60,203 matches
-
încât doar fidelitatea prostească față de lider îi mai poate menține în prim-planul vieții publice -, Ion Iliescu a încercat și să testeze unitatea partidului. Or, aici încep complicațiile. Dl. Năstase, aflat abia în tinerețea sa politică, știe ce înseamnă pentru viitorul său și al țării amnistierea marilor criminali - cu atât mai mult cu cât crimele lor au mobiluri politice. Ion Iliescu, de pe panta descendentă, biologică și politică, își poate permite și acte pe care el le consideră "sentimentale", dar pe care
Amnesty National by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16077_a_17402]
-
se află de partea reformelor - lente, dar totuși reforme - ale lui Adrian Năstase; în fine, a treia categorie e alcătuită din... oamenii lui Vadim Tudor!) Cum Ion Iliescu e un bun șahist politic, ideea amnistierii trebuie privită și în perspectiva viitorului mai îndepărtat. Chiar dacă acum se află pe cai mari, nu se poate ști ce surprize aduce ziua de mâine. Cazul fostului președinte argentinian, Menem, și, cine știe, chiar al "invincibilului" Miloșevici, îi vor fi stârnit omului de la Cotroceni fiori de
Amnesty National by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16077_a_17402]
-
demnitatea, consecvența le instrumentează în mai accentuată măsură comportamentul. Prin chiar structura lor intimă, asemenea autori refuză neadevărul și injustiția, blamîndu-i pe profitori, punîndu-se în serviciul celor năpăstuiți, preluînd cauzele "spinoase", care nu par a avea sorți de izbîndă în viitorul apropiat. Se înscriu în cadrele istoriei printr-o poziție "piezișă", printr-un stil combativ. "Rolul scriitorului, afirma Albert Camus, în discursul său prilejuit de primirea premiului Nobel, nu se separă de datoriile dificile. Prin definiție, el nu se poate pune
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
Totalmente lipsiți de scrupule, uneltele dictaturii au preluat cîntecele patriotice modificîndu-le textele, au ajustat folclorul, au pus la contribuție arhivele istorice și vestigiile arheologice pentru a înjgheba un trecut fals, util propagandei. Un trecut tot atît de ireal, ca și viitorul pe care-l promiteau și tocmai din această pricină reprezentînd o cursă pentru naivii lăsați pradă îndoctrinării: " Atunci s-a produs cea mai puternică anexare la politică a istoriei noastre naționale, care n-a fost străină de un anumit specific
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
Andrei Marga îi ușuise, și cu mult temei) care le face plictisitoare la culme. Limbile, literatura sînt, în schimb, sublime, dar lipsesc aproape cu desăvîrșire. După cum lipsește, cel puțin în primii doi ani, căci al treilea e încă pierdut în viitor, practica. De necrezut, dar așa e. Numai mintea unor pedagogi care n-au intrat la clasă decît în intervalul - scurt - dintre două funcții administrative putea scorni o asemenea formă de pregătire a unor învățători. Absența unui proiect temeinic duce la
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
Numai mintea unor pedagogi care n-au intrat la clasă decît în intervalul - scurt - dintre două funcții administrative putea scorni o asemenea formă de pregătire a unor învățători. Absența unui proiect temeinic duce la această situație neclară și primejdioasă pentru viitorul școlii românești. Normalienii nu sînt profesori ca oricare alții. Ei sînt talpa școlii, ca să adaptez formula despre țăran a unui mare scriitor. De pregătirea lor atîrnă pregătirea tuturor celor care trec prin școală, de la opincă la vlădică. în fine, acest
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
trebui să rămînă undeva la un nivel mai terestru, în acord cu tonul și intenția textelor care o compun. Înțelesul colecționării editorialelor și al ambalării lor în frumosul volum de la Polirom ar putea fi unul documentaristic. Atunci cînd, undeva în viitor, toate scamele realității sordide care le-au generat se vor fi risipit, aceste texte semnate de un jurnalist faimos de la sfîrșitul secolului XX vor spune multe despre o Românie istorică. Dar va trebui avut în vedere că nu e vorba
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
pot fi bănuiți că își fac vise electorale. Lăsînd deoparte trecutul, Regele, Patriarhul și Președintele fac astăzi front comun în numele unității de acțiune a românilor din țară și din străinătate pentru ceea ce s-ar putea numi o Românie îndreptată spre viitor. S-au formulat deja reproșuri că acest apel are un marcat caracter ortodox, în ciuda faptului că în România există și alte culte. Cu alte cuvinte, că în acest apel simbolic, alături de patriarhul Teoctist, ar fi trebuit să se numere și
Apelul unei treimi de ceară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16090_a_17415]
-
rigoare, întrucât un alt articol, cu același titlu, dar cu alt conținut, publicase Arghezi în revista "Cronica", în 1916. Spiritul polemic în care e conceput, în bună măsură, articolul program al lui Blaga, publicat în primul număr al revistei (Despre viitorul filosofiei românești), promite ceva în numele pamfletarului care își face intrarea mai târziu (în nr. 3 al publicației) cu "nota": De la cazul Grama la tipul Grama. Trecuse numai un an de când sistemul filosofic blagian fusese contestat, ca neortodox, din direcția bisericii
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
al studiului sistematic, al sintezei, al erudiției. Sînt adevăruri triste, greu contestabile. În sfîrșit, să selectez dintr-un capitol final al acestui relevabil dialog ideea d-lui Marino: "Cîtă vreme România rămîne o țară fundamental rurală, ea nu are un viitor democratic. Nu are, de fapt, nici un viitor iar de intrarea în Europa nici nu poate fi vorba. Știi doar că abia 8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Dar, atenție, acești 8% nu sînt țărani români, folclorici, de
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
Sînt adevăruri triste, greu contestabile. În sfîrșit, să selectez dintr-un capitol final al acestui relevabil dialog ideea d-lui Marino: "Cîtă vreme România rămîne o țară fundamental rurală, ea nu are un viitor democratic. Nu are, de fapt, nici un viitor iar de intrarea în Europa nici nu poate fi vorba. Știi doar că abia 8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Dar, atenție, acești 8% nu sînt țărani români, folclorici, de tipul Muzeul Satului. Sînt fermieri - cu totul
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
sau înaintașii noștri, așa încât, la lumina învățăturii sale sau a avertismentului său, să acționăm în prezent, astăzi și mâine, aici și acum. Memoria nu este doar un gest psihologic, intelectual; memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor. Desigur, memoria trebuie să ne ferească de o repetiție a lucrurilor rele, ca ele să nu se mai întâmple, ceea ce e cu totul de la sine înțeles; dar memoria trebuie să ne ajute ca faptele rele să obțină o reparație, în măsura în care
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
spus. Dojana lui este plină de iubire, de iubire pentru toți. Nu izolează parte din timp, ci îl consideră în întregime omogen, coherent; face apel la memorie, la o memorie în acțiune, creatoare; evocând trecutul, judecă prezentul și pregătește astfel viitorul. Ați fost ales de curând membru de onoare al Academiei Române și ați primit titlul de doctor honoris causa al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Cu ce sentimente ați întâmpinat aceste onoruri, aceste recunoașteri? Care ar fi mesajul pe care
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
la o lectură românească primul termen presupunând de regulă o ambiguitate în raportare, pe când pentru cel de-al doilea ambiguitatea stă încă la nivelul definiției. Tensiunea acumulată, generând nu doar antagonism, cât mai ales complementaritate, și-ar putea dovedi pe viitor fertilitatea în planul producției culturale. William M. Johnston, Spiritul Vienei. O istorie intelectuală și socială 1848-1938, trad. de Magda Teodorescu, col. "A Treia Europă", Polirom, Iași, 2000, 518 p. Budapesta, între "délibáb" și eroism În volumul său Johnston consacră pagini
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
Budapesta, între "délibáb" și eroism În volumul său Johnston consacră pagini interesante unui obicei tipic unguresc - și anume cultul iluziei. Sub influența a ceea ce mai specific se numește délibáb, maghiarii au avut, pare-se, compensatoarea înclinație de a trata un viitor utopic ca pe un prezent gata instaurat. S-ar putea crede că acest straniu soi de bovarism întors pe dos dobândește în anumite împrejurări puterea de a schimba (totuși) istoria. Cartea lui Tibor Méray despre revoluția din '56 oferă nenumărate
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
care nu l-au confirmat pe E. Lovinescu. Nici republica de la Ploiești, nici garda civică nu au fost uitate, faptul datorându-se tocmai scrierilor lui Caragiale. Acestea le-au conservat până la noi amintirea și o vor transmite și celor din viitor. S-a întâmplat deci altfel decât a prevăzut marele critic. Realitățile, viața și-au găsit ele suport în literatură și nu invers. Ne putem imagina mirarea de care ar fi fost cuprins E. Lovinescu în fața enormului val pro-caragialian din ultimele
Învingător și învins by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16111_a_17436]
-
avantajul extern poate fi considerabil. Păcat doar că strălucita imagine a lui Mihai I a acceptat cu ușurătate să devină prizoniera unui atât de mărunt scenariu. Mai există, fără îndoială, un motiv, pe cât de meschin, pe atât de important pentru viitorul persoanei particulare Ion Iliescu. Peste trei ani, el va trebui să renunțe la Cotroceni. Cum gura l-a cam luat pe dinainte, tunând în stil proletar împotriva celor care doresc să stabilească avantaje viagere pentru foștii șefi de stat ai
Idilă cu un Rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16124_a_17449]
-
în numele lui Briji Bardo. Orice variantă e mai bună decât să vorbiți în neștire în numele nostru. Mulțumim mult! Dacă vă veți opri acum, nu doar că ne vom mai calma cu nervii, dar vom fi și mult mai liniștiți în legătură cu viitorul nostru. Am început deja să ne temem pentru el. Încă un miliard de mailuri d-astea și inevitabilul se va produce, oameni buni: o să ajungem să ne batem cu voi pe bolul cu crănțănele! Ham!”. Ham, ham!
Cățelușii nu mai vor să scrie mail-uri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19624_a_20949]
-
lemnos, care îmi ucide capacitatea de concentrare în maximum 10 secunde. Cred că mă citește și a luat deja măsuri. Uite ce declarație expresivă a făcut azi: “Proiectul de buget pe anul 2009 este aspru cu prezentul și corect cu viitorul. România suferă de obezitate birocratică și de obișnuința risipei.” Să profităm de asta, zic. Spuneți-mi repede ce vreți să-i mai transmit.
Mă citeşte Boc? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19765_a_21090]
-
oameni, fără să le cer voie. Așa că rămânem la asta, ca să aveți o idee despre cum eram echipați. De cînd Preafericitul Patriarh a trecut la cele veșnice, în România, la fiece colț de stradă, se vorbește doar despre Biserică și viitorul ei conducător. Habar n-aveam că românii sînt așa sensibili la acest subiect, așa că, văzînd ce se întîmplă, ne-am gîndit să ne implicăm și noi. Am hotărît să luăm pulsul poporului vizavi de chestiune și să-i palpăm la
Cum era să devină Linda Evanghelista Patriarhul României by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19827_a_21152]
-
se vede, puțin a lipsit să nu-i cheme „Friptură cu cartofi prăjiți“ (sau ce i-o fi plăcând lui Mariah să mănânce) și „Thanksgiving Day“ (sau ce sărbătoare o fi adorând femeia). • Sub genericul „Vom fi mai sănătoși în viitor?“, avantaje.ro răspunde la câteva întrebări esențiale: „Va exista un remediu pentru cancer?“, „Vom scăpa de obezitate?“, „Putem să trăim până la 100 de ani?“ și „Ne vom păstra vederea până la adânci bătrâneți?“. Răspunsul e simplu și același la toate întrebările
Sexy şi rea în parcare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19832_a_21157]
-
sex bărbătesc și-au ales să scrie despre personaje dubioase, gen mafioți, pirați, zei, împărați și năvălitori. Mă simt ca atunci când eram asistentă medicală la o grădiniță și le-am pus băieților de la grupa mare întrebarea tradițională “Ce planuri de viitor aveți?”, în forma mai inteligibilă pentru ei, “Ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Răspunsurile m-au dezarmat. Cu excepția câtorva care se visau gunoieri, toți voiau să se facă polițiști, ninja sau alți profesioniști în ale smardoielii. Așa
Fericirea de a fi prinţesă şi Einstein by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19833_a_21158]
-
mai bine?! În al doilea rând, chiar dacă n-am fi ieșit din criză, tot n-aș mai avea nici un motiv să plec. Mă uit la aleșii noștri, cum lucrează ei cu devotament, ambiție și, mai ales, multă, multă inteligență pentru viitorul țării și îmi vine să stau. Să luăm doar unul dintre exemplele care m-au convins că numai aici, în România, copiii mei vor avea un viitor frumos și lipsit de griji: povestea cu vrăjitoarele. Da, știu, am mai vorbit
Cine mai emigrează, mă-sa copiilor lui e naşpa! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19841_a_21166]
-
cum lucrează ei cu devotament, ambiție și, mai ales, multă, multă inteligență pentru viitorul țării și îmi vine să stau. Să luăm doar unul dintre exemplele care m-au convins că numai aici, în România, copiii mei vor avea un viitor frumos și lipsit de griji: povestea cu vrăjitoarele. Da, știu, am mai vorbit despre asta, la momentul când meseria lor a fost introdusă în nomenclator. Mă așteptam însă ca aleșii să abandoneze această problemă serioasă și vitală și să se
Cine mai emigrează, mă-sa copiilor lui e naşpa! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19841_a_21166]
-
aliniate pe steppere sau vor fi puse să alerge pe bandă, după care vor fi băgate în camera de ouat, unde, ascultând Chopin și benoclându-se la postere cu cocoși musculoși, se vor oua „semieco“ (eventual, în apă). Cam ăsta e viitorul, după părerea mea, și între găinile astea vom alege, în funcție de buget și de cât suntem de preocupați de „mâncarea sănătoasă“. A, că există câteva bunicuțe pe planetă, care au, fiecare, câte 10-15 găini care mănâncă porumb netratat și fac și
Fitness-ul pentru găini, viitorul alimentaţiei „bio“ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19840_a_21165]