4,112 matches
-
spui cuiva un adevăr de ăsta, care te obsedează pe tine, se întîmplă trei lucruri: primul e că te urăște că tu ai curajul pe care el nu-l are; doi, te va turna peste tot că ai fost securist, umflînd de zece ori ce i-ai spus tu, și trei, te va bănui că n-ai spus decît o parte din adevăr... Așa că nici vorbă de admirație, sau de iertarea la care te-aștepți... Gh. P. doi: Mda..., și totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
s-au șters ouăle roșii, se sfințește la Paști și se păstrează pentru a se aprinde la nevoie, pentru vindecarea diferitelor boli durere de dinți și de măsele, de urechi, de grumaz, de beșica cea rea, de roșață, când se umflă pulpa la o vacă etc.431 Focul din zilele de Paști are puteri magice și este utilizat în riturile de frumusețe. În ziua de Paști, petrec prin cămașa nouă, un cărbune aprins, zicând: "Precum este cărbunele acesta aprins și viu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să răscrape / Toate pociturile, / Toate deochiturile, / Din crierii capului, / Din fața obrazului."375 Vocativul descriptiv, ca substitut metaforic al cauzei patologice, transfigurează valențele răului, prin intermediul imperativului antinomic, afirmativ / negativ, plasat într-un spațiu ritualic, prin utilizarea deicticelor temporale: "Veveriță pestriță, / Nu umfla, / Nu bursuca! / Atunci umflă, / Atunci bursucă / Când a face / Laur-balaur / Cuib în crucea bradului / Și în vârfu molidului. / Atunci și nici atunci. Pfui, pfui, pfui. Descântecu-i al meu, / Leacu-i de la Dumnezeu."376 Desăvârșirea gnoseologică,prin intermediul unor rituri nocturne, oficiate de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Toate deochiturile, / Din crierii capului, / Din fața obrazului."375 Vocativul descriptiv, ca substitut metaforic al cauzei patologice, transfigurează valențele răului, prin intermediul imperativului antinomic, afirmativ / negativ, plasat într-un spațiu ritualic, prin utilizarea deicticelor temporale: "Veveriță pestriță, / Nu umfla, / Nu bursuca! / Atunci umflă, / Atunci bursucă / Când a face / Laur-balaur / Cuib în crucea bradului / Și în vârfu molidului. / Atunci și nici atunci. Pfui, pfui, pfui. Descântecu-i al meu, / Leacu-i de la Dumnezeu."376 Desăvârșirea gnoseologică,prin intermediul unor rituri nocturne, oficiate de Anul Nou sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o anume interferare de regnuri: furnici, melci, pisici, ciuperci, căpșuni, cerbi ("Pastel creștin"). Femeia este voluptoasă, senzuală, cu sânii mari, așezată într-un univers de fructe și arome. În același timp, fructele au ceva din senzualitatea femeii; piersicile au pleoapele umflate de somn, "ca de o tainică dorință", sarea foșnește senzual, piperul este subțire și isteric, fesa femeii este ca o piersică coaptă, în loc de ochi, ea poartă căpșuni și țâțele sunt înțepate de tăuni. Poetul este un rafinat al gusturilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care trece este sălbatic, contorsionat, el amintește de natura din Infernul lui Dante: apa se transformă în mătreață, frunzele se chircesc, prunii sunt vineți din cauza alcoolului, noaptea este sufocantă, mor copiii de zăpușeală, părul femeilor este de fum, păsările se umflă noaptea în cuiburi ("Ținut"). Poetul cântă nașterea, zbaterea între viață și moarte. Nașterea semnifică permanența vieții, aceasta este minunea: "Nașterea a putut avea loc, minunea putea să se înfăptuiască/ În afară de dobitoace erau ochii cunoașterii" ("Mărturie"). Se invocă zonele aflate în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de autodepășire. Poezia satului este scrisă într-un ton elegiac: ținutul este dur sau pustiu, satul își dezvelește existența într-o lumină stranie, în care cresc oasele în temelia caselor, dinții în gingia copiilor, drumurile au măsele hârbuite, păsările se umflă noaptea în cuiburi. Poetul însuși în acest context urcă în paradis sau coboară în infern. Evocarea spațiului natal se face într-un chip aparte, el nefiind pus neapărat în relație cu timpul. Spațiul este etern, iar oamenii viețuiesc în perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
totul se poate". "În lunga noapte a acestui veac" trecutul este evocat din perspectiva prezentului. "Când un Bălcescu se născu, ci noi/ Când un Viteazul se născu ci noi/ Când ne trezirăm în lumină goi/ că de plăcere ni se umflă nara,/ aflăm că ne poate întreba/ De-a lungul ori de-a latul cineva/ Pe mâna cui, în grija cui e țara". Asistăm la o confundare a poetului cu țara și cu pământul sau cu trecutul ei de luptă. Domnule
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
reînvie peisajul bucolic, pe Făt-Frumos, dar și cornul de vânătoare, pe maeștrii cântăreți, dar și colosul din Rodos sau statuia lui Zeus de Fidias. Cu volumul "Pajura de fum" (1967), poetul, într-un extaz vitalist, aude crescând pădurile, Oltul își umflă apele, copacii se desfac fără moarte. 9 Geo Dumitrescu, '"Libertatea de-a trage cu pușca", "Nevoia de cercuri", E.P.L., 1966. 10 Mircea Tomuș, "Carnet critic", pag. 75. 11 "Și-ți strig în fiecare noapte, răutăcios,/ deschizând fereastra spre luna ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cei mai vitali. Șocantă prin alternanța luminii difuze și obosite din exterioare cu lumina concentrată și agresivă din interioare, prin iruperea unor pete de culoare care izbesc privirea nu datorită violenței cromatice, ci datorită contrastului față de cadrul precedent (cearceaful alb, umflat de vânt, ca prefață la secvența inaugurării statuii sau silueta albă a acrobatului pe fundalul cerului negru). Și totuși, atât nu e de ajuns. Pentru că ar însemna să trecem cu vederea imaginile-simbol: femeia îndoliată ca o imensă pasăre a întune
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
moment cu apă de rîu, căci tot anul ești sănătos. Apa în care se ciupăiește* pruncul sîmbătă sara nu se țipă afară. Cînd ai pus la foc o oală sau un ceaun pentru scăldătoarea unui copil și dacă apa se umflă îi semn că copilul are să îm bătrînească. în timpul cît un copil suge, femeia ce-l alăptează să nu bea apă, căci ia copilul vînt* în nas. Apa primită pe fereastră nu se bea, nici se aruncă nimic la cîne, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ieși afară, trebuie să ia cociorva în mînă pentru [ca] deochi, ceas rău și alte răle să nu se lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune cocoloș de brînză pe jaratec, că se umflă ugerul oilor. Cocor Cîte cucoare îi vedea primăvara întîi, atîtea chite* de cînepă ai să faci. Cînd vezi cocoare întîi, să le numeri cîte sînt, că atîtea chile* de grîu ai să faci în acel an. Cînd trec cocoarele, copiii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă o mîță linchește* din bucate și apoi mănîncă copiii din ele, le pot fi de stricăciune; deci spre a scuti pe copii de așa ceva i se taie mîței vîrful cozii. Plod de mîță dat în mîncarea cuiva, acesta se umflă, tot tușește și stupește pînă moare. Cînd la casa gospodarului mor mîțele sau fug e semn rău. Să nu iei la casă mîță neagră, că ții pe dracu-n casă. Mîță ori motan negru, cucoș negru și cîne negru aduc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-ar pune o femeie care are copil de țîță, lehuza nu mai are lapte pentru copil. în cele șase săptămîni de la nașterea copilului nu e bine să șadă nimeni pe patul copilului și pe așternutul mamei, că i se umflă țîțele. Femeile care alăptează copii și li se umflă vreo țîță, din care cauză simt dureri, să se ducă la latrină și să stoarcă în ea, zicînd: „La ce ai poftit, aici găsești!“, căci le va trece; sau să caute
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țîță, lehuza nu mai are lapte pentru copil. în cele șase săptămîni de la nașterea copilului nu e bine să șadă nimeni pe patul copilului și pe așternutul mamei, că i se umflă țîțele. Femeile care alăptează copii și li se umflă vreo țîță, din care cauză simt dureri, să se ducă la latrină și să stoarcă în ea, zicînd: „La ce ai poftit, aici găsești!“, căci le va trece; sau să caute prin sare pisată nouă peri și să le pună
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
interbelice). Așa se face că autorul formulează dramatica interogație: cui îi e frică de revizuire?. Cine are ceva de pierdut, cititorul, istoriograful, istoria literară în general? E bine, desigur, să fim mai săraci, mai supli și mai cinstiți, decât ridicoli, umflați cu pompa pe măsura "măreției trecutului nostru" și sub imboldul unor strategii ideologice, inclusiv interbelice, sau de conivență conjuncturală, străine criteriilor axiologice. Balonul obez va fi explodat oricum, mai devreme sau mai târziu ... Desacralizarea unor autorități morale, a unor directori
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
poziția corpului nu este una optimă. Elasticitate Gymball-ul trebuie să se turtească puțin atunci când ne așezăm pe el dar să nu formeze o gaură mare. Un gimball prea umflat nu este confortabil și complică execuția exercițiilor. Prima dată când se umflă un gimball acesta trebuie să piardă puțin aer. Este suficient să fie umflat câte puțin o dată la 2 - 3 zile, pentru a-și păstra volumul ideal. În funcție de obiectivele urmărite în timpul antrenamentului cu gimball-ul mărimea și duritatea acestuia poate varia. Gymball-ul
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
atunci când ne așezăm pe el dar să nu formeze o gaură mare. Un gimball prea umflat nu este confortabil și complică execuția exercițiilor. Prima dată când se umflă un gimball acesta trebuie să piardă puțin aer. Este suficient să fie umflat câte puțin o dată la 2 - 3 zile, pentru a-și păstra volumul ideal. În funcție de obiectivele urmărite în timpul antrenamentului cu gimball-ul mărimea și duritatea acestuia poate varia. Gymball-ul nu suportă orice fel de greutate. Antrenamentul pe gimball cu greutăți suplimentare (haltere
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
apară mici bube pe față (avea alergie la anumite situații, știu sigur). Acest incipient conflict punea în pericol, serios, existența festivalurilor, cerea rediscutarea repertoriilor, probabil anchetarea unora dintre participanți... Dimiu era fiert, îi scria de zor lui Măciucă. Silvestru își umflase obrajii de nervi, primul secretar asculta explicații neconvingătoare de la președintele culturii grena, și el! Noroc cu Virgil Tănase, care, mai cu tupeu (poate, curaj?) a țîșnit din scaun și-a strigat: Să terminăm cu nenorocita confuzie între OM și OPERĂ
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Cu privirea lucitoare, cu fața albă și luminată, părea că vrea să vestească oamenilor o izbîndă mare. (...) Brațul spînzurătoarei pîrîi (...) În ochi lucirea stranie, arzătoare pîlpîia mai puternic, cu tremurări grăbite, din ce în ce mai albă... Bologa vedea bine cum bulbii ochilor se umflau și se învinețeau, și totuși privirea își păstra strălucirea însuflețită, parcă nici moartea n-ar fi în stare s-o întunece sau s-o nimicească..." (s. n.) Postura lui Bologa este în măsură să vorbească despre tendința sa obișnuită de a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nici patul, nici rufăria spitalului. Nu intra în măsura oficială. Izmenele îi veneau doar pînă la genunchi. De acolo în jos picioarele îi zbucneau goale printre vergelele patului povîrnit, cu tălpile amenințînd spre tavan. Peste pieptul atletic cămașa plesnită se umfla zadarnic să i-l acopere. Iar brațele căzute în lături își atîrnau buturii cărnoși ieșiți din mînecile scurte pînă la coate și se rezemau cu palmele în pardoseala rece." În tot romanul, figura personajului frapează prin dimensiunea urieșească, atenuînd impresia
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se întîmplă să rănești pe cineva? Nu-i dai chiar în cap, să nu-l lași lat. Faci în așa fel numa' să-l uzi. Altfel dai de belele. Și reușești să-i nimerești? Nu e greu? Radu s-a umflat în pene: Da, la început îi greu, apoi te deprinzi. Îți trebe ceva experiență pentru asta, nu poți să-i nimerești din prima, nimeni nu se naște învățat. Îți trebe săptămîni și săptămîni de practică. Să iei în considerare direcția
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
o dai pe cocoașă, cre-că pică de la prima lovitură, vezi ce pricăjit îi. Pe măsură ce vorbea, se întreaba dacă nu e chiar așa cum spunea. Sînt sigur că ai mai multă forță. Să știi că am descoperit și eu asta, s-a umflat în pene Cornel. Mama se chinuie să deschidă o conservă, dar eu imediat o deschid. Sau cînd batem covorul, mama mă lasă pe mine, că, din două lovituri, scot tot praful din el. Ea spune că a îmbătrînit și că
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
înapoi, sigur la meditațiile amînate, Alin a încercat o prelungire a magiei, cu o mirare pe care o voia admirativă: Și chiar mai ții minte tot ce-ai citit? Ei, nu-i mai țin minte chiar pe toți, s-a umflat dragonul în solzi. Dar am o cultură generală solidă. Oricînd pot să susțin conversații pe teme diverse. Citind, înveți multe lucruri importante în viață. Da, da, da. 12 Radu n-a stat în viața lui atîta-n casă. Cu toate că trecuse ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
are trăsături de marionetă. Slugarnic, "scrofulos la datorie", este prezent în toate momentele importante ale comediei. Din ordinul superiorilor, polițaiul încalcă legea și-l arestează abuziv pe Cațavencu, doar pentru că primise "ordin verbal" de la prefect; "curat violare de domiciliu, dar umflați-l". Ghiță Pristanda este înzestrat cu șiretenie primitivă, poate fi arogant sau umil, după împrejurări, lipsit de demnitate, lingușitor față de Cațavencu: "eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdeauna". Nu se dă în lături de la furtișaguri, prevenit de soția
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]