3,165 matches
-
School of Fine and Applied Art), considerat părintele designului modern, publica lucrarea The Psychology of Dress (1920). În acest context, îmi propun să prezint contribuțiile antropologilor Alfred Luis Kroeber, Edward Sapir și Ruth F. Benedict, precum și abordarea psihanalitică a modei vestimentare, ceilalți autori citați în acest preambul despre etapa clasică (Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel) constituind un capitol separat al lucrării de față, și anume cel consacrat abordării sociologice a modei. 1.3.1. Alfred Luis
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în acest preambul despre etapa clasică (Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel) constituind un capitol separat al lucrării de față, și anume cel consacrat abordării sociologice a modei. 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare Antropologul american Alfred Luis Kroeber (1876-1960) a studiat fenomenului modei vestimentare urmărind să determine cauzele fluctuațiilor modei feminine din Occident pe o perioadă de trei secole (1787-1936). Pentru aceasta, autorul a inițiat două studii, care marchează debutul cercetării științifice în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel) constituind un capitol separat al lucrării de față, și anume cel consacrat abordării sociologice a modei. 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare Antropologul american Alfred Luis Kroeber (1876-1960) a studiat fenomenului modei vestimentare urmărind să determine cauzele fluctuațiilor modei feminine din Occident pe o perioadă de trei secole (1787-1936). Pentru aceasta, autorul a inițiat două studii, care marchează debutul cercetării științifice în acest domeniu. Prima cercetare publicată în revista American Anthropologist sub titlul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
traversează un curs similar: naștere, evoluție, creștere și declin, ca viețile organismelor" (A. Kroeber, 1919, 235). Pornind de la această observație, Alfred Luis Kroeber identifică principiul evoluției fenomenului modei, ilustrat în cazul de față prin îmbrăcămintea feminină. Obiectul acestei cercetări (moda vestimentară feminină) nu este trivial, cum s-ar putea crede la prima vedere. Vestimentația, argumentează Alfred L. Kroeber, este reprezentată vizual în cadrul unor jurnale și reviste, ceea ce ar permite o măsurare exactă a modificărilor suferite de diverse articole de îmbrăcăminte de-
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
analiști (R. Köning, 1971/1973, 43; M. Carter, 2003, 91; Y. Kawamura, 2003, 17) ai cercetării sale, raportându-se la evenimentele istorice reperate pe parcursul celor șaptezeci de ani la care se referă cercetarea antropologului american, au accentuat că variațiile stilurilor vestimentare pot fi explicate prin războaie, revoluții, invenții tehnologice, instituții sociale. S-ar putea ca fluctuațiile "violente" ale lungimii rochiei să coincidă cu evenimentele istorice, un exemplu fiind perioada de dinaintea izbucnirii Primului Război Mondial, cuprinsă între anii 1911 și 1914, timp în care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Primului Război Mondial, cuprinsă între anii 1911 și 1914, timp în care lungimea rochiei s-a diminuat din ce în ce mai mult. Totodată, dacă ar fi să analizăm cifrele obținute de Alfred L. Kroeber pentru perioadele 1844-1851 și 1871-1878, acestea relevă faptul că traseul modei vestimentare este unul ciclic, reversibil, care se repetă în anumite perioade. Douăzeci de ani mai târziu, Alfred L. Kroeber explica schimbările modei astfel: Spre deosebire de alte fenomene sociale, care se schimbă ca efect al dezvoltării interne sau al cauzelor externe, în modă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
temei printr-o cercetare ale cărei rezultate au fost publicate în anul 1940 în revista Anthropological Records, în articolul "Three centuries of women's dress fashions". De data aceasta, coautorii studiului, Alfred L. Kroeber și Jane Richardson, analizează schimbările modei vestimentare feminine în Occident pe o perioadă mare de timp, respectiv trei secole, din 1787 și până în anul 1936. Cei doi antropologi americani au arătat că stilul vestimentar parcurge ritmuri de lungă durată ("tip permanent"). Aceste schimbări pe termen lung ("tip
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
data aceasta, coautorii studiului, Alfred L. Kroeber și Jane Richardson, analizează schimbările modei vestimentare feminine în Occident pe o perioadă mare de timp, respectiv trei secole, din 1787 și până în anul 1936. Cei doi antropologi americani au arătat că stilul vestimentar parcurge ritmuri de lungă durată ("tip permanent"). Aceste schimbări pe termen lung ("tip permanent"), de exemplu, lungimea și lățimea rochiei, adâncimea și lățimea decolteului sunt întrerupte de variațiile minore ("tip aberant"), ale căror direcții deviază semnificativ de la tendința generală a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îmbrăcămintei, care ar putea fi deranjați dacă sărăcia sau o lege somptuară le-ar interzice să se conformeze acestora (A.L. Kroeber, 1948, citat de M.J. Horn, 1968, 3). Cercetările lui Alfred L. Kroeber menționate anterior au fundamentat conceptualizarea modei vestimentare în termeni de ciclicitate. Surprinzător, aceste contribuții lipsesc din lista consemnărilor științifice ale modei vestimentare. De exemplu, recenta lucrare Encyclopedia of clothing and fashion (2005), care se dorește a fi o contribuție marcantă a diferiților analiști la noile fashion studies
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
să se conformeze acestora (A.L. Kroeber, 1948, citat de M.J. Horn, 1968, 3). Cercetările lui Alfred L. Kroeber menționate anterior au fundamentat conceptualizarea modei vestimentare în termeni de ciclicitate. Surprinzător, aceste contribuții lipsesc din lista consemnărilor științifice ale modei vestimentare. De exemplu, recenta lucrare Encyclopedia of clothing and fashion (2005), care se dorește a fi o contribuție marcantă a diferiților analiști la noile fashion studies, nu conține, din păcate, niciun articol și nicio referință bibliografică la Alfred L. Kroeber. Indiferent
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în tabela de cercetători, analizele științifice ale modei trebuie să cuprindă un comentariu asupra schimbărilor modei, așa cum au fost exemplificate de Alfred L. Krober. Iar afirmația anterioară este întemeiată deoarece abordarea antropologului american reprezintă prima cercetare științifică riguroasă asupra modei vestimentare. În continuare voi arăta că cercetările lui Alfred L. Kroeber au generat, în timp, o serie de studii care se înscriu în tradiția analizei cantitative a schimbărilor modelor vestimentare, orientare care domină și astăzi în mediile academice. Nu întâmplător, în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
deoarece abordarea antropologului american reprezintă prima cercetare științifică riguroasă asupra modei vestimentare. În continuare voi arăta că cercetările lui Alfred L. Kroeber au generat, în timp, o serie de studii care se înscriu în tradiția analizei cantitative a schimbărilor modelor vestimentare, orientare care domină și astăzi în mediile academice. Nu întâmplător, în 2007 la Conferința Asociației Americane pentru Cultură (American Culture Association Conference), s-a acordat premiul pentru cea mai bună teză de doctorat cercetătorului Deirdre Clemente (Universitatea Carnegie Mellon) pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în mediile academice. Nu întâmplător, în 2007 la Conferința Asociației Americane pentru Cultură (American Culture Association Conference), s-a acordat premiul pentru cea mai bună teză de doctorat cercetătorului Deirdre Clemente (Universitatea Carnegie Mellon) pentru activitatea științifică asupra evoluției modei vestimentare în anii 1900-1930, în campusul american Princeton, pusă în evidență printr-o metodă similară celei inițiate de Alfred L. Kroeber (D. Clemente, 2007, 20). Urmând exemplul lui Alfred L. Kroeber, cercetătoarea americană Agnes Brooks Young (1937) a arătat că, de-
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au analizat un număr de 733 de fotografii din revistele de modă ale secolului al XIX-lea: Harper's Bazar, Godey's Lady's Book și Arthur's Home Magazine. Dintre acestea, 41% din stiluri au fost inițiate de designeri vestimentari și 69% au fost impuse de cerințele funcționale ale utilizării articolelor vestimentare din acel timp (M.C. Peteu și S.H. Gray, 2009, 58). În ceea ce privește natura schimbării vestimentației contemporane, aceasta a fost mai puțin "cronometrată" prin metoda inițiată de Alfred L. Kroeber
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ale secolului al XIX-lea: Harper's Bazar, Godey's Lady's Book și Arthur's Home Magazine. Dintre acestea, 41% din stiluri au fost inițiate de designeri vestimentari și 69% au fost impuse de cerințele funcționale ale utilizării articolelor vestimentare din acel timp (M.C. Peteu și S.H. Gray, 2009, 58). În ceea ce privește natura schimbării vestimentației contemporane, aceasta a fost mai puțin "cronometrată" prin metoda inițiată de Alfred L. Kroeber. Astăzi, dinamica modei s-a schimbat. Sub influența numeroșilor agenți sociali care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în același timp un rival și un obiect de dragoste și de identificare. "Diagnoză" acestor stări emoționale antagonice îndreptate asupra aceleiași persoane este denumită de Sigmund Freud "complexul lui Oedip". Dar cum se aplică conceptul de "ambivalență" în analiza comportamentelor vestimentare ale indivizilor? Cartea psihologului britanic John C. Flügel, The Psychology of Clothes (1930), oferă un răspuns în acest sens. Atitudinile ambivalente cu privire la vestimentație descriu contradicția dintre dorința de a atrage atenția asupra corpului prin expunere, pe de o parte, și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ambivalente cu privire la vestimentație descriu contradicția dintre dorința de a atrage atenția asupra corpului prin expunere, pe de o parte, și acoperirea acestuia, pe de altă parte. Iată cum descrise John C. Flügel (1930) cele două stări afective polarizante, caracteristice comportamentelor vestimentare: Instinctul expunerii [corpului n.n.] este relaționat cu nuditatea, dar, în cursul evoluției individului (în societățile moderne) acesta a început, inevitabil, să se manifeste, într-un grad mai mare sau mai mic, prin intermediul vestimentației. Oricum, hainele sunt, cu precădere, ambivalente, prin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sau am putea spune nimic mai mult decât gratificarea directă a narcisimului în expunerea actuală a corpului) au fost rezervate femeilor (apud M. Carter, 2003a, 84). Spre deosebire de vestimentația masculină, care tinde către un grad mare de simplitate și uniformitate, moda vestimentară feminină are o traiectorie inversă. Aceasta a evoluat, treptat, către un grad mare de expunere a diverselor zone erogene, susține John C. Flügel (ibidem). În viziunea autorului, tendințele reformiste, structurile politice democratice, puterea științei vor duce către abolirea diferențelor vestimentare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentară feminină are o traiectorie inversă. Aceasta a evoluat, treptat, către un grad mare de expunere a diverselor zone erogene, susține John C. Flügel (ibidem). În viziunea autorului, tendințele reformiste, structurile politice democratice, puterea științei vor duce către abolirea diferențelor vestimentare și vor permite o mai mare libertate a expunerii corpului. Există, susține John C. Flügel, o corespondență între sentimentele democratice, libertatea sexuală și expunerea publică a frumuseții feminine. În Europa, după Revoluția Franceză, când sloganul "Liberté, égalité, fraternité" era în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teorie explicativă a modei, și anume teoria selecției colective. După cum însuși autorul declara, articolul a însemnat "o invitație adresată sociologilor de a trata serios problema modei" (H. Blumer, 1968, 275). Anul 1971 deschide un nou capitol în cadrul analizelor dedicate modei vestimentare prin apariția primei lucrări care abordează sociologic conceptul de modă. Este vorba de cartea sociologului german René König (1906-1992), Macht und Reiz der Mode. Verständnisvolle Betrachtungen eines Soziologen (1971). Înaintea apariției acestei lucrări, René König își expusese interesul pentru tematica
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pe care un individ o ocupă în cadrul societății", arată Pierre Bourdieu (1979/1984, 57). Așa cum voi arata în capitolul al doilea, rezultatele și concluziile studiului întreprins de Pierre Bourdieu pot fi valorificate în cercetarea teoretică și empirică a impactului modei vestimentare asupra diverselor sfere ale vieții sociale. Către sfârșitul anilor '60, analiza modei își face debutul în discursul semioticii prin lucrările și articolele filosofului și semioticianului francez Roland Barthes (1915-1980). Pornind de la evidența că moda reprezintă un fenomen de masă, deoarece
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
despre traducerea unuia în celelalte, având în vedere că limbajul este un sistem de semne. Totodată, autorul citat oferă o definire a obiectului de studiu al sociologiei modei, precizând că, în timp ce semiotica este preocupată să descopere reprezentările colective ale imaginilor vestimentare, sociologia are ca obiect de studiu sistemul real al vestimentației, care, potrivit lui R. Barthes, nu este niciodată mai mult decât "orizontul natural pe care și-l dă moda pentru a constitui anumite semnificații" (R. Barthes, 1967/1983, 9). În general
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mult decât "orizontul natural pe care și-l dă moda pentru a constitui anumite semnificații" (R. Barthes, 1967/1983, 9). În general, în cadrul abordării semiotice a modei, lucrarea Système de la mode este frecvent citată. Concepția lui Roland Barthes asupra modei vestimentare se regăsește și într-un articol critic asupra analizei istorice și sociologice a vestimentației, intitulat Historie et sociologie du vêtement: quelques observations méthodologiques (1957). Critica lui Roland Barthes se îndreaptă asupra lucrărilor lui John C. Flügel, Thortein B. Veblen și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
grup social (R. Barthes, 1957/1993, 744). Întrebarea fundamentală nu constă în a determina de ce oamenii poartă haine și dacă acestea îndeplinesc funcții protective, estetice și psihologice. Demersurile istorice și sociologice ar trebui direcționate către cercetarea modului în care comportamentele vestimentare constituie un sistem organizat, formal și normativ, recunoscut de membrii unei societăți (ibidem). În termenii semioticii lui Ferdinand de Saussure, hainele sunt o combinație între semnificant (forma vestimentației) și semnificatul (sensul, semnificația articolului de vestimentație) extern acestora (epocă, stat, clasă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
aduce prima carte care sintetizează cercetările din psihologia socială despre rolul artefactelor în interacțiunile sociale, semnată de cercetătoarea americană Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). După cum afirmă autoarea, interesul pentru abordarea psihosociologică a modei vestimentare datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când efectele industrializării, mișcările de reformă în ținuta femeilor și psihologia lui Sigmund Freud au fost avansate ca posibile explicații pentru rolul vestimentației în spațiul public (S.B. Kaiser, 1985, 24). Punctul de plecare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]