la Tanacu a inflamat săptămâni la rând presa română, în timp ce un alt caz, cu mult mai îngrozitor (un bărbat găsit eviscerat în apartamentul său din cartierul bucureștean Drumul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a fost eliminat de cuvântul lămâie) trec zilnic prin strălucitoare, case de marcat care țăcăne încontinuu. În fosta franzelărie Filippov, ticsită până-n tavan de pâine albă, torturi, prăjituri, pesmeți și covrigi, stă lumea la cozi interminabile. Expozițiile magazinelor cu delicatese uimesc prin opulența lor. Se înalță acolo munți de cutii cu conserve, icre negre, somon, batog, pește afumat, portocale. Și veșnic în fața geamurilor acestor magazine stau ca vrăjiți trecătorii și se tot uită la ispititoarele delicatese, nevenindu-le să se urnească
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vechi de piatră în jurul unei biserici cu turlă înaltă, tăioasă. „Iau sun, tu eșt, iel is...” conjugă Armon în limba romanșă. „Eu sunt, tu ești, el este”, repet eu în română și e rândul lui să rămână cu gura căscată, uimit de un așa lucru ciudat” (Formula AS, nr. 691, p. 12) Folosiți în atac un paradox, o răsturnare inteligentă de sens: „La mănăstirea Frăsinei, ziua începe la două noaptea”. Lucrurile simple sunt și cele mai eficiente. O constatare, de pildă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un nume. Ajunsesem în chiar locul copilăriei lui Mihai Eminescu” (Formula AS, nr. 691, p. 18). Preponderent incitativ, acroșul este folosit în marele reportaj. Tonul acroșului este mai dinamic și mai nervos. Scopul lui este de a surprinde, de a uimi. De a stârni curiozitatea cititorului. Acroșul poate fi și un citat din text, plasat lateral sau în capul paginii. În unele ziare, rolul acroșului este luat de chapeau-ul detașat - un text extrem de scurt, prezentat pe prima pagină, la sumar. (M.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lung ca un subtitlu sau supratitlu, acroșul le poate înlocui (înainte sau după titlu), servind deopotrivă ca explicație a titlului și ca chapeau. Tonul acroșului este mult mai dinamic și mai nervos. Scopul său este de a surprinde, de a uimi, de a stârni curiozitatea cititorului. Acroșul poate fi: un citat din text (plasat lateral sau în capul paginii). În unele ziare, rolul acroșului este luat de „chapeau-ul detașat” - un text extrem de scurt, prezentat pe prima pagină, la sumar. (M. Voirol
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
din timp, orice subiect trebuie să stârnească interesul cititorului, să trimită măcar în filigran la o problemă preocupantă pentru colectivitate: ecologie (cazul Roșia Montană), istorie (deținuți politici, Bucureștiul de altădată), știință și sănătate (despre aurele corpului). Orice reportaj trebuie să uimească și să convingă, să evoce și să propună o nouă cheie de lectură (pe cât posibil, dramatică) unei realități aparent banale. Oamenii adoră să citească despre oameni. Iată de ce povestea și personajul par a nu se demoda niciodată. Iată de ce un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ironic, agresiv, căutând neliniștit adevărul și având mereu conștiința a ceea ce faci. Restul e poveste, un simplu mit care bântuie nepermis de lejer mentalul nostru colectiv: „Presa, câinele de pază al societății”. Clauza de conștiință Aflat în Franța, am fost uimit să citesc pe zidul anumitor clădiri că afișajul era interzis „conform legii afișajului din 1888”. Într-adevăr, rămâi năuc văzând nu numai că legi de acum o sută de ani sunt valabile și astăzi, dar ele sunt și respectate. Din
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a-l păstra În veci neschimbat. 312 Când află de toate acestea, regele se bucură nespus. Socotea că lucrarea fusese dusă la Îndeplinire cum nu se putea mai bine. I s-a citit și lui Întregul text și a rămas uimit de Înțelepciunea Legiuitorului. I-a spus lui Demetrios: „Cum de nici un istoric ori poet nu pomenește de cartea aceasta atât de veche și desăvârșită!?” 313 Demetrios i-a răspuns: „Pentru că Legea aceasta e sfântă și vine de la Dumnezeu. Unii, care
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a publicat Pentru învățământul clasic și, în 1926, Reflexii asupra anticlasicismului. Studiul Originalitatea poeziei romane a rămas în manuscris. Chinuit toată viața de un ulcer devenit incurabil, moare în cursul unei operații, într-o clinică din Viena. B. și-a uimit contemporanii prin bogăția cunoștințelor pe care le stăpânea. A lăsat un număr impresionant de contribuții în filologie, semantică, etimologie, onomastică, toponimie, folclor, etnografie. A scris versuri, a dat traduceri, a fost un distins ziarist. Cele mai multe dintre lucrări se ocupă de
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]