2,817 matches
-
funcții, alături de cele de elaborare, evaluare, supervizare pot fi exercitate în comun cu alți actori, insă responsabilitatea finală rămâne în sarcina administrației publice. Capitolul V Principii În raportul privind protecția socială din 2001, Comisia Europeană a identificat următoarele principii generale: Universalitate: ajustarea principalelor politici și prevederi legislative astfel încât să fie cât mai adecvate nevoilor sociale, mai accesibile, mai usor de implementat, mai eficiente prin asigurarea un grad înalt de acoperire a situațiilor de risc și vulnerabilitate; Echitate: eliminarea dezavantajelor specifice unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
na? ional? create de politică na? ionalist? erau pentru Iorga mai importante dec�ț grani? ele politice. Prin vastitatea ? i anvergură culturii ? i preocup? rilor sale, Iorga a fost un renascentist universal. ?i? a croit �ns? calea c? tre acest fel de universalitate gra? ie na? ionalismului s? u cultural. Lumea lui era o lume a na? iunilor vie? uind �n armonie. Na? iunea era pentru el o icoan? reprezent�nd adev? rul pentru un cre? țin ortodox. Iar Iorga, ca discipol al lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
să devină, profesor de poezie, când alții se văd interpreții unor roluri cu mult mai precise și autoritar-pragmatice, părea să intuiască fară greș faptul că poate exista o scenă și o catedră pe care se modelează și se joacă etern universalitatea semnificațiilor și valorilor. Alexa Visarion s-a impus rapid în lumea teatrului și filmului românesc și a cucerit real și profund, o notorietate internațională, traversând oceanele și continentele, cu stilul lui de a pune în scenă, de a lucra cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lucreze acolo. Oleg Efremov a spus răspicat: "Facem acest spectacol numai cu Visarion." și au amânat festivalul cu un an ca să fiu liber. Textul a fost retradus în mai multe variante pentru a defini densitatea comediei, deschiderea ei spre prezent, universalitatea și structura lumii caragialiene, așa că în curând vom putea trece la munca propriu zisă. Dar asta ați facut-o și cu Năpasta, jucată sub îndrumarea dumneavoastră de colectivul Teatrului Giulești în Austria, R.F.G., Ungaria, Portugalia, Italia. In Italia în 1979
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
său Omul cu șobolani (1994c). Incendiarul complex Oedip, cotat ca unul din pilonii de bază în susținerea edificiului freudian, continuă să focalizeze numeroase dileme și controverse. De pildă, se contestă de către promotorii culturalismului american, pe baza unor cercetări antropologice redutabile, universalitatea razei de iradiere a Oedipului în afara spațiului occidental. La toate acestea se adaugă poziția acelor autori care conferă fenomenului o cu totul altă semnificație (Adler, 1995, Horney, 1995 ș.a.) decât cea atribuită de părintele său fondator, S. Freud. Rămânând sub
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
afirmă Michaud, (2001, p. 63), făcând legătura între individ, familie și comunitate. Ideea că fiecare individ rezilient e rezilient în felul propriu este privită de Șerban Ionescu (2008, p. 7) din perspectiva contextului cultural căruia-i aparține individul: „”susținând teza universalității rezilienței, consider că există importante diferențe culturale în maniera de exprimare”. Prezentăm în continuare factorii componenți ai rezilienței, așa cum apar în urma unor cercetări. încercăm să nu pierdem din vedere ideea diferențelor care există, cu toate că acestea sunt mai puțin studiate până
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de Anna Freud în 1936, iar ulterior de Melanie Klein (Ionescu, 2010). Freud spune că mecanismele defensive sunt elemente fundamentale ale sănătății mentale a individului. Nu se poate spune cu precizie dacă sunt înnăscute sau învățate, dar, ținând seama de universalitatea lor, se poate presupune că au o componentă înnăscută, destinată confruntării cu adversitățile. O consistentă contribuție la înțelegerea modalităților de manifestare ale mecanismelor de apărare o face Vaillant (1994). El se ocupă de 18 mecanisme de apărare și prezintă aceste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
monismului legislativ în dreptul privat (Elveția, Italia, Olanda), astfel încât un regim de drept convențional nu s-ar hazarda la a consacra dualismul dreptului privat pentru că s-ar expune la reticența apriorică a statelor de common law, compromițându-și astfel vocația la universalitate ce-i este intrinsecă. De altfel, unele texte convenționale menționează expres lipsa de relevanță a caracterului civil sau comercial al părților sau contractului pentru aplicarea regimului stabilit de ele33. Totodată, câtă vreme Convenția nu exclude expres de la incidența sa contractele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de bunuri intră nu numai dreptul de proprietate, dar și alte drepturi reale, precum și drepturile de creanță. Mai mult chiar, în conținutul comunității de bunuri, intră nu numai drepturi, dar și obligații. Comunitatea de bunuri trebuie privită, așadar, ca o universalitate juridică, în sensul că aceasta poartă asupra totalității drepturilor și obligațiilor, totalitatea drepturilor constituind activul, iar cea a obligațiilor formând pasivul patrimoniului comunitar al soților 29. În literatura de specialitate, autorii care s-au ocupat de această problemă, cu unele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi determinată de faptul că din conținutul comunității de bunuri fac parte nu numai dreptul de proprietate, dar și celelalte drepturi reale, precum și drepturile de creanță. Devălmășia este situația juridică în care soții stăpânesc în comun un bun sau o universalitate de bunuri asupra cărora au un drept de proprietate sau un alt drept real, fără ca ei să cunoască întinderea dreptului sau bunurile ce aparțin fiecăruia în materialitatea lor. Privită în această accepțiune, devălmășia nu este numai o modalitate a dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
m]sur] de moral] (e bine s] r]zbuni uciderea f]r] motiv a altcuiva), logica aplic]rii principiului moral este complet amoral]. Nu fac aceast] remarc] pentru a acuză populația Nuer de confuzie în gândire, ci pentru a ilustra universalitatea enigmelor morale provocate de aplicarea aparent inevitabil] a unor combinații de principii orientate diferit (în cazul acesta, etică și logica amoral]) pentru a rezolva probleme morale. Ne-am obișnuit cu stoicism că în societatea noastr] s] ne enerv]m din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Iisus, cu toate c] această a trecut prin filtrul preocup]rilor primelor comunit]ți creștine. O dovad] indirect] în acest sens se refer] la faptul c] dou] mari teme ale creștinismului de dup] Înviere (perioadă paulin]), dinamismul Sfanțului Duh și universalitatea Evangheliei apar doar că indicii anticipative în evanghelii. Care este comportamentul adecvat unui cet]țean al Împ]r]ției lui Dumnezeu? Pe de-o parte acesta implic] morală „natural]”, de exemplu, Regula de Aur: „Tot ce voiți s] v] fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ț]tură tradițional] despre conștiinț] presupune un mod de viat] creștin, s]n]tos, creator și plin de speranț]. Printre atitudinile creștinilor privind etică creștin], se pune un accent puternic, deși nu universal, pe demnitatea persoanei umane, pe realitatea și universalitatea Bisericii, existând o preocupare pentru contribuția acesteia la menținerea solidar] a umanit]ții într-o lume pluralist]. Creștinismul nu trebuie s] contribuie la diviziunea acesteia, ci s] exercite o influent] ț]m]duitoare. Aceste convingeri într] în conflict cu „individualismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-a întâmplat în Indonezia și în alte ț]ri, unde au ap]rut convertiri la scar] larg]. Practicile etice sufiste ofereau o punte pentru a introduce în comportamentul moral musulman valorile și practicile etice din tradițiile locale, ilustrând, astfel, universalitatea perspectivelor musulmane sufiste cu privire la unicitatea dimensiunii interioare din credințe diferite. Al-Ghazăli, juristul și teologul sunit amintit mai devreme, a devenit un susțin]tor al gândirii sufiste, dar a încercat s] sintetizeze perspectivele morale din Shari’a prin noțiunea de pietate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste tr]s]turi dup] cum urmeaz]: un caracter cinstit (necesar pentru o perspectiv] complex] și luminat] asupra lucrurilor), abilit]țile de comunicare, un sentiment natural de compasiune (pentru a sprijini viața social]) și bineînțeles, gândire rațional] (Legile I.vii-xiii). Universalitatea mai mic] sau mai mare a acestor tr]s]turi, precum și posesia lor egal] de c]tre ființele umane arăt] m]sura în care, pentru Cicero și moștenitorii s]i intelectuali, dreptul natural era înțeles ca fiind natural. Dac] ad
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât se poate de plauzibil]: aceea c] cerințele morale trebuie s] fie capabile s] soluționeze în mod autoritar conflictele interpersonale de interese; este ceea ce se cheam] „doctrina reglemet]rii conflictelor etice”; aceasta presupune existența unui element de imparțialitate sau de universalitate în domeniul eticii, iar argumentele în acest sens sunt prezentate în capitolul 14, „Etică lui Kant” și în capitolul 40, „Prescriptivismul universal”. S] urm]rim un exemplu: poate fi greșit în ceea ce m] privește, din punct de vedere moral, că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unic în teoretiz]rile morale. Și alți filosofi înaintea lui Regan și Singer au suținut c], pentru a fi etic], o decizie trebuie s] dep]șeasc] preferințele proprii și subiectivitatea. S-a spus c] etică trebuie s] fie universal], iar universalitatea poate fi obținut] doar prin raționamente abstracte. (Vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”) Dac] recunoaștem valoarea unei ființe, atunci trebuie s] recunoaștem valoarea tuturor ființelor. Dup] cum afirm] Regan, „Știm c] miliarde și miliarde de animale într] în categoria ființelor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui interes semnificativ; compromisul în aceast] form] necesit] subminarea sinelui și a integrit]ții. Aceste compromisuri d]un]toare din punct de vedere moral implic] sacrificiul principiului fundamental, unde noțiunea de principiu se refer] mai degrab] la profunzime decât la universalitate. Drept urmare, cu toate c] va avea și o nuanț] moral], un asemenea principiu nu trebuie s] fie el însuși unul moral așa cum ar putea fi considerat, afectând fiecare agent rațional. Trebuie totuși s] fie suficient de puternic astfel încât s] elimine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
universalizabilitate. Dac] se cuvine s]-l gâdil pe un copil pentru c] îi place, ăsta nu înseamn] c] se cuvine s]-l gâdil și pe altul, oricât de asem]n]tor, dac] acestuia nu-i place. În al doilea rând, universalitatea nu trebuie confundat] cu generalitatea (Hâre, 1972, pp. 1 și urm.). Principiul implicat într-o afirmație de tip „se cuvine” poate fi unul extrem de specific, complex și detaliat, poate prea complex pentru a fi formulat în cuvinte. Nu trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ului nazismului său s] r]mân] cu mama lui v]duv], care depindea de el. Sartre folosește acest caz pentru a sugera c] principiile universale sunt inutile în asemenea situații, deoarece fiecare caz este unic. Sartre însuși pare s] confunde universalitatea cu obiectivitatea, deși sunt evident concepte diferite. Dar în afar] de acest lucru, studentul lui nu a trebuit s] g]seasc] pentru sine orice principiu simplu și general. Poate c] a fost singura persoan] care s-a aflat vreodat] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
raționamentul moral utilitarist nu poate s] manifeste asemenea complexitate și bog]ție cognitiv]. Într-adev]r, Kohlberg greșește în mod clar. (Vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”.) Desigur, ceea ce Kohlberg vrea s] susțin] este c] abilitatea cognitiv] a reversibilit]ții, cuplat] cu universalitatea, e inc]rcat] cu un conținut moral substanțial - c] are un anume set de lentile morale, că s] spunem așa. Astfel, el susține c] toate persoanele din Etapă 6 „v]d” clar c] viață este întotdeauna mai valoroas] decât proprietatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în avantajul Germaniei naziste. Presupunând ins] c] circumstanțele istorice conteaz], acest lucru nu invalideaz] teoria lui Kohlberg într-un mod fundamental? Dac] persoanele de la Etapa 6 pot avea valori morale diferite, atunci ce ceea r]mane de f]cut cu universalitatea valorilor morale pe care le pretinde aceast] etap]? Sau a vrut s] spun] prin această nu c] toate persoanele de la Etapa 6 au aceleași judec]ți morale, indiferent de contextul istoric, ci, dimpotriv], c] toate persoanele de la Etapa 6, din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel mai r]u caz, exist] niște restricții universale asupra ceea ce poate lua înf]țișarea unei astfel de dezvolt]ri. Și referință la Aristotel cu privire la educația moral] încurajeaz] ideea c], atunci când vine vorba de o astfel de dezvoltare, exist] o universalitate cu privire la procedur]: e puțin probabil ca lecții de v]ț]mare gratuit] s] inspire dezvoltarea moral]. Aceste observații vorbesc și despre a doua supoziție. În ceea ce o privește pe a treia, e suficient s] spunem c] dezbaterea dintre utilitariști și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relevante din punct de vedere moral, fie adaug] acesteia relat]ri ale celorlalte categorii (vezi capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, si capitolul 19, „Consecințialismul”). Sarcina teoreticienilor morali, în concepția dominant], este de a face explicite anumite teorii morale, de a descrie universalitatea lor și de a intensifica puterea lor de constrângere. Acest lucru este realizat prin examinarea argumentelor, evaluarea dovezilor și cercetarea relațiilor logice. Gândirea moral-teoretic] este adesea modelat] dup] gândirea legal] sau dup] cea economic]. Modelul legal este implicit în opera
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pretinde c] face. Din acest punct de vedere este ușor de înțeles c] Engels vorbește de o „moral] uman] real]” a unei viitoare societ]ți, chiar dac] această implic] o revizuire a conceptului marxist de moral] că pretenție fals] de universalitate degizat] în ideologii de clas]. Nu trebuie s] trecem totuși cu vederea faptul c] Engels consider] c] aceast] „moral] uman] real]” se va realiza doar în viitor și nu acum când suntem prizonieri ai unei societ]ți divizate pe clase
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]