2,798 matches
-
(în , în ) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Aurel Vlaicu, Băcâia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Geoagiu-Băi, Homorod, Mermezeu-Văleni, Renghet și Văleni. Are o populație de locuitori. Localitatea se află la vărsarea râului Geoagiu în Mureș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Geoagiu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Geoagiu () [Corola-website/Science/297205_a_298534]
-
este municipiul de reședință al județului Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Ciritei, Doamna, (reședința) și Văleni. Situat pe valea Bistriței, în nord-estul României, orașul avea la nivelul anului 2011 o populație de de locuitori. În Piatra-Neamț se află sediul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est. Municipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, pe malurile râului Bistrița, mai
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.). Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. - I
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
război s-a reușit refacerea vieții economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ prosperă. Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul cu același statut, având 18981 de locuitori. În 1929 este finalizată o a doua uzină electrică. În 1925 satele Sărata, Văleni și Vânători intră în compunerea localității. Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, moment ce l-a găsit pe mareșalul Ion Antonescu la Piatra Neamț, a determinat trimiterea pe front a unităților militare din zonă. Evoluția ulterioară a evenimentelor
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
de interes național, dar ulterior pe fondul crizei economice și a unor dificultăți suplimentare, derularea sa capătă aspecte controversate. Suprafața totală a orașului este de 7743 ha. În componența zonei periurbane intră localitățile: Doamna (situtată pe valea pârâului Doamna) și Văleni (situată la confluența cu Pârâul Turcului, pe dreapta Bistriței la poalele Cernegurei) - spre sud și Ciritei (situat spre est între Pietricica și Dealul Vulpii).. Municipiul este împărțit între micro-cartierele: Sărata, Valea Viei, Țărăncuța, Precista, Ștefan cel Mare(nord-est), Centru, Dacia
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
brad. Actual restaurarea nu este terminată și cercevelele ferestrelor nu au geamuri, astfel că icoanele dinăuntru și iconostasul sunt supuse variațiilor termice și de umiditate ambientale. Nu se slujește în biserica de lemn, ci în cea nouă. Este situată în Văleni pe strada Magnoliei, având drept ctitori mai întâi de Petru Rareș și apoi de Alexandru Lăpușneanu în 1574. Construcția este executată din bârne și scânduri groase de brad și de ștejar pe temelie de piatră, fiind de tipul bisericilor cu
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Szabó Attila, Merca Aurel, Matiș Lucian (artist plastic), Jurja Sorinel Dorinel, Pedestru Horia (profesor), Marin Vergică, Tamasz Burgya Iosif, Cristurean Rodica, Egyedi Imre, Borbély István, Cioară Viorel, Țiclete Mihai Călin, Grigore Borș, Teodor Pop, Emil Ciortea, Ballai Csaba Zoltán, Ioan Vălean, Ioan Inclezan, Corina Luminița Misan, Ioan Chira, Dinu Adrian Smical, Ioan Rusu, Gheorghe Adrian Nasc, Szabó Ștefan, Ioan Sabău, Alexandru Pop, Iosif Cionca, Fanel Ciupitu Chican; "(notă: persoanele marcate cu simbolul s au fost împușcate în Piață Libertății din Cluj
Eroi ai Revoluției Române din 1989 () [Corola-website/Science/317030_a_318359]
-
predat la Liceul Pedagogic din Ploiești. Susține cursuri de folcloristică la Conservatorul bucureștean din 1949 până în 1976, anul pensionării. Din 1992, timp de doi ani, predă la Universitatea din Timișoara. A participat ca profesor în cadrul Universității Populare „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte. Pentru activitatea sa, Emilia Comișel a fost onorată cu mai multe ordine și medalii. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a decernat trei premii și marele premiu pe anul 2008. În martie 2000, a fost numită cetățean
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
pentru evoluția arhitecturii medievale moldovenești. Luând ca punct de reper planul dreptunghiular al construcției, ea se aseamănă cu Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari, dar în locul absidelor laterale prezintă o ușoară ieșire, element care se regăsește și la bisericile din Șipote, Văleni și Baia. Biserica are o formă de navă (corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv. Deși dimensiunile lăcașului de cult sunt reduse: 20 m lungime și 6,5 m lățime, zidurile de piatră
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
Ploiești care apoi extins la 1400 mp. 1997: În Italia Grande Meccanica SpA începe activitatea industrială, producând boilere și executând lucrări de prelucrări mecanice. 2002: Coifer își extinde prima fabrică deschizând o unitate de producție de 10 000 mp la Vălenii de Munte în județul Prahova. 2003: Grande Meccanica SpA. finalizează preluarea Somen Construzioni în Italia.Somen a fost leader de piață cu tradiție în vase sub presiune încă din 1978. 2004: Coifer investește alături de Grande Meccanica SpA. și fondul Italian
Coifer () [Corola-website/Science/318587_a_319916]
-
(n. 9 septembrie 1912, Vălenii de Munte - d. 7 iulie 1989, Freiburg im Breisgau) a fost un scriitor, poet, ziarist și eseist român. s-a născut la 9 septembrie 1912 în Vălenii de Munte, județul Prahova. Urmează cursurile școlii primare în orașul natal, apoi Liceul
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
(n. 9 septembrie 1912, Vălenii de Munte - d. 7 iulie 1989, Freiburg im Breisgau) a fost un scriitor, poet, ziarist și eseist român. s-a născut la 9 septembrie 1912 în Vălenii de Munte, județul Prahova. Urmează cursurile școlii primare în orașul natal, apoi Liceul Militar și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Debutează la revista "Floarea de Foc" condusă de Sandu Tudor și în anul 1934 obține "Premiul
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
venit, tot la 1 mai 1998, din comuna natala Calvini, din județul Buzău,unde a slujit intre anii 1986-1998. Are doi copii - Gabriel și Ioana,ambii elevi. Note ' N. Iorga - Țara Românilor I. România 1. Județul Prahova. Tip. „Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1910, pag. 104-105 2 Autor - M. Sevastos, Tip. Cartea Românească, 1937, pag. 756.
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Ion. Au învățat tipicul și și-au îmbunătățit felul de a cânta. Astăzi sunt preoți la parohii din județul Prahova și chiar din alte județe: Dragu Mihai - Puchenii Moșneni ; Vasilescu Gabriel - Brăila; Ajoiței Ionuț - Cartier Mitică Apostol ; David Ion - Protoieria Văleni; ș.a. De-a lungul anilor, biserica Buna Vestire a fost vizitată de numeroase personalități: înalte fețe bisericești, oameni de cultură, oameni politici. Cea mai importantă a fost cea a patriarhului ecumenic al Constantinopolului, Athenagoras, însoțit de mitropolitul Meliton al Calcedoniei
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
la Messina - Italia, Stuttgart și Magdeburg din Germania și Corck - Irlanda. ("Medaliile" se găsesc azi în arhiva "Direcției de Cultură" a județului Prahova) În 1975 a inițiat, împreună cu alți colaboratori, reluarea "cursurilor" din cadrul Universității Populare de Vară "“Nicolae Iorga”" de la Vălenii de Munte, unde a ținut conferințe pe teme privind legăturile savantului cu Prahova; de asemenea, el a profitat de unele prilejuri pentru a-și îmbogăți cunoștințele de specialitate în urma contactelor și a convorbirilor cu personalități de vază, invitate de a
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
Dumitru Almaș, Cornelia Bodea, Hadrian Daicoviciu și alții de la universitățile din București, Iași și Cluj-Napoca. În perioada când era președinte al "Comitetului de Cultură și Artă" al județului Prahova și se ocupa de reluarea cursurilor "Universității Populare de Vară" de la Vălenii de Munte, Ion Șt. Baicu a reeditat ziarul care apăruse, odinioară, sub egida lui Nicolae Iorga: ""Neamul Românesc"". Stilul naționalist al ziarului l-a deranjat pe Nicolae Ceaușescu care a cerut personal, în 1978, interzicerea acestuia și sistarea cursurilor de la
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
de Munte, Ion Șt. Baicu a reeditat ziarul care apăruse, odinioară, sub egida lui Nicolae Iorga: ""Neamul Românesc"". Stilul naționalist al ziarului l-a deranjat pe Nicolae Ceaușescu care a cerut personal, în 1978, interzicerea acestuia și sistarea cursurilor de la Vălenii de Munte. Prin concurs, în 1977, Ion Șt. Baicu a obținut postul de conferențiar la disciplina "Probleme fundamentale ale istoriei României" de la "Institutul de Petrol și Gaze" din Ploiești; în paralel cu munca didactică și de cercetare științifică, el avea
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
pagini pe bază de lucrări din străinătate). 24. "O istorie a social-democrației în Ploiești și Valea Prahovei. 1870-1948", cuvânt înainte de acad. Florin Constantiniu, Editura “Ploiești-Mileniul III”, 2008 (coautor, 354 pagini). 25. "Cursurile de Vară ale Universității Populare “Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte - un secol de la înființare", Ploiești, Editura “Libertas”, 2008 (coautor, 230 pagini). 26. "Politologie în compania Muzei Clio", manual, Ploiești, Editura “Sprinten Infomar”, 2011 (coautor principal, 397 pagini cu pilde din istoria românilor). 27. "Istorici și istoriografie pe plaiurile
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
Biserica de lemn din satul Văleni, comuna Călinești, județul Maramureș are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (8 noiembrie). Biserica a fost construită la începutul secolului al XVI-lea. Conform datărilor dendocronolgice, biserica a fost ridicată la începutul secolului al XVI-lea și datele istorice o
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
secolului al XVI-lea. Conform datărilor dendocronolgice, biserica a fost ridicată la începutul secolului al XVI-lea și datele istorice o localizează în Cuhea (pe locul unei vechi biserici ctitorită de către familia voievodului Bogdan și ridicată între anii 1330-1340). În Văleni biserica a fost adusă la sfârșitul secolului al XVII-lea după cercetările arhitectului Baboș Alexandru, iar după Șematismul din 1900 biserica s-a ridicat în anul 1787 și a fost așezată într-un loc nou. Tradiția ne spune că la
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
Alexandru, iar după Șematismul din 1900 biserica s-a ridicat în anul 1787 și a fost așezată într-un loc nou. Tradiția ne spune că la aducerea ei un rol important l-a avut un preot originar din Cuhea. În Văleni a slujit ca biserică parohială până în anul 1947 când a fost demolată. Datarea dendocronologică este o metodă care oferă posibilitatea de a afla anul în care s-a tăiat lemnul din care a fost construită biserica. Datarea a fost realizată
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
cilindri de lemn subțiri, cât mai lungi, unde se văd inelele anuale formate în lemne. Analizele acestor probe s-au efectuat la un laborator din Suedia și au fost reexaminate pentru exactitate în Islanda, ocazie cu care bârnele bisericii din Văleni au fost datate la anul 1521. Biserica avea 14 metri lungime și 5 lățime, era înzestrată cu pictură murală și icoane vechi lucrate în tempera pe lemn, deosebit de valoroase, care astăzi se găsesc la muzeul Maramureșului din Sighet; între acestea
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
să renunțe la demolarea ei cerând în schimb banii înapoi, dar pentru că a fost refuzat și pentru a nu rămâne păgubit, a demolat-o. Lemnele bisericii s-au împărțit în trei. Dintr-o parte s-a construit o casă în Văleni, care a ars, trăsnită într-o furtună; a două parte s-a transportat în Cornești și nu se mai știe nimic de ea, iar din a treia parte s-a construit o șură cu grajd în Călinești (folosită pentru foarte
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
din biserică a fost readusă și ridicată în curtea parohială, ca o reparație istorică și morală, în anul 2005, an în care s-a resfințit biserica de zid și s-au sărbătorit 600 de ani de atestare documentară a satului Văleni. Se păstrează din vechea biserică Sfânta Masă din altar și Sfântul Chivot (cu pictura destul de bine conservată), câțiva prapori și ușile împărătești.
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
de poliție Costică Voicu și iubita lui Norocel Anastasescu, împreună cu care este asociată la compania Regent Security. Numirea acesteia la șefia ONCE a fost făcută în condițiile în care ONCE a cerut în iulie 2009 ca din cimitirul eroilor din Vălenii de Munte să fie exhumate rămășițele pământești ale persoanelor înhumate ilegal în perimetrul parcelei, printre care și ale părinților lui Norocel Anastasescu. Primăria orașului Vălenii de Munte a început demersurile de exhumare, dar s-a lovit chiar de opoziția ONCE
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor () [Corola-website/Science/321562_a_322891]