3,016 matches
-
din nordul Bucovinei. L-a începutul celui de-al Doilea Război Mondial, i s-a încredințat comanda sectorului de luptă de pe cursul inferior al Prutului. După eliberarea părții de sud a Basarabiei, s-a ocupat de apărarea Nistrului, în sectorul Vadul lui Vodă. S-a acupat foarte bine de aceste sarcini, așa cum aprecia generalul Nicolae Ciupercă, comandantul Armatei 4: La data de 8 noiembrie 1941 i s-a acordat comandamentul Armatei 4 române, pe care a condus-o într-una dintre
Constantin Constantinescu-Claps () [Corola-website/Science/307481_a_308810]
-
1925 sub stăpânirea Majestății Sale regele unirii tuturor românilor Ferdinand I." <br> "Mitropolit al Bisericii Unite cu Roma părintele Vasile Suciu." <br> "Protopop al districtului Ilie Dăianu din Cluj." <br> "Paroh al satului Nicolae Nicoară"." Biserica "Cuvioasa Paraschiva" a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). La mănăstirea Feleacu a fost copiat un liturghier slavon, în 1481, și un tetraevanghelier, în 1488
Biserica ortodoxă din Feleacu () [Corola-website/Science/307541_a_308870]
-
din partea oamenilor politici. Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a propus redenumirea unei străzi din capitală în memoria scriitorului. În noiembrie 2013, Parlamentul Republicii Moldova a declarat anul 2014 „Anul Dumitru Matcovschi”. La un an de la moartea poetului, a fost anunțat că în Vadul Rașcov va fi instalat un monument în memoria acestuia. Pe 1 septembrie 2003, liceul din comuna de baștină a poetului a fost numit în cinstea sa. În 2011, la aniversarea a 72 de ani de la nașterea poetului, a fost inaugurată
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
atunci existând urme ale traco-dacilor și celților. Pe măsura dezvoltării unei economii bazate pe creșterea vitelor mari în Câmpia Pannoniei, a sporit importanța comerțului cu sare dinspre Câmpia Transilvaniei. Două căi majore, una nord-sud și alta est-vest se încrucișau în dreptul vadului de sub promontoriul de deal, numit azi Cetățuie. Este de presupus că aici va fi existat o cetate dacică, ce controla acest nod de comunicații și care va fi fost distrusă de fortificația austriacă, amplasată pe acest loc la începutul sec
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
înflorirea comerțului aici se practicau multiple meșteșuguri (prelucrarea pietrei, olăritul, prelucrarea metalelor, etc). Pe Bd. Eroilor a fost descoperit găsit un atelier din secolul al II-lea în care se confecționau fibule de bronz. Mulți coloniști veniți aici găseau un vad bun pentru comerț - minereuri, produse agricole, obiecte de lux, sare (Cojocna, Sic, Ocna Dejului) ș.a. Similar altor orașe romane, Napoca era condus de ordinul decurionilor, compus dintr-un număr de până la 50 de persoane care proveneau din rândul personalităților influente
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
achite datoriile față de urbe, de asemenea în cazul procesului cu nobilul Francisc Mykola, care a încercat în 1489 să dea foc orașului. Matei Corvin va decreta totodată și scutirea negustorilor clujeni de plata vămii la Turda, Nădășel, Bernadea, Oradea, Fughiu, Vadul Crișului, Gilău, Buza și Bahnea. În secolele XIV-XV, deși regii care i-au urmat lui Matei Corvin sunt regi slabi, Clujul devine unul din cele mai impunătoare orașe din Transilvania, fiind un important centru economic, politic și cultural. Până în secolul
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
(n. 4 august 1857, Vad, comitatul Făgăraș - d. 30 noiembrie 1909, Blaj, comitatul Alba de Jos) a fost un istoric și teolog greco-catolic român, membru titular al Academiei Române. S-a născut la 4 august 1857, în Vad din Țara Făgărașului (cunoscută și sub numele de
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
(n. 4 august 1857, Vad, comitatul Făgăraș - d. 30 noiembrie 1909, Blaj, comitatul Alba de Jos) a fost un istoric și teolog greco-catolic român, membru titular al Academiei Române. S-a născut la 4 august 1857, în Vad din Țara Făgărașului (cunoscută și sub numele de Țara Oltului), pe atunci în comitatul Făgărașului, iar azi, în județul Brașov și a decedat la 30 noiembrie 1909, în Blaj, din actualul județ Alba. Tatăl său, Arsenie Bunea, preot greco-catolic la
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
din Țara Făgărașului (cunoscută și sub numele de Țara Oltului), pe atunci în comitatul Făgărașului, iar azi, în județul Brașov și a decedat la 30 noiembrie 1909, în Blaj, din actualul județ Alba. Tatăl său, Arsenie Bunea, preot greco-catolic la Vad, era originar din Mărginimea Sibiului (după unii din Tilișca, după alții din Săliște), iar mama sa, Veronica, era nepoată a colonelului - baron David Urs de Margina, care se remarcase în luptele de la Lissa, în Italia (1866). a avut un frate
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
Săliște), iar mama sa, Veronica, era nepoată a colonelului - baron David Urs de Margina, care se remarcase în luptele de la Lissa, în Italia (1866). a avut un frate, "Ioan Bunea", care i-a urmat tatălui său în calitate de preot paroh la Vad. Primii ani de școală îi face la Școala Confesională din satul natal, apoi la Școala Grănicerească din satul vecin (la cca 3 km distanță de Vad), Ohaba, (azi în comuna Șinca, din județul Brașov), încheind studiile primare în anul 1870
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
un frate, "Ioan Bunea", care i-a urmat tatălui său în calitate de preot paroh la Vad. Primii ani de școală îi face la Școala Confesională din satul natal, apoi la Școala Grănicerească din satul vecin (la cca 3 km distanță de Vad), Ohaba, (azi în comuna Șinca, din județul Brașov), încheind studiile primare în anul 1870. Studiile gimnaziale le face la Gimnaziul Românesc din Brașov (1870 - 1877), unde l-a avut coleg, între alții, pe Andrei Bârseanu, care îi va deveni bun
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
se află la numai câteva sute de metri nord de frontiera Ucrainei cu România, aici aflându-se punctul de trecere simplificată cu specific rutier Fântâna Albă - Climăuți. De asemenea, în apropiere se află și stația de cale ferată de frontieră Vadul Siret. Această localitate a fost centrul spiritual al credincioșilor de rit vechi, aici fiind înființată în anul 1846 Mitropolia Creștină de Rit Vechi, care și-a mutat sediul, în anul 1940, în orașul Brăila, datorită circumstanțelor politico-istorice. În prezent, mitropolitul
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
, cunoscută și sub numele de "Dumbrava Vadului", "Poiana Narciselor", "Dumbrava Narciselor", precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, "Pădurea Vadului", este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
, cunoscută și sub numele de "Dumbrava Vadului", "Poiana Narciselor", "Dumbrava Narciselor", precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, "Pădurea Vadului", este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului Vad. Dumbrava Vadului este situată în partea central-vestică a județului Brașov, la
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Dumbrava Narciselor", precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, "Pădurea Vadului", este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului Vad. Dumbrava Vadului este situată în partea central-vestică a județului Brașov, la 3 km spre sud-vest de satul Vad și este străbătută de drumul comunal DC65 (șosea asfaltată). Rezervație naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr. 5, din 6
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, "Pădurea Vadului", este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului Vad. Dumbrava Vadului este situată în partea central-vestică a județului Brașov, la 3 km spre sud-vest de satul Vad și este străbătută de drumul comunal DC65 (șosea asfaltată). Rezervație naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr. 5, din 6 martie 2000
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului Vad. Dumbrava Vadului este situată în partea central-vestică a județului Brașov, la 3 km spre sud-vest de satul Vad și este străbătută de drumul comunal DC65 (șosea asfaltată). Rezervație naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr. 5, din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), unde la
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
arie protejată prin "Legea nr. 5, din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), unde la poziția 2.250 (Rezervații și monumente ale naturii), se află înscrise „" Comuna Șercaia, satul Vad"”, cu suprafața de 394,90 hectare.. Rezervația naturală cu o suprafață de 394,90 ha, reprezintă o arie naturală acoperită cu pădure de stejar și poieni unde vegetează o specie de narcisă ("Narcissus poeticus ssp. radiiflorus") ocrotită prin lege. Această
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
se desfășoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv și „"industrial"” al narciselor, prin vandalism, acestea și-au restrâns foarte mult aria de apariție. Aria naturală este suprapusă sitului Natura 2000 - "Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului" și dispune de șase clase de habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri"; "Comunități de lizieră cu ierburi înalte
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandră, ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"); Insecte: lepidoptere cu exemplare din speciile: "Maculinea teleius" (fluturașul albastru cu puncte negre), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Lycaena helle", "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu). "Dumbrava Vadului" a constituit un minunat decor al unui episod al filmului artistic românesc "Neamul Șoimăreștilor", ecranizare a romanului cu același nume, scris de Mihail Sadoveanu. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
președinte activ poetul Mihai Beniuc, președinte de onoare poetul Tudor Arghezi și ca vicepreședinți poetul Demostene Botez și prozatorul V.Em. Galan. Acesta din urmă a deținut această funcție până în anul 1966. De asemenea, este autorul scenariului filmului "Comoara din Vadul Vechi" (1964), regizat de către Victor Iliu. V.Em. Galan a încetat din viață la data de 2 ianuarie 1995. Romanul "Bărăgan", operă principală a scriitorului Valeriu Emil Galan, a apărut în două volume. Primul volum al romanului cuprinde un larg
Valeriu Emil Galan () [Corola-website/Science/308318_a_309647]
-
au fost avertizați . De la taberele lor din sud și protejate de râu, trupele austriece s-au mutat în față. Prusacii care încă nu au trecut Striegau la nord, au avansat prin punctele de trecere ale râului unde au găsit suficiente vaduri. Un pod distrus către micul oraș Graben l-a forțat pe comandantul cavaleriei, Hans Joachim von Zieten , sa găsească o albie mai îndepărtată spre sud prin care să transporte provizii. Cavaleria austriacă a intrat în acțiune, dar a fost respinsă
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
general al inamicului din castelul Marienburg (Malbork). Cavalerii teutoni au fost luați prin surprindere de această mișcăre. Ulrich von Jungingen și-a retras forțele din Schwetz (Świecie) și a hotărât să organizeze o linie de apărare pe râul Drewenz (Drwęca). Vadurile râului au fost întărite cu palisade, iar castelele din zonă au fost întărite. Consiliul de război polono-lituanian a hotărât să depășească prin flanc regiunea fortificată și să continue înaintarea spre Marienburg prin (Działdowo) și Gilgenburg (Dąbrówno). pe 13 iulie, aceste
Bătălia de la Grunwald () [Corola-website/Science/303048_a_304377]
-
principalele edificii religioase din municipiul Cluj. Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului. Este în prezent a treia catedrală din România ca înălțime, după cea ortodoxă din Timișoara și cea evanghelică din Sibiu. De asemenea, este clasată ca monument istoric
Catedrala Mitropolitană din Cluj () [Corola-website/Science/302404_a_303733]
-
cu o coroană murala cu un turn de argint. Relieful este variat cuprinzând dealuri (Arșiță, Cerbul, Scorbura, Măgura Vacii) precum și poieni (Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi și lupi. Populația comunei este curat românească. În
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]