17,506 matches
-
anvergura celui în care vede un rival (Pe ce temei? Pe ce cărți de mare prestigiu? Pe ce validări internaționale?), dl Gallagher încearcă să-l înghesuie mereu în patul procustian al cărții de interviuri cu Ion Iliescu. Mânat de o ură oarbă, îl târăște în noroiul meschinelor sale războaie și pe Marius Oprea. Hodoronc-tronc, doar pentru a-i ieși scenariul, Gallagher creează o adversitate acolo unde nu există nici urmă de așa ceva. A afirma despre Marius Oprea că este un personaj
Tismăneanu trebuie dărâmat! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10695_a_12020]
-
de blestem la adresa mea, o proorocire a morții mele iminente, ca urmare a fărădelegii pe care am săvârșit-o trecându-i sub tăcere opera. N-am citit ceva mai cutremurător. Nu am mai simțit niciodată revărsându-se asupra mea atâta ură ca atunci când am citit această scrisoare. Textele unor pamfletari mereu surescitați (ca Laszo Alexandru sau Grid Modorcea), care și-au făcut un fel de profesie din denigrarea, într-un limbaj vulgar, a unor persoane publice, au ceva burlesc-inofensiv și sunt
Îmi aștept, liniștit, sfârșitul... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10714_a_12039]
-
ale ceaușismului putrefact, sunt debitate cu invidiabilă energie de cineva care semnează Dr. Adrian-Paul Iliescu. Repet, e un text din anii '80, și nu o plăsmuire a epocii războiului rece. Dar se pare că personajul nu reușise să depășească epoca urii și a atacului la baionetă împotriva a tot ce nu exista în ,istoria scurtă" a lui Stalin. E vorba de același personaj care, în 2006, reinstaurează metodele de purificare de la sfârșitul anilor patruzeci, când Maiorescu a fost scos din biblioteci
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
cu limpezime, un desăvârșit doctrinar al comunismului, convins până în adâncul ființei sale materialist-dialectice de adevărul gogomăniilor emanate - cam căznit stilistic, dar simțind puternic în pupă suflul ,maselor largi populare". N-am spațiu să insist asupra mostrelor de antiamericanism visceral, asupra urii față de gândirea anglo-saxonă, căreia, ca perfect cameleon, îi va consacra un studiu elogios după 1990, când individul a întors cu energie foaia... De mirare însă că astăzi, cînd a revenit la obsesiile marxiste, nu predă, cum ne-am aștepta, la
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
a Universității din București. O catedră care-și exhibă cu mândrie preocupările științifice: ,metafilosofie, filosofie aplicată, filosofie politică, istoria ideilor, filosofia minții, etica, filosofia limbajului". Ce legătură e între textele din ,Era socialistă" și ,filosofia minții"? Dar între revărsările de ură din săptămânalul buzurian, unde vânează cu plasa de fluturi orice individ ce are îndrăzneala să susțină caracterul criminal al comunismului și ,istoria ideilor"? Poate ne spune Ion Ianoși. N-au trecut nici trei luni de când individul mă acuza că sunt
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
urmărește doar propria îmbogățire, că proprietatea privată e ceva periculos, că democrația există doar așa cum o visa Ceaușescu... Acestea fiind zise, am să mă opresc din conversația de la distanță cu indivizii din acestă categorie. N-au decât să-și reverse ura, frustrările, resentimentele cât poftesc. Maculatura rămâne tot maculatură, fie că e finanțată cu bani de la stat, precum ,Era socialistă", fie cu bani privați. Nu că m-aș teme de pericolul contaminării - dar există situații în care o îndepărtare cu batista
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
fruntea cărora se găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și Zdreanță al lui Arghezi. Ambii or fi avut blana stufoasă, iar primul o coadă de vulpe. Zdreanță este un mare hoț de ouă, în timp ce trăsătura principală a lui Fox este ura față de pisici. Grivei vine de la griv (pestriț alb-negru), dar Azor de unde-o veni? Tot Arghezi atribuie cîinilor, în Cimitirul Buna-Vestire, capacitatea de a-și recunoaște stăpînul pînă și mort, revenit sub formă de fantomă pe domeniul său. Vînător reputat, Al.
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
1059. Între nume și renume stă Iluzia Vieții. 1060. Cine stie care biserică este mai apropiată Lui Dumnezeu? 1061. Nu te limită la a vrea să cunoști ci treci dincolo la a vrea să simți dacă vrei să cunoști cu adevarat. 1062. Ură este față pălmuita a iubirii. 1063. Diferența dintre o iluzie și alta stă doar în visul ce se va destrăma odată cu venirea zorilor morții. 1064. Asculta ploaia de suflete a stelelor ce-și părăsesc bolta spre a se naște aici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
unde s-a putut pentru a obține rezultatele dorite numai intru binele altora, mișcând munții din loc dacă a fost nevoie. Nu știam mai nimic despre trecutul dramatic care i-a format personalitatea acestui om și cum a putut substitui ură ce putea fi stârnita de suferințele anilor grei de pușcărie comunistă, cu iertare și dragoste de oameni; cum i-a rămas neatins sufletul , aceasta nestemata pe cale de dispariție la oamenii acestui secol. Suferință l-a înnobilat în loc să-l înrăiască. Cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
exterminări, demolări de case, de biserici și de suflete, reeducări forțate. Cretinul avea șansa să-l umilească pe cel inteligent. Proprietatea era considerată un delict și educația aleasă era catalogata un moft burghez, periculos, ce trebuia remodelat prin tortură. Barbaria, ura și dușmănia s-au dezvoltat pe un teren fertil, datorită putregaiului adus de apele mocirloase ale unei ideologii ostile bunelor cuviințe. Din multitudinea exemplelor voi selecta tabloul în care a fost naționalizat imobilul intelectualului de marcă, Mircea Vulcănescu. După arestarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a fost Institutul de Arhitectură, unde au găsit portarul de serviciu și o duzină de studenți care își pregăteau proiectele de diplomă pe care i-au maltratat cu o cruzime de neimaginat. Le-au furat lucrurile personale, au distrus cu ură fondul de carte, mobilierul și aparatele din dotarea Facultății. După ce i-au lăsat în nesimțire pe studenți și pe portar au năvălit în localul Universității și au început vânătoarea de oameni. La vederea lor studenții s-au așezat în genunchi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lor studenții s-au așezat în genunchi implorandu-le cruțare, dar au fost loviți fără milă cu răngi și lanțuri grele, până ce niciunul nu a mai mișcat. Cum de a fost posibil ca ortăcii să se lase inoculați cu virusul urii, făcându-i să lovească cu răngi și topoare tot ce mișcă în Piață Universității? Și cum de a fost posibil ca pașnicele gospodine de la mahalale Capitalei să se transforme subit în adevărate furii ce instigau minerii împotriva intelectualilor? “Oameni de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu brutalitate. Mă reîntorceam mereu să caut atmosferă electrizanta a acelor momente ale căror reverberații dăinuiau peste timp. Mă așezăm pe treptele de piatră ale fântânei arteziene din fața Institutului de Arhitectură, retrăind scenele de coșmar în care oameni sfâșiați de ură îi aruncau pe studenții stâlciți în bătaie, mai mult morți decât vii. Priveam balconul Universității prin care se perindaseră o mulțime de personalități de seamă, balconul ocrotit de Icoana Maicii Domnului pe care minerii au aruncat-o în stradă și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
decât vii. Priveam balconul Universității prin care se perindaseră o mulțime de personalități de seamă, balconul ocrotit de Icoana Maicii Domnului pe care minerii au aruncat-o în stradă și mă întrebam: Doamne, cum de a fost posibil? De ce atâta ură? De aș putea uita acest coșmar pe care l-am trăit aievea. În același timp gândurile mele fugeau departe, la copiii mei care emigraseră în țară frunzei de arțar după traumă cauzată de ororile mineriadei. Securiștii le depistaseră numărul mașinii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
autohtoni se simt confortabil lucrînd cu personaje asupra cărora nu apasă nenumăratele presiuni ale tranziției, presiuni care le multiplică fațetele pe de o parte, pe de alta, le fac resorturile psihologice mult mai palpabile pentru spectator. Era momentul - și aici ura pentru Tudor Giurgiu - să se manifeste cinematografic o generație "trendy funky fresh" care să fi trecut de conul de umbră al tranziției și să fi asimilat cel puțin unele aspecte ale culturii occidentale. O generație care, dacă vreți, e contrariul
Personajele sînt sentimentele by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10747_a_12072]
-
locuitori ai Europei unite ne sînt mai mult decît familiare. Le vedem la tot pasul, în fiecare zi, pe stradă în fiecare zi, ne izbim de ele în piețe sau în mijloacele de transport în comun: ,nesiguranță/ sărăcie/ deprimare vanitate ură/ pe aici trece drumul spre europa/ nu mai așteptăm nimic/ avem fețe de șobolan/ nu mai visăm la america/ ne ucidem/ fericirea e pe buzele noastre". Poezia Elenei Vlădăreanu are forță și claritate. Poeta nu se încurcă în metafore și
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
a evreilor triestini; absența tatălui, pe care îl vede o singură dată în perioada tinereții, viață modestă, din veniturile unei prăvălii de anticariat, marcată mai cu seamă de anii persecuțiilor împotriva scriitorilor evrei, când trebuie să se ascundă; relație de ură/iubire cu Lina, femeia pe care o va cânta în toată opera; criză permamentă de identitate, de credință (cu o vagă tentativă de a se creștina la sfîrșitul vieții); crize sexuale, sensibilitate însângerată de muchiile abrazive ale verbului a fi
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
germane - se pare că am avut mereu politicieni de extremă ingeniozitate! - sub orânduire capitalistă, distrusă de cea comunistă, înlocuitoare, și din nou sub cea capitalistă revenind pe locurile de unde fusese izgonită. N-a fost ușor, vă asigur, suita de da-uri și nu-uri se succeda cu viteză de computer, mulți nu i-au făcut pur și simplu față, greșind măsura, pe o partitură cu prea iuți mișcări. Victimele s-au numărat cu zecile de milioane de partea nazismului, condamnat de
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
se vor întreba, așa cum o facem, acum, perplecși, noi înșine uitându-ne în urmă: cum a fost posibil? Cum s-a coborât atât de adânc pe scara istoriei? De ce trebuie să revenim, periodic, la nivelul peșterii, al ghioagei și al urii iraționale? Ani de zile, o întreagă pleiadă de intelectuali și politicieni au făcut cariere combătând fascismul. Minunat. Am fi cu toții vinovați dacă am îngădui să mai apară vreodată un Hitler, un Mussolini, un Zelea-Codreanu, un Horia Sima, un Antonescu. Dar
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
Nu s-a reușit, deocamdată, pentru că Marele Frate de la Răsărit știe foarte bine să-și protejeze odraslele. Am adus în discuție un singur nume, cel al ,instructorului C.C." Ion Ianoși. România arată cum arată în primul rând din cauza tuturor, a urii pe care au purtat-o semenilor ce nu acceptau dogmele marxisto-leninisto-staliniste. În lipsa acestei minime recunoașteri a vinei, toate referirile lor la fascism sunt fariseice și contraproductive: o perdea de fum în spatele căreia se ascunde propriul trecut înspăimântător. Ca antifascist impenitent
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
cei nevoiași. Oferea burse în străinătate (pe scriitoarea noastră, a ajutat-o să întreprindă o călătorie în Italia), se interesa de artiștii bolnavi, cum a fost cântăreața Hariclea Darclée. în anii instalării dictaturilor și ai războiului, când se legiferează inumana ură rasială, Lucia Demetrius, având mama evreică, trăiește și ea cu teama, devenită un fel de obsesie a ,sângelui amestecat". I-a fost într-adevăr scos numele de pe afiș teatral, unde figura ca traducătoare, dar nu i s-a interzis ca să
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
atunci când americanii și aliații lor au reacționat la marea provocare numită 11 Septembrie. Existau interese ca acest model, și nu altul, să fie pus pe tapet, tocmai pentru că Occidentul de azi, unul puternic ideologizat spre stânga, ateu și ros de ură de sine, va mușca imediat momeala. Ceea ce, matematic, s-a și întâmplat. N-a lipsit mult pentru a se ajunge la concluzia că Turnurile Gemene au fost doborâte de Papa Ioan Paul al II-lea, și nu de teroriștii islamici
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
fugă până la fereastră" sau ,la anul/ zici la anul/ ca și cum ai spune/ anul trecut/ altă dată". E adevărat că se întâmplă ca aceste pârghii să devină neclare sau să creeze neclarități (cazul câtorva poeme din secvența Cu gura uscată de ură). Imaginile crude nu violentează, ci, etanșeizate minimalist, înduioșează. Toate asteniile de care ne izbim sunt ale trupului, niciodată ale limbajului. Acesta e, în tot locul, de o directețe nepartizană, fără vreun ornament și fără vreo ostentație. După ce-și populează
Cântece eXcelente by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11026_a_12351]
-
ale societăților plurale. În contextul perspectivelor viitoare de evoluție ale proiectului european, problematică naționalismului este cu atât mai importantă astăzi, acum când acest proiect de unificare politică este supus unor noi sau mai vechi provocări cum ar fi populismul xenofob, ura etnică sau rasială, lupta pentru secesiune, prea mândrul sentiment de apartenență locală sau regională, afluxul imigranților, fundamentalismul religios, terorismul și conflictele armate din vecinătatea uniunii statale europene. Spre final autorul lansează noi teme de gândire, întrebări justificate ce îndeamnă la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Tudor Popescu, departe de a ușura sarcina comentatorului, o supraîncarcă. E, practic, imposibil să rămâi indiferent când îi parcurgi textele, fie acestea socio-politice sau literare, ficțiuni speculative, comentarii de filme sau de întreceri sportive. Scrieri își subintitulează el volumul Libertatea urii, și din chiar acest termen liminar se degajă o semnificație polemică. Autorului îi repugnă ideea de carte ca ,sarcofag al cuvintelor", monument de celuloză util numai grandomaniei celui care l-a ridicat. El răstoarnă cu sarcasm această perspectivă cantitativă asupra
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]