8,047 matches
-
, Dorin (30.VI.1945, Timișoara), poet, eseist și publicist. Este fiul Mariei (n. Ana) și al lui Gheorghe Todoran, profesor. Urmează la București Liceul „Mihai Viteazul”, luându-și bacalaureatul în 1963, și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1968. Lucrează ca redactor la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1971-1973), „Flacăra”(1973-1974) și „Luceafărul” (1974-1980). A fost bursier în Franța și în Republica Federală Germania (1979
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
, Adrian (31.III.1952, București), poet. Este fiul Elenei (n. Păltineanu) și al lui Teodor Vasiliu, jurist. Va absolvi la București Liceul „Mihai Viteazul” (1971) și tot aici va urma în paralel Facultatea de Drept și pe cea de Matematică, luându-și licențele în 1975 și în 1976. Face carieră juridică în calitate de judecător (1975-1980) și avocat (din 1980), prodecan al Baroului București (1993-1995). Colaborează
VASILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
VASILESCU, Lucian (23.X.1958, Ploiești), poet și gazetar. Este fiul Emiliei (n. Tacu) și al lui Vasile Vasilescu, economist. În orașul natal a absolvit Liceul „Mihai Viteazul” (1977) și Facultatea de Tehnologia Chimizării Țițeiului și Petrochimiei din cadrul Institutului de Petrol și Gaze (1983). Lucrează ca inginer la Borzești și Ploiești, apoi ca inspector pentru Prahova în Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlul Gestiunilor Fixe, până în 1989. După această
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
de scene” (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), al cărui subiect este plasat în vara anului 1944. Două fresce dramatice de inspirație istorică din 1985, Triunghiul, în centrul căreia stă acțiunea de unificare a țărilor române sub sceptrul lui Mihai Viteazul, și Pragul furtunilor, scrisă în colaborare cu fiul său, Dan Vasiliu, și care avea inițial titlul Mircea cel Mare, relevă maniera de instrumentare a istoriei naționale caracteristică momentului. SCRIERI: Ion Brezeanu, București, 1959; Tony Bulandra (în colaborare cu Lucia Sturdza
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
colaborare cu Silvia Panaitescu); Nicolae Iorga, Sinteza bizantină, pref. și tr. edit., București, 1972; D.S. Lihaciov, Prerenașterea rusă. Cultura Rusiei în vreme alui Rubliov și a lui Epifanie Preaînțeleptul, îngr. și pref., București, 1975 (tr. Corneliu Golopenția); Cronica lui Mihai Viteazul, îngr. și introd., București, 1981; Paisie Velicikovski, Dobrotoliubie, pref. mitropolitul Daniel, București, 1990; Paisianismul - un moment românesc în istoria spiritualității europene, București, 1996. Repere bibliografice: George Muntean, „Studii și articole de literatură română veche”, CNT, 1967, 51; Corneliu Bărbulescu, „Studii
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
Termină în 1926 Liceul „Frații Buzești” din orașul natal și se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1929. Funcționează ca profesor la liceele „Sf. Sava”, „Gh. Lazăr” și „Mihai Viteazul” din Capitală până în 1940, când își susține doctoratul în filosofie cu teza Spiritualități românești, fiind titularizat conferențiar la Catedra de filosofia culturii și a istoriei la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene. Suspendat în 1950 din motive politice
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
, Vlad (18.VI.1960, București), prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Polixeniei Djamo (n. Zografi), muzeograf, și al lui Nicolae Djamo, profesor. Absolvent al Liceului „Mihai Viteazul” și al Facultății de Fizică a Universității din București în 1985, obține o bursă, dându-și doctoratul la Universitatea Paris XI (Orsay) în 1994. Din 1995 lucrează ca redactor la Editura Humanitas. Debutează în 1990 la „România literară”, iar editorial
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
a și a VII-a la Liceul „Matei Basarab”. Audiază la Universitate cursurile lui Vasile Pârvan și Nae Ionescu. Sub influența acestuia din urmă, concepe deja o „teorie a criteriilor”. Examenul de bacalaureat îl susține în 1921 la Liceul „Mihai Viteazul”, ultim popas al unui agitat itinerar preuniversitar. În toamna aceluiași an devine student la Facultatea de Litere și Filosofie și, paralel, la Facultatea de Drept din București. Publică în „Buletinul Asociației Studenților Creștini din România” (aprilie 1923) articolul-program Cuvinte pentru
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
cel mare, anume un obiect de artă, În cadrul unui concurs general de oină . La 10 Mai 1898, Spiru Haret participa la desfășurarea unui astfel de concurs, organizat În București Între elevii liceelor Matei Basarab, Sfântul Sava, Gheorghe Lazăr și Mihai Viteazul, gimnaziile Gheorghe Șincai și Dimitrie Cantemir și Școala normală de institutori . Mai târziu, În timpul celui de-al doilea mandat ministerial (1901-1904), Spiru Haret sublinia Într un document de o amplă analiză, intitulat Raport la Rege asupra activității Ministerului de Instrucție
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
unor astfel de monumente În cât mai multe locuri. În opinia celor prezenți, monumentele reprezentau „un admirabil mijloc de educație”, ce-ar fi reușit sădirea În inimile tuturor a respectului pentru cei căzuți pe front și față de M. S. Regele, „viteazul Între viteji” și a dragostei pentru Țară și Tron . La Îndemnul lui Haret, În cinstea victoriilor de la 1877 și a eroilor independenței naționale, s-au ridicat, În anii care au urmat, mai multe edificii În județele Putna, Neamț, Ialomița, Prahova
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
de monumente În cât mai multe locuri. În opinia celor prezenți, monumentele reprezentau „un admirabil mijloc de educație”, ce-ar fi reușit sădirea În inimile tuturor a respectului pentru cei căzuți pe front și față de M. S. Regele, „viteazul Între viteji” și a dragostei pentru Țară și Tron . La Îndemnul lui Haret, În cinstea victoriilor de la 1877 și a eroilor independenței naționale, s-au ridicat, În anii care au urmat, mai multe edificii În județele Putna, Neamț, Ialomița, Prahova și Ilfov
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
sărbătorilor naționale pentru că ne amintește gloria străbună și bărbăția neamului nostru... ne amintește momentul cel mai Însemnat din viața poporului român, când marele Căpitan, regele Carol și conducătorul Armatelor române, după victorii strălucite repetate pe câmpiile străine Împreună cu mama răniților viteji, În fața Altarului și Înaintea Dumnezeului vieții se Încununează ca primul rege, devenind și țara independentă și regat” . Instituirea oficială În școala românească a sărbătorii naționale de 10 Mai a reprezentat un mijloc eficace de sădire și Întărire În sufletul corpului
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Evul Mediu românesc reține, insistând asupra Banatului și Transilvaniei, urmărite în contextul istoriei Europei Centrale, cu referințe mai sărace la Țara Românească și cu totul sumare pentru Moldova, momentele marilor bătălii antiotomane, conduse de Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, Matei Corvin și comitele Pavel Chinezul. Se amintește, uneori, situația cultural-religioasă a epocii: avântul cunoscut sub Matei Basarab, activitatea lui Simion Ștefan, conflictele religioase din Ardeal. Mai originală, cu un pronunțat caracter memorialistic, partea a treia a
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
obține licența, predă, din 1920, la Școala Normală de Învățători din Grădiștea, județul Vlașca. În toamna anului 1921 este detașat la București, ca asistent al lui Mihail Dragomirescu la Facultatea de Litere și Filosofie; obține și transferul la Liceul „Mihai Viteazul” în septembrie 1925, fiind profesor definitiv începând cu anul școlar 1933-1934. O perioadă funcționează și la Liceul „Sf. Andrei”. În 1924 își susține doctoratul cu o lucrare despre comicul lui I. L. Caragiale. În 1918 și 1919 figurează ca prim-redactor
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
Sf. Andrei”. În 1924 își susține doctoratul cu o lucrare despre comicul lui I. L. Caragiale. În 1918 și 1919 figurează ca prim-redactor la revista „Letopiseți”, condusă de Dragoș Protopopescu, iar în 1936 îndrumă publicația școlară „Licăriri” a Liceului „Mihai Viteazul”. La „Săgetătorul”, „Omul liber” și „Viitorul” deține rubrici de cronică literară sau dramatică. Comentarii critice, diverse articole, intervenții polemice vor apărea și în „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Excelsior”, „Flacăra”, „Mișcarea literară”, „Mugurul”, „Preocupări literare”, „Ramuri”, „Revista Fundațiilor Regale
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
, Constantin (15.I.1926, Livezi, Grecia - 22.I.2001, Paris), editor și jurnalist. Familia lui Ț. vine în România în 1932. Este elev la Liceul „Mihai Viteazul” din București, pe care îl va absolvi în 1946. Începe studiile universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din capitală, dar le va continua, după 1947, cănd părăsește țară trecând clandestin frontieră, la École des Langues Orientales și la École
TACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290035_a_291364]
-
nfiori adânc și tremuri. Limba noastră-i foc ce arde Limba noastră îi aleasă Într-un neam, ce fără veste Să ridice slava-n ceruri, S-a trezit din somn de moarte Să ne spuie-n hram și-acasă Ca viteazul din poveste. Veșnicele adevăruri. Limba noastră-i numai cântec, Limba noastra-i limbă sfânta, Doina dorurilor noastre, Limba vechilor cazanii, Roi de fulgere, ce spintec Care o plâng și care o cântă Nouri negri, zări albastre. Pe la vatra lor țăranii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
prin intermediul societății americane YMCA. Societatea YMCA organizează, pentru elevii unor licee mari din capitală jocuri demonstrative de baschet. Iunie 1922: se organizează prima competiție de baschet pentru echipele școlare. Se înscriu cinci echipe,finala disputându-s între echipele liceelor Mihai Viteazul și Spiru Haret (9-5). 1924: baschetul este practicat și de studenții ANEFS. 1929: primul campionat pentru echipe de cluburi - între 6 echipe -cu sistem eliminatoriu, câștigat de echipa Tenis Club Român (TCR). 1931: ia ființa Federația Română de Baschet și
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
sufletești) Ce reprezintă el ?( descrie într-un cuvânt) Exemplu : După lecția Strămoșii noștri, clasa a IIa, se pot compune, pe grupe, cvintete de acest gen . La clasele mai mari se pot preciza părțile de vorbire folosite. Strămoșii noștri Harnici, pricepuți, viteji, Au muncit, au luptat, au apărat, Cu curaj și mândrie, Acest pământ. CADRANELE E o altă metodă de prelucrare și fixare a unui text. În cadrane se scriu pe rând : I vocabularul, deci cuvinte și expresii necunoscute, IIse descriu sentimente
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
grăitoare. Are puțină importanță observația lui Cicero că Homer nu aruncă nici o bănuială asupra eroului său4. Când este comparat cu Ahile, cum se întâmplă în dialogul platonic Hippias Minor, Ulise iese prost. Hippias este un moralist sever și crede că viteazul Ahile e superior versatilului Ulise. Motivul ar fi că, deși amândoi sunt prinși cu minciuna de Socrate, comportamentul lor diferă. După jignirea lui Agamemnon, Ahile jură pe zei că nu va mai sta nici o zi la Troia - și totuși rămâne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
congestionați în fața ta, înjurau cu ochii cât cepele, izbeau cu coatele, lupta era pe viață și pe moarte, mulți strigau după ajutor, se sufocau împinși, erau călcați în picioare. Cei mai slabi nu rezistau. Când venea marfa, coada creștea ca viteazul din poveste, se mișca paroxistic, apăreau toți membrii familiei, oameni răsăriți din alte părți - „acum ori niciodată” - și pe lângă ei se fofilau alții. În disperare de cauză, abia apucai să întinzi o bancnotă unui vecin sau prieten binevoitor și mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de dl I. Caragiali și publicată de curând la București”. Câteva traduceri din Lamartine (Charlotte Corday - fragment din Istoria girondinilor), Al. Dumas (Frații corsicani), A. Ubicini (Despre antichitățile, monumentele, obiceiurile și costumele românilor) și un fragment din Românii subt Mihai Viteazul de N. Bălcescu înviorează foiletonul periodicului. R. Z.
VOCEA OLTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290616_a_291945]
-
lirica de peste Prut, aducând bune servicii prin caracterul recuperator al textelor și prin consemnarea unor nume de scriitori mai puțin cunoscuți. SCRIERI: Scriitori dâmbovițeni (în colaborare cu Lucian Grigorescu și Steliana Păun), I, Târgoviște, 1998; Clone, Târgoviște, 2003. Antologii: Mihai Viteazul în memoria urmașilor, Târgoviște, 2001; Poezia acasă. Poeți contemporani din Basarabia, Târgoviște, 2003 (în colaborare cu Iulian Filip). Repere bibliografice: Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit. Dâmbovița, 205-206; Petre Ciobanu, Mihail Gabriel Popescu, Memoria dascălilor noștri, IV, Târgoviște, 2000, 109-114; Tudor Cristea, Parodic
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
dor, de urât, satirice, de nuntă și chiuituri. Din același volum rețin atenția cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții, precum și colindele cu destinație specială (după ocupație, vârstă, sex). Despre haiducul Pintea Viteazul a alcătuit o culegere de „tradiții, legende, schițe istorice” și un studiu. P.-R. a îmbinat preocupările folcloristice cu cele de etnografie, descriind portul și diverse obiceiuri, în repetate rânduri solicitând informații prin apelurile și chestionarele pe care le lansa
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
în joc, Gherla, 1891; Starostele sau Datini de la nunțile românilor ardeleni, Gherla, 1891; Povești din popor, pref. Zaharia Boiu, Sibiu, 1895; Bocete adecă Cântări la morți, Gherla, 1897; Opșaguri cât cioplite, cât pilite și la lume împărțite, Gherla, 1897; Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1898]; Românul în sat și la oaste aprețiat din cântecele lui poporale, Gherla, 1899; 125 chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, f.a.; Poezii poporale. Cântece bătrânești, Sibiu, 1900; Zidirea lumei. Adam și
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]