4,489 matches
-
lor, în valea Dunării și a Mariței. Se cultivă soiuri indigene și franceze clasice, printre care mai ales cabernet-sauvignon și merlot, apoi chardonnay, sauvignon, gamay, diverse tipuri de pinot etc. România are o suprafață de 250 000 ha cultivată cu viță de vie, o producție de 5,4 milioane de hl și un consum intern de 5 milioane de hl (populația numărând în jur de 23,5 milioane de locuitori), ceea ce indică un consum de 21,9 l de persoană pe
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
4 milioane de hl și un consum intern de 450 000 hl. Podgoriile imense și cantitatea enormă de vin pe care o produc silesc această țară mică să caute mereu noi debușeuri spre vest. Rusia are o suprafață cultivată cu viță de vie de 103 000 ha (în constant regres după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991) și o producție de 7 milioane de hl. Zonele cultivate cu viță de vie se află în principal în două sectoare: Donul și zona Mării Negre
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
să caute mereu noi debușeuri spre vest. Rusia are o suprafață cultivată cu viță de vie de 103 000 ha (în constant regres după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991) și o producție de 7 milioane de hl. Zonele cultivate cu viță de vie se află în principal în două sectoare: Donul și zona Mării Negre, pe de o parte, și împrejurimile Mării Caspice, pe de altă parte. În Ucraina, suprafața cultivată cu viță de vie se întinde pe 165 000 ha, producția
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
producție de 7 milioane de hl. Zonele cultivate cu viță de vie se află în principal în două sectoare: Donul și zona Mării Negre, pe de o parte, și împrejurimile Mării Caspice, pe de altă parte. În Ucraina, suprafața cultivată cu viță de vie se întinde pe 165 000 ha, producția este de 1,1 milioane de hl, iar consumul intern de 1,4 miloane hl. Zona Crimeei este cea mai dezvoltată în această privință și produce cele mai bune vinuri (Massandra
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
milioane de hl, iar consumul intern de 1,4 miloane hl. Zona Crimeei este cea mai dezvoltată în această privință și produce cele mai bune vinuri (Massandra, vinuri alcoolizate). În Georgia există o suprafață de 60 000 ha plantată cu viță de vie, o producție de 800 000 hl și un consum intern de 1,1 milioane de hl. Fără îndoială, unul din locurile de origine ale viței de vie (împreună cu Armenia), Georgia este cu siguranță țara cea mai "mediteraneană" dintre
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vinuri alcoolizate). În Georgia există o suprafață de 60 000 ha plantată cu viță de vie, o producție de 800 000 hl și un consum intern de 1,1 milioane de hl. Fără îndoială, unul din locurile de origine ale viței de vie (împreună cu Armenia), Georgia este cu siguranță țara cea mai "mediteraneană" dintre țările viticole ale Mării Negre. 4. Podgoriile mediteraneene din Asia. Cu excepția a două țări (Cipru și Israel), aceste regiuni mediteraneene se caracterizează printr-o predominanță a viilor care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
țări (Cipru și Israel), aceste regiuni mediteraneene se caracterizează printr-o predominanță a viilor care produc struguri de masă. Acestea cuprind podgoriile Orientului Apropiat și pe cele din sudul Mediteranei. Ciprul are o suprafață de 200 000 ha plantată cu viță, o producție de 485 000 hl și un consum intern de 81 000 hl (populația numărând în jur de 700 000 de locuitori), adică 12,8 l de vin pe cap de locuitor anual. Este singura țară viticolă a regiunii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
000 hl (populația numărând în jur de 700 000 de locuitori), adică 12,8 l de vin pe cap de locuitor anual. Este singura țară viticolă a regiunii unde domină viile destinate producerii de vin. În Israel, suprafața ocupată cu viță de vie are 5 000 ha, producția internă atinge 127 000 ha, iar consumul intern este de 116 000 hl (la o populație totală de circa 6 milioane de locuitori), deci sunt consumați anual 3,2 l de vin (potrivit
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
consumul intern este de 116 000 hl (la o populație totală de circa 6 milioane de locuitori), deci sunt consumați anual 3,2 l de vin (potrivit datelor din 1992) pe cap de locuitor. Libanul are o suprafață cultivată cu viță de vie de 30 000 de ha și o producție de 185 000 hl. Podgoriile sunt aproape exclusiv orientate spre producția de struguri de masă (35 000 chintale). Siria are o suprafață cultivată cu vie de 67 000 ha și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
35 000 chintale). Siria are o suprafață cultivată cu vie de 67 000 ha și o producție de 5 000 l. Această țară produce aproape exclusiv struguri de masă (1,9 milioane chintale). În Turcia există o suprafață cultivată cu viță de vie de 567 000 ha și o producție de 265 000 hl. Podgoriile sunt în mare parte destinate producției de struguri de masă (9,2 milioane de chintale) și de stafide (3,6 milioane chintale). Strugurii pentru vinificat sunt
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
au dezvoltat în perioada colonială, ca urmare a inițiativei franceze în principal. Astfel, în Algeria, "teritoriu francez" potrivit Constituției din 4 noiembrie 1848, care a instaurat cea de-a Doua Republică și care a împărțit-o în trei departamente, unde vița de vie a fost replantată (întrucât în Antichitate ea era deja prezentă) începând abia din 1871, colonii originari din regiunile viticole (așa-numiții "pieds-noirs" din Alsacia și Lorena de după tratatul de la Frankfurt din 10 mai 1871, vierii din Midi ruinați
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu producție destinată consumului comun, dar și podgorii de vinuri fine, precum cele de la Mascara, de la Tlemcen și de pe versanții din apropiere de Mitidja. Aceste podgorii există și astăzi. Începând cu 1950, se observă un regres al suprafeței cultivate cu viță de vie, care a continuat și s-a accentuat după câștigarea independenței, la 1 iulie 1962. În Maroc și în Tunisia, unde independența a fost proclamată la 3 martie respectiv 20 mai 1956, evoluția este identică. Algeria posedă o suprafață
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care a continuat și s-a accentuat după câștigarea independenței, la 1 iulie 1962. În Maroc și în Tunisia, unde independența a fost proclamată la 3 martie respectiv 20 mai 1956, evoluția este identică. Algeria posedă o suprafață cultivată cu viță de vie de 82 000 de ha și o producție de 500 000 hl (de cinci ori mai puțin față de fiecare an al perioadei 1930-1960), iar consumul intern este de 50 000 hl (populația țării situându-se în jurul cifrei de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nu a interzis niciodată vânzarea de alcool în general, și cu atât mai puțin pe cea de vin. Astăzi, în ciuda valului de atentate islamiste, magazinele de vin nu au fost niciodată atinse, nici măcar amenințate. Tunisia are o suprafață cultivată cu viță de vie de 27 000 ha, o producție de 294 000 hl și un consum intern de 231 000 l (la o populație de aproximativ 8,4 milioane de locuitori), ceea ce înseamnă un consum anual de 2,72 l pe
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
perioadă de vârf a fost reprezentată de căderea Romei în 476 și de invaziile barbare. Ordinele călugărești urmând în această privință prescripțiile conciliului de la Aix-la-Chapelle din 816, care încuraja viticultura canonică, episcopală și monastică au salvat și au glorificat cultura viței de vie. La adăpostul mănăstirilor, ordinele călugărești mai ales benedictinii și cistercienii au știut să conserve și să continue tehnicile vitivinicole, mai ales pe cele care priveau vinificarea, dar și simbolistica însăși a viței de vie: "Pe lângă conservarea și transmiterea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
au salvat și au glorificat cultura viței de vie. La adăpostul mănăstirilor, ordinele călugărești mai ales benedictinii și cistercienii au știut să conserve și să continue tehnicile vitivinicole, mai ales pe cele care priveau vinificarea, dar și simbolistica însăși a viței de vie: "Pe lângă conservarea și transmiterea metodelor de cultură moștenite din Antichitatea romană, Biserica a făcut un serviciu viticulturii prin faptul că i-a mărit prestigiul. Ea a plasat vița-de-vie la vârful ierarhiei simbolurilor"63. Atunci când regele german Otto I
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
periodic în faimosul său templu din Teos, un vechi oraș din Asia Mică, "un izvor de vin de o savoare extraordinară", după cum relatează istoricul grec Diodor din Sicilia. Originalitatea simbolisticii creștine rezidă în metafora fondatoare potrivit căreia Iisus Hristos este vița de vie, al cărei sânge răscumpără umanitatea și îi acordă viața veșnică. La Cina cea de Taină Hristos a făcut cunoscut sacrificiul euharistic și puterea sa răscumpărătoare (Marcu 14, 24-25)76: "Beți dintru acesta toți; acesta este Sângele Meu, al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cunoscut sacrificiul euharistic și puterea sa răscumpărătoare (Marcu 14, 24-25)76: "Beți dintru acesta toți; acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă. Adevărat grăiesc vouă că de acum nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea când îl voi bea din nou, în împărăția lui Dumnezeu"77. Ceremonia euharistică (de la grecescul eukharistia, "recunoștință") are drept centru taina transsubstanțierii: pentru catolici, potirul împărtășaniei conține în mod substanțial sângele lui Hristos. Mai precis, transsubstanțierea înseamnă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
odată cu folosirea "purificatorului", o bucată de pânză albă care servește la ștergerea potirului după comuniune, vinul liturgic va fi exclusiv alb, pentru ca țesătura să-și păstreze mereu culoarea imaculată. Răspândirea creștinismului pornind de pe coastele însorite ale Mediteranei a făcut ca vița de vie să fie cultivată foarte departe de mediul ei natural: până la sfârșitul Evului Mediu a ajuns chiar să prindă rădăcini, în plin câmp, în Anglia septentrională și în regiunile meridionale ale Scandinaviei. Această mișcare datează în principal din secolul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
zona de influență a creștinismului se lărgea, posibilitatea creării unei podgorii era luată în considerație pentru alegerea locului. De-a lungul Evului Mediu, pe parcursul dezvoltării ordinelor călugărești, călugării și-au perfecționat metodele vitivinicole, modificând solurile, crescând și selectând soiurile de viță de vie, lucrând la exploatarea vinului și la ameliorarea lui. Călugării erau singurii care posedau o mână de lucru abundentă și benevolă, beciuri și crame capabile să depoziteze mai multe recolte, o organizare comercială care le permitea să-și vândă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
abundentă și benevolă, beciuri și crame capabile să depoziteze mai multe recolte, o organizare comercială care le permitea să-și vândă vinurile departe de mănăstirile lor. Ei erau mai ales singurii care puteau să muncească pe perioade lungi de timp (vița de vie fiind o plantă perenă), elaborând noi moduri de gestionare a viței de vie ori de elaborare a vinului. La sfârșitul Evului Mediu, călugării deveniseră principalii producători de vin și posedau o varietate de soiuri mult mai extinsă decât
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
organizare comercială care le permitea să-și vândă vinurile departe de mănăstirile lor. Ei erau mai ales singurii care puteau să muncească pe perioade lungi de timp (vița de vie fiind o plantă perenă), elaborând noi moduri de gestionare a viței de vie ori de elaborare a vinului. La sfârșitul Evului Mediu, călugării deveniseră principalii producători de vin și posedau o varietate de soiuri mult mai extinsă decât cea de astăzi. Monahii-viticultori au botezat cea mai mare parte a marilor podgorii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mult mai extinsă decât cea de astăzi. Monahii-viticultori au botezat cea mai mare parte a marilor podgorii europene: în Franța, pentru a nu ne referi decât la opera vinicolă a benedictinilor, datorăm acestui ordin monastic cele mai celebre soiuri de viță din Bordelais (château-pouget, château-prieuré), din Burgundia (corton, mâcon, pommard, romanée-conti, vosne-romanée), din Loire (bourgueil, muscadet, saint-pourçain), din Jura (château-châlon), din Provence (bandol) și din Champagne, unde legendarul benedictin orb de la abația din Hautvillers, nemulțumindu-se doar cu ideea de "a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din Hautvillers, nemulțumindu-se doar cu ideea de "a aduce soarele în paharele noastre", pentru a relua faimosul vers al lui Paul Claudel din Cantique de la vigne, s-a preocupat de progresul științelor și tehnicilor vitivinicole, adaptând diferitele varietăți de viță de vie potrivit expunerii și naturii solului, făcând culesul în funcție de maturarea fructelor, obținând vin alb din struguri negri, stăpânind arta cupajului și, în sfârșit, știind să utilizeze dopul de plută pentru a doua fermentație 88. E adevărat că cea mai
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
calității și represiunea fraudelor 109 erau controlate de niște legislații foarte diferite. Incidența viticulturii asupra agriculturii comunitare se reflectă atât în statistici, cât și în specializarea anumitor regiuni unde nu există nicio posibilitate de substituire agricolă sau industrială și unde vița de vie este un prealabil indispensabil punerii în valoare a infrastructurilor, ba chiar al menținerii vieții în societate. Schițată în 1962 (regulamentul CEE, nr. 24/62 al Consiliului din 4 aprilie privitor la stabilirea graduală a unei organizări comune vitivinicole
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]