3,889 matches
-
cerută pentru expunere, transportarea cadavrului la Saint-Denis (mai ales pentru cei uciși pe pământ străin) și organizarea oficială a înmormântării. De unde utilitatea unei efigii exacte, veriste, a suveranului dispărut (Clouet a confecționat el însuși manechinul lui Francisc I). Purtând toate veșmintele și însemnele puterii, ea va prezida vreme de patruzeci de zile mesele și ceremoniile de la Curte. Doar ea primește omagii și, atâta timp cât efigia este expusă, noul rege trebuie să rămână invizibil. Astfel, dintre cele două corpuri ale regelui, cel perisabil
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și fertilă de înțelegere, aprofundare și nuanțare. Amprenta personală și personalizată a unei lucrări academice stă mărturie pentru autenticitatea mesajului ei. Jargonul academic reprezintă „uniforma“ îmbrăcată de mesajul fals, contrafăcut, doritor a se afla lângă celelalte mesaje, furându-le însă veșmintele și podoabele. O comunitate academică nu se formează din „mai mulți la fel“, ci din „mai mulți împreună, fiecare altfel“. După cum frumos spune P.W. Anderson, more is different. Cartea aceasta își propune să nască întrebări și să reevalueze, într-
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și simplificare, în cazul simplu al schimbului de bunuri". "Intenția mea continua Tarde este de a arăta că, dacă vrem să ajungem în economia politică la legi veritabile, și în consecință cu adevărat științifice, trebuie să întoarcem, ca să zicem așa, veșmântul util dar cam uzat al vechilor școli, să facem din revers față, să punem în relief ceea ce ascund ele, să explicăm semnul lucrului semnificat"50. Folosim mult temenul de cosmopolitism 51. "Cosmopolitismul combină valorizarea diferenței și a alterității cu efortul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Let's Take the Con out of Econometrics, Discussion Paper, nr. 239 (1982). 121 De exemplu, Basel Coin Fair, Elveția, 23-24 ianuarie, World Money Fair, Berlin, Germania, 29-31 ianuarie, Warsaw Coin Expo, Polonia 14-16 octombrie etc., sau Târgul Internațional de Veșminte, Icoane, Cărți și Obiecte Bisericești, 11-13 noiembrie 2010, Iași, Romania. 122 Dekimpe, M.G., P. François, S. ș.a., "Generalizing about Trade Show Effectiveness: A Crossnational Comparison", în Journal of Marketing, vol. 61, nr. 4 (1997), pp. 55-64. 123 De exemplu, în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cineva ca biruitor dacă nu luptă în luptă dreaptă”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol. 30, p. 476) „... în vremea rătăcirii, omul cel vechi se dezbracă de omul cel desăvârșit și se îmbracă cu veșmântul împărăției întunericului, cu defăimarea, cu necredința, cu obrăznicia, cu gândul măririi deșarte, cu mândria, cu iubirea de arginți și cu celelalte veșminte, zdrențăroase, murdare și întinate ale întunericului”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. II, 4, în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 476) „... în vremea rătăcirii, omul cel vechi se dezbracă de omul cel desăvârșit și se îmbracă cu veșmântul împărăției întunericului, cu defăimarea, cu necredința, cu obrăznicia, cu gândul măririi deșarte, cu mândria, cu iubirea de arginți și cu celelalte veșminte, zdrențăroase, murdare și întinate ale întunericului”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. II, 4, în PSB, vol. 34, p. 95) „Ce văd, deci, comun între erezie și dreapta credință, cei ce flecăresc, zicând că aceia nu spun
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
năprasnic, iar ce piere renaște și se primenește mereu. Până și în perindarea zilelor și a nopților, a luminilor și umbrelor se simte respirația puterii care stăpânește lumea, fiind lumea. Iar ce iese din mâinile oamenilor - case, corăbii, cetăți, arme, veșminte - durează statornic în timp, mereu bine încheiat, bine cioplit, bine țesut. Și este întotdeauna ca un prisos al forței, frumos, făurit de mâini puternice și pricepute. Se simte că lumea care înconjoară eposul este foarte veche, dar e aceeași mereu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Tetis e nedumerită și nu se arată prea dornică să se ducă pe Olimp acum, când, îndurerată, plânge, înconjurată de surorile ei cele multe (Iliada pomenește, pe nume, treizeci și șase), ursita fiului ei. Dar până la urmă își pune un veșmânt albastru întunecat și pornește într-acolo. Este primită solemn, Atena îi dă locul ei de lângă Zeus. Hera o salută cu mare politețe și îi întinde o cupă de aur plină cu nectar. Zeus îi vorbește cu blândețe, ca unei mame
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
deshamă caii și catârii de la cele două care ale lui Priam și îl duc înlăuntru pe Idaios, crainicul care îl însoțise pe bătrânul rege, și îl poftesc pe un scaun. Apoi iau din car bogata răscumpărare, lăsând acolo doar câteva veșminte pentru leșul lui Hector. În sfârșit, îl asistă pe Ahile la pregătirea mesei la care acesta îl poftise pe Priam și se ospătează cu toții. Caii lui Ahile. Îi știm pe Xantos și pe Balios și știm că au fost un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
zeițele mării, a ieșit din valuri cu un țipăt care i-a înspăimântat și s-ar fi împrăștiat cu toții dacă nu i-ar fi liniștit Nestor. Tetis și nereidele, plângând și scoțând țipete de jale, i-au îmbrăcat trupul în veșminte divine. Cântecul funebru a fost cântat de Muze. A fost plâns, de oameni și zeițe, 17 zile și 17 nopți. Într-a optsprezecea a fost ars pe rug, 102 împreună cu jertfe, miere și miresme. În jurul lor, războinicii înălțau zarva armelor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
destinului omenesc îndeobște. Apoi iese să își țină făgăduiala și o face regește: pune femeile să spele și să ungă leșul lui Hector, pe care până atunci îl pângărise atât de sălbatic, și să l îmbrace după rangul lui, cu veșminte pe care le primise chiar din răscumpărarea care i se cuvenea, apoi îl ia el însuși în brațe și îl întinde în carul lui Priam. După aceea îl 123 ospătează pe bătrânul istovit de suferință și pune să i se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
îndeletnicirile magice ale ducelui de Milan. Pe care Ariel îl slujește de altfel și în treburi mai umile: aduce și înșiră gătelile strălucitoare care urmau să-i ispitească pe cei trei ticăloși porniți pe rele, îl ajută să-și îmbrace veșmântul ducal, aducându-i sabia și pălăria, îi spune în mai multe rânduri care este ora zilei (un artificiu al lui Shakespeare care subliniază în felul acesta, cu maliție și ostentație polemică, unitatea de timp a piesei). Dar lucrul cel mai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
năprasnic, iar ce piere renaște și se primenește mereu. Până și în perindarea zilelor și a nopților, a luminilor și umbrelor se simte respirația puterii care stăpânește lumea, fiind lumea. Iar ce iese din mâinile oamenilor - case, corăbii, cetăți, arme, veșminte - durează statornic în timp, mereu bine încheiat, bine cioplit, bine țesut. Și este întotdeauna ca un prisos al forței, frumos, făurit de mâini puternice și pricepute. Se simte că lumea care înconjoară eposul este foarte veche, dar e aceeași mereu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Tetis e nedumerită și nu se arată prea dornică să se ducă pe Olimp acum, când, îndurerată, plânge, înconjurată de surorile ei cele multe (Iliada pomenește, pe nume, treizeci și șase), ursita fiului ei. Dar până la urmă își pune un veșmânt albastru întunecat și pornește într-acolo. Este primită solemn, Atena îi dă locul ei de lângă Zeus. Hera o salută cu mare politețe și îi întinde o cupă de aur plină cu nectar. Zeus îi vorbește cu blândețe, ca unei mame
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
deshamă caii și catârii de la cele două care ale lui Priam și îl duc înlăuntru pe Idaios, crainicul care îl însoțise pe bătrânul rege, și îl poftesc pe un scaun. Apoi iau din car bogata răscumpărare, lăsând acolo doar câteva veșminte pentru leșul lui Hector. În sfârșit, îl asistă pe Ahile la pregătirea mesei la care acesta îl poftise pe Priam și se ospătează cu toții. Caii lui Ahile. Îi știm pe Xantos și pe Balios și știm că au fost un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
zeițele mării, a ieșit din valuri cu un țipăt care i-a înspăimântat și s-ar fi împrăștiat cu toții dacă nu i-ar fi liniștit Nestor. Tetis și nereidele, plângând și scoțând țipete de jale, i-au îmbrăcat trupul în veșminte divine. Cântecul funebru a fost cântat de Muze. A fost plâns, de oameni și zeițe, 17 zile și 17 nopți. Într-a optsprezecea a fost ars pe rug, împreună cu jertfe, miere și miresme. În jurul lor, războinicii înălțau zarva armelor. Cenușa
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
destinului omenesc îndeobște. Apoi iese să își țină făgăduiala și o face regește: pune femeile să spele și să ungă leșul lui Hector, pe care până atunci îl pângărise atât de sălbatic, și să l îmbrace după rangul lui, cu veșminte pe care le primise chiar din răscumpărarea care i se cuvenea, apoi îl ia el însuși în brațe și îl întinde în carul lui Priam. După aceea îl ospătează pe bătrânul istovit de suferință și pune să i se aștearnă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
îndeletnicirile magice ale ducelui de Milan. Pe care Ariel îl slujește de altfel și în treburi mai umile: aduce și înșiră gătelile strălucitoare care urmau să-i ispitească pe cei trei ticăloși porniți pe rele, îl ajută să-și îmbrace veșmântul ducal, aducându-i sabia și pălăria, îi spune în mai multe rânduri care este ora zilei (un artificiu al lui Shakespeare care subliniază în felul acesta, cu maliție și ostentație polemică, unitatea de timp a piesei). Dar lucrul cel mai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Fiindcă tu zici: Sunt bogat și m-am îmbogățit șin-am nevoie de nimic! Și nu știi că ești ticălos, vrednic de plâns,sărac și orb și gol! Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur lămurit înfoc ca să te îmbogățești, și veșminte albe ca să te îmbraci și să nu sedea pe față goliciunea ta și alifie de ochi, ca să-ți ungi ochii și să vezi”(Apocalipsa 3, 17 18). „Înțelepciunea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 2, 7) se măsoară cusmerenie și cruce pentru
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Deci, sfântul episcop nyssean vorbește la început de arătarea lui Dumnezeu în lumină. Și precum atunci profetul a trebuit să-și scoată încălțămintea, tot astfel cei ce vor să ajungă sub razele adevărului trebuie să-și descalțe picioarele sufletului de veșmântul pieilor moarte cu care au fost îmbrăcați în urma călcării poruncii dumnezeiești<footnote P.G., XLIV, col. 332 D-333 A. footnote>. Este vorba de purificarea de patimi, „ale căror consecințe sunt totdeauna părerile mincinoase și rătăcite despre Dumnezeu”<footnote Magistrand N.V.
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
credem că și ogar poate avea rădăcina lovși suf. -ar, adică “copoi, câine de vânătoare”. Traistă este cuvânt tracic după Hasdeu, care inventează pentru această limbă staristra “pungă pentru caș”. Cuvântul nu poate fi despărțit etimologic de strai “haină, îmbrăcăminte, veșmânt”, pentru care cf. lat. sterno “a întinde ceva pe ceva, a acoperi cu ceva, a garnisi, a face patul”, sl. stlatĭ, stelĭu “a întinde, a așterne”, de unde și postelĭ “așternut”, it. sdraio “a pune, a culca”. Albaneza are trastë “traistă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prezintă imaginea în raport imediat cu el însuși; forma epică, în care el își prezintă imaginea intermediară între el însuși și ceilalți; forma dramatică, în care prezintă imaginea sa în raport imediat cu ceilalți. (...) Forma lirică este cel mai simplu veșmânt verbal al unui moment de emoție, un strigăt ritmic asemănător celor care odinioară îl însuflețeau pe bărbatul ce trăgea la vâsle sau rostogolea pietre către vârful unei pante. Cel care scoate acest strigăt este mai conștient de momentul emoției sale
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
viața dintr-un mic atelier de confecții între 1945 și 1952, în care un număr oarecare de personaje încearcă să retrăiască, după traumatismul lagărelor de concentrare. În această piesă hotărât naturalistă, actrițele care le joacă pe croitorese cos cu adevărat veșminte pe care spectatorul le vede realizându-se. În Prefața la Iphigénie Hôtel45, Vinaver definește astfel teatrul cotidianului. "Zis și văzut. Această evidență nouă, și care se aplică dintr-o dată multor lucruri în afara picturii, ar putea face ca teatrul să se
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prostiei omenești. Devenise un comic în stare pură. Acum, însă, oamenii care asistă la Conu Leonida, la Noaptea furtunoasă n-au oare ispita de a căuta personajele în prezent?"24 Echivocul denunțării caragialiene paralizează râsul pentru că vizează esența și nu veșmântul contextual al referenților. Însă nu doar prin tentația echivalarii mentale a ridicolelor personaje caragialești cu noile și mult mai hidoasele specimene ("Pristanda, de pildă, e transformat în paznic de închisoare, Rică Venturiano în cerber și cenzor de ziare, iar Jupân
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
îndreptățesc utilizarea termenului de "nonaristotelism" pentru caracterizarea operei dramatice a lui Caragiale. Mai exact, este adevărat că sursa comediei caragialiene, ca și în teatrul comic de factură clasică, provine din discrepanțele evidente între vicii universale prostia, vanitatea, ipocrizia etc. și veșmântul acestora. Însă la Caragiale mai întotdeauna se întrevede în subsidiar, ca origine a conflictului, tocmai relația dintre individ și sistem, relație care va deveni centrală în farsa tragică. Un alt aspect care marcheză desprinderea de tradiție și amplasarea în modernitate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]