3,476 matches
-
atriense, apăruseră, între timp, de pe un coridor, o femeie bătrână și câțiva milițieni: unii dintre ei erau tineri, aproape imberbi, alții mult mai înaintați în vârstă. Manifestau o neîncredere fățișă - de fapt, păreau mai degrabă iritați decât curioși de noii veniți, la fel ca și atriense, care, sub privirea nerăbdătoare a lui Sebastianus, pornise un dialog de neînțeles cu Rutilius, în dialectul celtic cel mai neaoș. Apropiindu-se câțiva pași, femeia protestă deschis, susținând că episcopul de-abia se întorsese, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
date la o parte ultimele întărituri, îndepărta acum bârna ce zăvora poarta, iar un altul căzu străpuns de săgeata lui Maliban. Câțiva bagauzi, dându-și seama că puținii soldați încă în viață primeau ajutor, înaintară să-i întâmpine pe noii veniți, în timp ce tovarășii lor continuau să manevreze cu înfrigurare mecanismul de deschidere a porții. Curând, o șuviță de lumină de culoarea opalului se desluși între cele două canaturi grele și începu să se lărgească. în același timp, scârțâitul lanțului anunță tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pentru a nu știu câta oară, cu priviri nerăbdătoare, linia infanteriei galo-romane: circa cincisprezece mii de oameni dispuși în formație de luptă pe un front larg, la aproape două sute pași în fața bagauzilor săi. Unități limitanei și castrensis, dar și auxiliare, venite să se alăture armatei din diverse puncte cardinale, după eliberarea cetății Cenabum Aureliana: trupe care, practic, îi vedeau pe huni pentru prima oară, de vreme ce, timp de două luni, nu făcuseră altceva decât să se retragă din fața mareei invadatorilor. Până în momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fiind supusă de timpuriu fenomenului de captare care a dus la formarea Crasnei actuale, a rămas în mare parte în stadiul de bătrânețe prematură; Dă cursul superior al Lohanului unde această bătrâneță este tipică, este supus astăzi distrugerii prin captări venite fie din partea afluenților Crasnei, fie, mai ales din partea afluenților Prutului, care prin joasa altitudine a luncii lui, 24-26 m. alt. abs., va reuși să îmbucătățească și să schimbe direcția râului, aducând-o la aspectul care a fost înainte de cel actual
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
încă informații destul de bune. Cât privește dialectele de care vorbește Ghibănescu, ele există, și în parte corespund marilor perioade de migrațiune bulgărească. Deocamdată însă, ne mulțumim a atrage atenția cititorului, că dialectul cu turcisme există și din cauza că între bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de familii bulgărești, cu nume evident găgăuțe: Gargalâc
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă cauză care a contribuit la nereușita colonizării de la Rădiu este sentimentul de dezrădăcinare pe care l-au simțit coloniștii și mai ales animozitatea cu care i-au primit locuitorii vechiului sat pe noii veniți. Deși terenul agricol și cel de pășunat era suficient, locuitorii din Rădiu ca și cei din satele înconjurătoare au privit de la început pe coloniștii bucovineni cu antipatie, deoarece prin venirea lor aici le-a împuținat terenul de muncă și islaz
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
măsura bunului simț, pentru că spunea de altfel tata: „respectând aceste valori, prieteniile, alianțele nu te vor alege, viața va alege cum nu se poate mai bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional al tuturor nepoților veniți de la țară și școliți la liceele din Brăila. În marea lor majoritate au stat la noi, mama fiind sigura plecată în anii ’60 din obștea Bodaricilor și stabilită prin căsătorie în Brăila. Vlad, un verișor prin alianță, nu prin filiera
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sărite cu rochia ei, i-am făcut brânci să-i văd volănașele în apă, așa am vrut. Gigi, mă omori cu atitudinea ta. Într-un final intervenea și mama care în astfel de situații era extrem de directă și împăciuitoare: Ia veniți amândouă aici, pe scăunele. Amândouă ați greșit, poate un pic mai mult tu Gigi pentru c-ai speriat-o și nu se cade așa ceva. Tu mamă, nu trebuia să te duci afară, spunându-ți doar să nu ieși din curte
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
măsura bunului simț, pentru că spunea de altfel tata: „respectând aceste valori, prieteniile, alianțele nu te vor alege, viața va alege cum nu se poate mai bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional al tuturor nepoților veniți de la țară și școliți la liceele din Brăila. În marea lor majoritate au stat la noi, mama fiind sigura plecată în anii ’60 din obștea Bodaricilor și stabilită prin căsătorie în Brăila. Vlad, un verișor prin alianță, nu prin filiera
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
era liniște și am vorbit cu el ore în șir despre Dostoievski (despre care știa tot ce se poate ști), despre Kafka (pe care, spre deosebire de oamenii de vârsta și formația sa, îl înțelegea și îl iubea ca și noi, cei veniți mai târziu) și despre Faulkner (al cărui fior tragic îl descoperise cu bucurie după ce crezuse că, în acest registru, totul fusese deja spus). Am vorbit, în sfârșit, despre Emil Botta, despre care scrisese nu demult un eseu deosebit de frumos în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
încercat să ne convingă că nu avea în vedere cazul acestuia, ci vorbise așa, în general. Dacă primarul comunist a sfârșit prin a se scuza cumva pentru felul în care a vorbit pentru a preîntâmpina vizita neașteptată a regelui, provocatoarea venită să îl atace pe oaspetele nedorit nu s-a lăsat până nu l-a întrebat ce făcea el în vremea războiului, când ea se afla în rezistență. Nici scriitorii prezenți la acel festival nu am fost scutiți de întrebări delicate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
destinate utilizării potențialului hidroenergetic al fluviului Dunărea nu urma să fie recuperată de către aceste două state, ele fiind beneficiarele directe ale acestor mari investiții, în timp ce realizarea investițiilor destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație, deși a fost asigurată prin finanțarea și executarea venită din partea celor două state vecine, urma a fi recuperată de la navigatorii care, trecând prin sectorul Porților de Fier, urmau să plătească taxe de navigație.91 Aceste taxe care trebuiau să fie percepute de către Administrația Fluviala a Porților de Fier și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
sale.106 Desigur, SUA erau alertate în privința problemei Iugoslaviei, si au întreprins acțiuni menite a-l ține pe Tito pe linia de plutire, ca pe un potențial aliat în războiul global dus împotriva comunismului.107 Dar Tito a rezistat presiunii venite din partea Moscovei prin aceea că a reușit să mobilizeze un spirit nou, al naționalismului iugoslav; era prima și ultima dată când iugoslavismul a fost călduros îmbrățișat de toate masele, ca și ideologie unificatoare. Această ruptură dintre Tito și Stalin va
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pe linia Chiyoda până la Kasumigaseki, apoi pe linia Hibiya încă o stație până la Kamiyachō. Pentru că munca începea la 8:30, de obicei plecam de acasă pe la 7:45 - 7:50. Cu toate că ajungeam cu puțin înainte de 8:30, eram printre primii veniți. În firmele japoneze, angajații ajung cu jumătate de oră, chiar cu o oră înainte de începerea programului, dar pentru că aceasta e o firmă străină, fiecare vine când și cum apucă. Nu primești nici un fel de bonus numai pentru că vii mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
alienat. În lumea asta nu am descoperit nimic important și asta nu-mi putea aduce decât durere. Anul următor (1991), în septembrie, m-am întors în Aso. De data acesta am intrat în «Grupul copiilor», adică le predam copiilor celor veniți aici. În total erau cam șapte sau opt copii. Eu predam științe, alții predau japoneză, engleză. Erau foști profesori sau aveau diplome. Am făcut un curriculum și era aproape ca o școală adevărată. Și doamna Kikuchi era în grupul profesorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Nu, eu vin aici, în bucătărie, vreau să te ajut. Nu, nu mai ai la ce să mă ajuți. Uite, masa e aproape gata. Se aude soneria de la intrare. Cin’ să fie? Sorina se duce și deschide. Mormolocilor ! Abia acum veniți? Cum vezi! - răspunde tata. Noi n-am urcat în mare viteză, așa, ca voi, noi am venit suind treaptă cu treaptă, că ne temem de nu știu ce sau de nu știu cine. Sorina își acoperă obrăjorii cu palmele. Sorin dorește, acum, să-și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
în "Valea mulțimii lui Gog." 16. Tot acolo va mai fi și o cetate numită Hamona (Mulțime). Așa vor curăți țara." 17. Fiul omului, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Spune păsărilor de orice soi, și tuturor fiarelor cîmpului: Adunați-vă, și veniți! Strîngeți-vă din toate părțile, pentru jertfa Mea, pe care o junghii pentru voi; jertfă mare este pe munții lui Israel! Mîncați carne, și beți sînge; 18. mîncați carnea vitejilor, și beți sîngele voievozilor pămîntului, sînge de berbeci, de miei, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
În care nu preoții, ci vânt și cobe cântă, E sufletu-mi. În el icoane șterse cu fețele pătate Sânt visurile mândre ce le-am avut odată... Cari ca vechi icoane din zilele bătrâne Arătau visuri mândre doară din ceri venite, Ci-n sufletu-mi acuma stau stinse și urâte, Coprind încă ca mumii iconostasul lor Până ce vîntul-moarte le-a mormînta-n ruină, În ruina pustie a capului meu nins De vreme. - Altarul de-o pală rază-ncins E inima mea tristă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de ochii lumii trebui chiar a judeca... [SCENA] IV POPOR, MARIA [MARIA] Ei, lăsați-mă să vorbesc, căci ceea ce se-ntîmplă nu mai poate păta un om... O, te văd în sfârșit, Lăpușnene - fiară tu pe tron de aur... Vino norod, veniți aprozi, veniți voi boieri și ascultați ce se-ntîmplă unui om în Moldova {EminescuOpVIII 212} ... Haide, eu nu vă cer milă... Unde-i mila, unde-i mila mea în această lume? Nu cer dreptate. Pentru ce v-aș cere-o? Eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lumii trebui chiar a judeca... [SCENA] IV POPOR, MARIA [MARIA] Ei, lăsați-mă să vorbesc, căci ceea ce se-ntîmplă nu mai poate păta un om... O, te văd în sfârșit, Lăpușnene - fiară tu pe tron de aur... Vino norod, veniți aprozi, veniți voi boieri și ascultați ce se-ntîmplă unui om în Moldova {EminescuOpVIII 212} ... Haide, eu nu vă cer milă... Unde-i mila, unde-i mila mea în această lume? Nu cer dreptate. Pentru ce v-aș cere-o? Eu sunt singură
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voi ca s-o serbăm, E o nuntă cum se-ntîmplă numa-n vremuri mari... Așa e? [BRAN] Lăpușneanu-i Lăpușneanu și amara lui bătaie De joc e [î]n toate cele... [SCENA] V Scena cu mortul [SCENA] VI [LĂPUȘNEANU] Ei, boieri, veniți acuma, este veselă serbare, Nunta o dă Lăpușneanu, nunul este foarte mare. O cucoană care lumea și-o dorește și pământul O cucoană care sfarmă cerul și [............... ], Cea mai mare, cea mai mândră și puternică din lume, Ceea ce nu are
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
larmă. " (CHIPUL dispare) (el se urcă [în] luntre și-și dă drumul pe mare) (se-nsenină, s-aude glas de corn ) REGELE SOMN Răsună corn de aur și împle noaptea clară Cu chipuri rătăcite din lumea solitară A codrilor... în cârduri veniți, genii șagalnici, Ce-acum împleți pământul cu sunetele jalnici, Acum ascunși în umbră sau tupilați sub foaie Pișcați picioarele-albe a fetelor bălaie. Și zimbrii zânei Dochii pe frunți cu stemă mare Și voi, cai albi ai mării cu coame de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
n-a vrut Dumnezeu și nu știu cum să fac. HAPLEA Preanălțate împărate, a adus slugile pe baba rea, vrăjitoare osândită la moarte, și mărturii și juzi - să vadă și împărăția Voastră cum și ce. Î[MPĂRA]T[UL] Dac-au venit, veniți să fie. Intre. [SCENA II] [ÎMPĂRATUL, ÎMPĂRĂTEASA, ] STROLEA, PEPELEA, HAPLEA, BABA CASSANDRA, ERMOLACHIE CHISALIȚĂ, [BALAUR] PEP[ELEA] Bine V-am găsit, împărate, {EminescuOpVIII 369} [ÎMPĂRATUL] Bine ați venit. Ei, ce se mai aude? PEP[ELEA] Bună pace, împărate. STRO[LEA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un colț de rai. Cu toate astea, trebuie s-o zică și pe cea dreaptă, se gîndește, locul avea ca oricare altul petele sale, vorba Bătrînului, nicăieri în orașul ăsta nu poți să scapi de vagabonzii care roiesc în jurul tău veniți din toate colțurile țării, și de taximetriștii obraznici care abia așteaptă să te jecmănească. Am uitat unde mă aflu, își dă seama Roja, în timp ce privirile bețivilor încep să-l cerceteze din cap pînă în picioare, figuri tîmpe, danturi stricate, găsește
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Armata a făcut greșeli imense, fiind condusă de niște pitecantropi. Să încerci să camuflezi o mizerie mică acoperind-o cu o grămadă de gunoaie de zece ori mai mare și mai puturoasă mi se pare o manevră de doi bani venită parcă din alt secol. Numai așa puteau să le dea curaj milițienilor să li se urce în cap și să-i manevreze ca pe niște păpuși de cîrpe, spune Poștașul. — O să vă roadeți unghiile de ciudă, dom’ Roja, zice Gulie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]