46,761 matches
-
asta eu o iau. Vinul are gust de tămâie cu aromă de iasomie. Vinul are gust de sânge de animal. Helen se duce cu paharul gol în bucătărie și, în momentul în care deschide frigiderul ca să ia o carafă de vin roșu, răzbate o fulgerare de lumină adevărată. Și Stridie își ițește bărbia peste umărul meu, pe la spate, și zice: — În general, vacile nu mor pe loc, zice. Leagă un laț de gâtul vacii, o târăsc prin abator și, în timp ce zbiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
fata mea, dacă ar mai trăi. Helen se întoarce în cameră, clătinându-se. Își apucă limba între două degete, apoi face turul încăperii, stingând conurile de tămâie cu degetele umede. Se reazemă de consola șemineului și-și ridică paharul de vin la buzele roz. Se uită la Stridie, care-mi tot dă târcoale. Are vârsta pe care care ar avea-o fiul ei, Patrick. Helen are vârsta pe care ar avea-o soția mea. Stridie e fiul pe care l-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
a pustiu. Aura închide ochii și-l vede pe Radu în magazinul alimentar, încărcat de cumpărături, făcîndu-și loc printre cei care mai stau în fața rafturilor: un coș mare, din sîrmă, plin cu de toate, peste care tronează o sticlă de vin roșu, cum numai rar de tot se găsește în magazin, și nu în toate magazinele, ci doar în cele centrale, din Capitală. Alo, ai adormit?! bate cu moneda în geam un bărbat. Aura pune receptorul în furcă și iese. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
necugetat", gîndește Mihai, intrînd în clădirea teatrului. Cugeți; cugeți la nemurire ori la parvenire? îl ia secretarul literar de braț, văzîndu-l cum merge abătut pe culoarul de la parter. Mă grăbesc la telefon, că sună. Te-aștept în birou. Ce face vinul ăla magnific? Vine. Îl degustăm acuși. Secretarul literar a dispărut deja după colț, urcînd cele cîteva trepte, spre ușa biroului, în vreme ce Mihai rămîne locului, ciulind urechea spre sală. Deși, cu vreo săptămînă în urmă, și-a promis să nu vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de după spectacol o facem la ea acasă. Da, murmură Mihai roșind taică-su... Bine. Nu-i rău. Da' sper că n-o faci de oaie anunțîndu-ți logodna, ca-n filmele proaste. Evenimentele cu tam-tam sînt de obicei găunoase. Pînă vine vinul, surîde secretarul bem o vodcă? Bem zice Mihai, ieșind să coboare la barul teatrului. Jos, la demisol, barul e pustiu, iar cămăruța din fund, unde actorul-gestionar ține băuturile, e închisă. Mergem la hotel zice Mihai. A, nu! se apără secretarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
paltonului, pierzîndu-se prin viscol, în direcția gării, înainte ca Vlad, care l-a zărit, să-l mai poată opri. Intră în sala centrală și caută din priviri telefonul public interurban. O sună pe sora lui la serviciu. Un geamantan cu vin, vreo douăzeci și șase de litri zece, grasă de Cotnari și șaisprezece, fetească, așa cum ai cerut și-n celălalt geamantan, carne de porc sărată. Mai ai și-un cadou de ziua ta, că noi te-am așteptat acasă, și flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
atingere, se va plimba în sus, dezgolind totul, cu calm, aproape cu migală, trădînd în permanență dorința. Surîde fericită gîndului că peste cîteva ore, ajungînd acasă, va fi întîmpinată cu vaza împodobită de flori, masa pregătită și un pahar cu vin bun... Ori, poate, mai întîi, un pahar de coniac... "Ce-nseamnă un oraș mare, ca Iași! Pînă și băuturile sînt mai fine. Chiar și la asistenta șefă am văzut în vestiar o sticlă de whisky. Dacă-mi completa foaia mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
înaintea noastră. Mîine, la prima oră, trebuie să fiu la Combinatul Chimic "Valea Brîndușelor", apoi la fabrica de confecții... Și despre ce conferențiați, dom' profesor? întrebă Lazăr, mergînd spre telefon. Vino și-ai să afli. Dă-mi și mie un vin arată profesorul o sticlă, iar chelnerul o și desface bucuros. Dacă le-ați ține conferința prin telefon, vorbele dumneavoastră i-ar pătrunde și, pătrunși, vor porni mai repede la drum. Mă iertați strînge Lazăr din umeri, înțelegînd din privirile celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
deschidă poșeta și să privească înăuntru, de unde scoate un antinevralgic. Un pahar cu apă spune scurt. Mda murmură chelnerul nemulțumit, gata să fie ironic, dar se abține întîlnind privirea actorului. Dumneavoastră? O jumătate de pui la tavă. Ce fel de vin? Grasă de Cotnari, sticle de șase sute de grame. Vă aduc? Nu. Un pahar cu apă. Ca doamna. Chelnerul înclină privirea, semn că a înțeles și se îndreptă spre ușa bucătăriei, dar, în dreptul sobei, face un pas în stînga, lîngă fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
imediat ce vede paharul ridicat. A, da, noroc! ciocnește el și bea o înghițitură zdravănă, să împrăștie veninul urcat brusc în gît. Și totuși, oftează adînc Săteanu, sorbind încet, cu plăcere, cîte puțin din pahar degeaba umbli... O beție cu un vin tare și prost, asta-i. Te îmbeți repede, te prostești și te trezești mahmur, îngrețoșat. Pe cînd vinul bun, cu aromă, băut pe îndelete, aici, acasă, în tihnă... spune el sacadat, cu privirea pierdută, aruncînd mereu buza de jos înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
brusc în gît. Și totuși, oftează adînc Săteanu, sorbind încet, cu plăcere, cîte puțin din pahar degeaba umbli... O beție cu un vin tare și prost, asta-i. Te îmbeți repede, te prostești și te trezești mahmur, îngrețoșat. Pe cînd vinul bun, cu aromă, băut pe îndelete, aici, acasă, în tihnă... spune el sacadat, cu privirea pierdută, aruncînd mereu buza de jos înainte. Da, precizează prompt, continuînd dialogul imaginar cu condiția să ai vinul bun, cu aromă apoi, pufnind trist: că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și te trezești mahmur, îngrețoșat. Pe cînd vinul bun, cu aromă, băut pe îndelete, aici, acasă, în tihnă... spune el sacadat, cu privirea pierdută, aruncînd mereu buza de jos înainte. Da, precizează prompt, continuînd dialogul imaginar cu condiția să ai vinul bun, cu aromă apoi, pufnind trist: că dacă ai acasă doar vin de surcele, ambalat ca pentru expoziție... Auzi, să faci cum ți-am zis: aduci părinții să doarmă la mine; o să-mi facă plăcere să-i revăd. Cu tat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
între doctori... Gata pauza! rîde studenta. Mai discutăm la miezul nopții. Bună seara! salută profesorul, oprindu-se lîngă masă. Te-am lăsat să-ți tihnească masa, Lazăre. Mie masa, dumneavoastră Cotnarul... Ideile mari nu pot fi stropite decît cu un vin bun. Prima discuție, cînd ajung la destinație, voi avea-o cu tovarășul Amariei, secretarul cu propaganda, care răspunde și de teatru. Am auzit că intenționează să se înscrie la doctorat. Tot la dumneavoastră? Șeful meu am impresia că deja face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vrînd să traverseze holul, spre ușile mari, din sticlă, deschise automat de către un mecanism așezat sub dalele de marmură. Cînd întoarce privirea, îl vede pe inginerul Muraru venind dinspre o masă pe care stau cești cu cafea și pahare de vin. V-am căutat pe la două să vă spun de sudor; n-am găsit. Și mai aveam o rugăminte la dumneavoastră... Vreți să stați cu mine? Mai sînt cu un cunoscut, dar pleacă. Mihai aruncă o privire spre ceasul din hol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Vreți să stați cu mine? Mai sînt cu un cunoscut, dar pleacă. Mihai aruncă o privire spre ceasul din hol și-și zice că, oricum, pînă la nouă douăzeci, cînd pleacă mașinile spre uzină, tot trebuie să stea undeva. Un vin, un coniac? întreabă Muraru. Nimic, mulțumesc! Vă rog, nu insistați! se apără Mihai cu îndîrjire. Am băut seara asta ceva și mi-i că stric totul dacă... Ce-ați băut? insistă Muraru. Niște... vodcă minte Mihai, fiindu-i jenă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
curînd va fi o premieră aici. Da, sîmbătă. V-au plătit-o? Douăsprezece mii. Depinde cît ați muncit la ea, altfel nu mă pot exprima de-i mult ori puțin. Treisprezece variante. Muraru soarbe dintr-o întinsoare paharul plin cu vin, apoi mai bea jumătate și din al doilea, privind mereu departe, aiurea. Am să mă întorc... murmură el. M-am înșelat venind aici. Ca un adolescent, răscolit de hormoni... Ce-mi trebuia mie...?!... Să nu te însori cu o proastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
știam că sînteți căsătorit spune Mihai încet, să-l tempereze. Cred că am și coarne, ca un cerb mormăie Muraru cu dezgust. Ce-mi trebuia mie?!... La un gest al lui, făcut mai înainte, chelnerul mai aduce două pahare cu vin. Și-ncă o vodcă! spune Muraru, fără să ia în seamă protestul lui Mihai. Crezi că-mi pasă?! continuă el șirul gîndurilor. Uite, vezi? arată spre lifturi aici stăteam cînd veneam în delegație. Ce greu mi-a fost s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
așa..., n-are nici simțul umorului; numai ce-o văd venind cu cratița plină cu fasole și-o răstoarnă uite-așa, pe toată masa... Mihai, enervat de-a binelea, ridică ochii brusc, privindu-l fix pe Muraru, care soarbe din vin. A stat mult în spital? îngînă Mihai involuntar. Cum adică? rămîne Muraru cu paharul în aer, eliminînd orice bănuială că ar fi beat. Mă consideri în stare să recurg la un gest barbar?! Ia mai du-te naibii!" se înfurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
spatele, cînd cu pieptul spre gura cuptorului instalației de laborator, să se încălzească. Afară e prăpăd, nu-i prea ger, dar suflă vîntul și viscolește din abundență. De carne nu-mi pasă, e bună și dacă îngheață spune Mihai -, dar vinul, dacă apucă să amorțească... Păcat, e un vin extra... Sincer să fiu, clatină Vlad din cap cu nedumerire nu înțeleg la ce bun atîta risipă. Dacă, într-adevăr, ai doi-trei care au fost alături de tine în drumul tău spre scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de laborator, să se încălzească. Afară e prăpăd, nu-i prea ger, dar suflă vîntul și viscolește din abundență. De carne nu-mi pasă, e bună și dacă îngheață spune Mihai -, dar vinul, dacă apucă să amorțească... Păcat, e un vin extra... Sincer să fiu, clatină Vlad din cap cu nedumerire nu înțeleg la ce bun atîta risipă. Dacă, într-adevăr, ai doi-trei care au fost alături de tine în drumul tău spre scenă, dă-le cîte un coniac, răsplătește-i cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cîteva scaune, peste care și-au așternut hainele, improvizînd un pat, în care au culcat copiii. Femeia și-a culcat fruntea pe o masă iar tatăl, călare pe un scaun, a dormit cu bărbia în pumni, să-i supravegheze. În ciuda vinului băut, profesorul n-a adormit prea repede. Un timp l-a frămîntat ultima discuție cu Lazăr, înspăimîntat de amenințarea acestuia, că abia după ce l-a văzut dormind de-a binelea, cu obrazul pe teancul de programe, a îndrăznit să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pe perete, lîngă cuier precizează Lazăr. Ți-e teamă de ea c-o să te blesteme cu vorbele lui Villon: "tăiați la beregăți să-i rupă chinul / și-n fund de iad să stea cît mai curînd / crîșmarii care ne botează vinul"? Eu și teama de blesteme! rîde Ovidiu. Chiar, ce-ai vrut să zici? Hai, treacă de la mine, două mari. Mișto păpușa cu trăistuță; îți găsesc un locșor dacă zice da... E-o nebunie să-i dai blugii jos. Te temi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
plănuite. Grav, doctorul Marcu și-a făcut și el apariția: Cine era în poartă? Irina răspunde fata. A, se dezumflă tatăl voi le-ați urmărit pe fete... Mai tîrziu, după cină, cînd au rămas în doi, la un pahar de vin, doctorul Marcu, lovindu-l uneori peste umăr cu palma, uitîndu-și-o o dată mai mult, părintește, pe spatele lui Vlad, coborînd-o apoi, pipăindu-i mușchii, a rîs încet: Să-i fi văzut pe băieți!... O, ce mușchi ai! Ce sport ai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
strigă Mihai. Cu șoferul cursei aș vrea să vorbesc... Alo, nea Andrei, dumneata ești la telefon? Mihai sînt, Mihai Vlădeanu. Aoleu, rău se aude! Nea Andrei, în geamantanele date de tata... da, în geamantane, nu am cărți... Am carne și vin. Da, carne și vin. Am auzit că o duceți greu, sînt și niște cunoscuți de-ai mei acolo... împarte la toți, egal, carnea și vinul... Ce bani?! Lasă banii! Voiam să fac aici o petrecere; fă matale praznic acolo rîde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cursei aș vrea să vorbesc... Alo, nea Andrei, dumneata ești la telefon? Mihai sînt, Mihai Vlădeanu. Aoleu, rău se aude! Nea Andrei, în geamantanele date de tata... da, în geamantane, nu am cărți... Am carne și vin. Da, carne și vin. Am auzit că o duceți greu, sînt și niște cunoscuți de-ai mei acolo... împarte la toți, egal, carnea și vinul... Ce bani?! Lasă banii! Voiam să fac aici o petrecere; fă matale praznic acolo rîde Mihai. Zău! devine el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]