3,203 matches
-
lăsa libertate de mers pentru cinci călăreți, așa că între cei doi din garda valahă înaintau trei ieniceri turci, în frunte venind Kuciuk Selin. Salutului său protocolar, politicos dar sec, vodă îi răspunse cu un zâmbet cald și cu o prietenoasă urare de bun venit rostită în cea mai distinsă limbă turcă. Imbrohorul nu apucă să răspundă, căci cei doi prinți îi adresară și ei cuvinte curtenitoare pline de amabilitate, în aceeași limbă literară. La un semn discret al voievodului, un căpitan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
marele vizir, primul ministru al împărăției otomane, că ei privesc cu simpatie numirea lui Toma Cantacuzino drept capuchehaie, adică ambasador al Țării Românești. Rami Efendi mai ceru răgaz de gândire asupra propunerii discutate privind scaunul Moldovei, dar în încheiere, adresând urarea de însănătoșire grabnică, își exprimă speranța unei consilieri cu beiul Constantin într-un cadru mai restrâns. Voievodul salută, plecându-și doar pleoapele peste ochi, încercă să facă doi, trei pași și ceru cu un gest disperat ajutorul lui Ștefan și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
școlite ale diaconilor. Beizadea Constantin, care între timp descălecase, se aplecă să sărute mâna celui ce primise de la sultan firmanul de domnie pe viață. — Să trăiești, măria ta, spuse beizadeaua înălțând capul spre tatăl său. — Să trăiești, măria ta, răsună urarea din toate piepturile. Vodă își strânse fiul cel mare la piept cu putere, fiecare din ei simțind împletirea bătăilor inimii celuilalt cu ale sale și se pomeni că-i soptește tânărului: — Ce mare te făcuși, Constantine, și ce frumos..., apoi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lumânărilor, mărea zăpușeala din încăpere, îndeosebi că se ghicea de afară respirația răcoroasă a nopții. Domnul se ridică în semn că slobozește adunarea. Pe rând, cei trei fii, în ordinea vârstei, urmați de cei doi unchi ai domnului își exprimară urările pentru un somn liniștit și ieșiră lăsând ușa larg deschisă spre sală. Mitropolitul încercă să se scoale în picioare fără să reușească, așa că măria sa îi veni în ajutor. Din locul în care erau amândoi strânși ca într-o îmbrățișare, sfinția sa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
plece însoțită de egumenul de la Sfântul Ion grecesc pe drumuri de munte spre mânăstirea Dintr-un Lemn ca să se călugărească. Patriarhul ieși în ușile împărătești și cei doi diaconi îi dădură luminile ca să binecuvânteze. Din strana cealaltă glasuri bărbătești intonau urarea de viață lungă și ochii fostului mare spătar clipiră grăbit lărgindu-și pupilele. I se păru că-l vede pe patriarh în ușile împărătești ale Mitropoliei de la București binecuvântându l pe măria sa întors de la Odrii. Iată-i pe toți mitropoliții
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de spinare, caftanul tivit cu spinări de sobol îi venea prea scurt. — Acesta este domnul Țării Românești, rosti triumfal imbrohorul încercând să spargă muțenia adunării. — Să trăiești, gâfâi întrerupt marele stolnic Constantin Cantacuzino. — Să trăiești, măria ta, se auzi șovăielnică urarea tuturor celor din divan. Coborâră cu toții în urma noului domn și a trimisului sultanului, la rând după ranguri, toți boierii țării. Pe treptele bisericii domnești îi aștepta mitropolitul Antim cu soborul preoțesc al orașului, cântau cu glas mare, și vocile lor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i fie rușine. 15. Să nu-l socotiți ca pe un vrăjmaș, ci să-l mustrați ca pe un frate. 16. Însuși Domnul păcii să vă dea totdeauna pacea în orice fel. Domnul să fie cu voi cu toți! 17. Urarea de sănătate este scrisă cu mîna mea: Pavel. Acesta este semnul în fiecare epistolă - așa scriu eu. 18. Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi cu toți! Amin.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85051_a_85838]
-
-s doar bombe și gloanțe - nu, ele sunt mici cadouri ce conțin sensuri! Stai, că n-am terminat - de parcă experiența prezenței mele înlăuntrul mai curând decât în afara acestor perdele goișe n-ar fi îndeajuns de copleșitoare, de parcă incredibila experiență a urărilor mele de ceasuri plăcute adresate goimilor din această casă n-ar fi suficient motiv de perplexitate, iată, pentru a-mi spori și mai mult extazul dezorientării, numele străzii pe care se află casa familei Campbell, strada pe care a crescut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cu el, poate cumva documentația noastră va evita astfel ierarhia obișnuită. Probabil că discuția o să dureze până seara târziu. Mai mult ca sigur, răspunde maiorul dând gânditor din cap. Trage un fum din țigară și expiră cu putere. Noroc! O urare potrivită. Noroc să fie! Ciocnesc paharele, savurând amândoi arsura plăcută a coniacului în gură. Spune-mi, în legătură cu locotenentul Rădulescu, ce-ai hotărât? Ochii căprui, retrași mult în fundul orbitelor, privesc cu atenție concentrată către șeful și prietenul său. Colonelul își trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Nici un bucureștean care se respectă nu o poartă ca pe o caschetă militară. Da, am să am grijă să-i spun. La revedere, Rosa. Ai grijă de tine. Aveți grijă de voi. La o bună revedere, Marius. Și mulțumesc pentru urările tale. Îi întinde mâna, o palmă subțire, cu degete lungi, care o strânge pe a lui într-un mod ferm și puternic, aproape ca un bărbat. În timp ce își reia drumul, Marius se surprinde gândindu-se la cum poate fi viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
era nevoie de intervenția mamei, care ne aducea la fiecare câte o felie zdravănă de cozonac cu stafide. Bineînțeles, nu aveam voie să mâncăm de frupt decât după Înviere. Și cu ouăle roșii a fost odată o problemă. După ce spuneam urarea „Hristos a înviat!” și venea răspunsul „Adevărat a înviat!”, ciocneam ouăle. Ghiță le spărgea pe toate, așa că noi, ceilalți, am intrat la bănuială. Am aflat apoi că Ionel Antal l-a văzut cumpărând de la băcănia de lângă noi un ou roșu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Parcă mă Învălue o anume stare de amețeală...!” Târziu după miezul nopții, Înveseliți oarecum datorită celor câteva sticle de vin - merseră o bucată de drum pe jos. Ajunși În dreptul hotelului unde locuia Tony Pavone, se despărțiră cu cele mai bune urări de sănătate, de viață lungă, Îmbrățișindu-se prietenește... Vibrațiile electrice Își micșorase intensitatea, iar ciudatele sunete din străfundu-l creierului mic Încetese. Bolnavul Încercă să-și facă iluzii optimiste În legătura cu presupusa lui Înbolnăvire care de fapt, n-o mai intuia
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a intrat la ea, și a zis: "Plecăciune, ție, căreia ți s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvîntată ești tu între femei!" 29. Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemne urarea aceasta. 30. Îngerul i-a zis: "Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu. 31. Și iată că vei rămîne însărcinată, și vei naște un fiu, căruia îi vei pune numele Isus. 32. El va fi mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
39. Maria s-a sculat chiar în zilele acelea, și a plecat în grabă spre munți, într-o cetate a lui Iuda. 40. A intrat în casa lui Zaharia, și a urat de bine Elisavetei. 41. Cum a auzit Elisaveta urarea Mariei, i-a săltat pruncul în pîntece și Elisaveta s-a umplut de Duhul Sfînt. 42. Ea a strigat cu glas tare: "Binecuvîntată ești tu între femei, și binecuvîntat este rodul pîntecelui tău. 43. Cum mi-a fost dat mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
a strigat cu glas tare: "Binecuvîntată ești tu între femei, și binecuvîntat este rodul pîntecelui tău. 43. Cum mi-a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu? 44. Fiindcă iată, cum mi-a ajuns la urechi glasul urării tale, mi-a săltat pruncul în pîntece de bucurie. 45. Ferice de aceea care a crezut; pentru că lucrurile, care i-au fost spuse din partea Domnului, se vor împlini." 46. Și Maria a zis: "Sufletul meu mărește pe Domnul, 47. și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
făcea fericit, era o iubire semănând cu o rană adâncă. Obișnuia să se scoale dis-de-dimineață și hoinărea pe străzi cu gânduri întunecate. Odată, într-o sâmbătă, pașii îl duseseră în apropierea sinagogii. Acolo întâlnise un om care-l salutase cu urarea de Sabat. Natanael i-a răspuns imediat, urmându-l la sinagogă. Recunoscuse în acel om pe cel care îl numise pe Rudi „fustangiu“. Ce întâmplare ciudată! Omul îl recunoscuse și el pe Natanael, amintindu-și foarte bine cum împreună cu rabinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
în nici unul dintre cazuri, după câte-mi amintesc, nu dispunea de bani. Gândul de răspuns al lui Gosseyn Doi avea o notă de resemnare. "Văd că te-ai hotărât să rămâi." păru să ofteze. "Bine, transmite-i lui Dan Lyttle urările mele de bine." "Păi" - cu grimasă - "o să fie cam greu. El crede că eu sunt tu." "Desigur" veni replica. "Trebuie să admit că aceasta este realitatea de care uneori îmi vine greu să țin cont; acum sunt doi Gosseyn. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Deschid o paranteză. Pentru cine a uitat, pe când eram școlari, la întrebarea ce este propoziția trebuia să răspundem o gândire spusă sau scrisă. Deși în asemenea momente se cade să faci mare tărăboi, să dai șfară în țară, să aștepți urări, felicitări, imbolduri, noi am stat cuminți în căsuța noastră. Singurul care a aflat ce punem la cale a fost „Suplimentul“1 și bineînțeles scriitorii aflați mereu aproape la propriu și la figurat (cei din Timișoara, Arad, Reșița, Lugoj, Jimbolia). Așa că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
îndepărtă. Toată noaptea m-am zbuciumat, am avut coșmaruri. Dimineață mi-am adus aminte de un fapt căruia nu i-am dat nici o importanță la momentul respectiv. După ce m-am căsătorit, Olga mi-a telefonat și mi-a făcut o urare, care atunci m-a amuzat. Și acum, acea urare o înțeleg altfel. Spunea așa: "te felicit și-ți urez s-o iubești pe Camelia până la sfârșitul vieții, numai pe ea", și adăugase, râzând: "până ți-a veni greață". Atunci am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Dimineață mi-am adus aminte de un fapt căruia nu i-am dat nici o importanță la momentul respectiv. După ce m-am căsătorit, Olga mi-a telefonat și mi-a făcut o urare, care atunci m-a amuzat. Și acum, acea urare o înțeleg altfel. Spunea așa: "te felicit și-ți urez s-o iubești pe Camelia până la sfârșitul vieții, numai pe ea", și adăugase, râzând: "până ți-a veni greață". Atunci am râs, pentru că știam că Olga întotdeauna era plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
urez s-o iubești pe Camelia până la sfârșitul vieții, numai pe ea", și adăugase, râzând: "până ți-a veni greață". Atunci am râs, pentru că știam că Olga întotdeauna era plină de contraste și de lucruri ciudate, spuse cu ironie. Acum urarea aceea m-a înspăimântat. Îmi dau seama că era ca un blestem. Să nu mai am parte niciodată de nici un altfel de sentiment! Da, asta a vrut Olga să-mi spună atunci. Și după atâta vreme să înțeleg abia acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
iar badea Ion e unchiul ei. Peste o săptămână se duseră la biserică. Carmen era o mireasă nespus de frumoasă. Trecu a doua zi și-i lăsă lui badea Ion plicul cu "darul familiei Vlaicu", rugându-l să transmită și urarea "casă de piatră"! La două săptămâni după nunta lui Carmen, satul trebuia pregătit pentru alt eveniment: Petre fu anunțat, de la sediul Programului Național de Dezvoltare Rurală, să se prezinte cu întregul dosar al solicitării de fonduri de la Bruxelles. Fusese ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
am împlinit o vârstă. De exemplu, am putea lucra tot anul la un plan de manipulare în masă - i-am convinge pe toți cunoscuții că ziua noastră nu e pe 6, ci pe 7, și-apoi, când ne-ar trimite urările prea târziu, noi ne-am ofusca. Sau am putea mărturisi pur și simplu că nu ne place toată povestea asta festivă, că suntem mai cinici din fire și ne-am asuma liniștiți condiția de ne-simpatici, de broaște țestoase pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
cu bună dispoziție de voi fi, o voi trimite d-lui Caragiale, cu care ocazie îi voi mulțămi de nespusa înrîurire pe care a întrebuințat-o asupra d-tale pentru a mă îndatori. Primește, d-le Eminescu, cu această ocazie, urările mele da fericire, de pace, de liniște, de iubire fericită, de viitor strălucit, de noroc, de sănătate, pe care pentru cea din urmă dată ți le doresc Veronica 30 ianuarie 1880, Iași [VERONICA MICLE] Domnule Eminesco, Am primit scrisoarea d-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
fost să fie, era scris, era destinat. Dacă tu m-ai fi părăsit, încetînd de-a mă iubi, poate te uitam și eu de mult, dar niciodată nu m-am // crezut atât victima ta cât victima altora, de aceea toată urarea a fost îndreptată contra acelora care, voindu-mi răul, mult bine nu ț-au dorit nici ție. Eminul meu, când ai ști ce urât îmi este Iașul, j'etouffe, nu mai pot trăi departe de tine, s-a isprăvit - ori
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]