7,219 matches
-
ale desolidarizării de interlocutor). Alegerea uneia sau alteia dintre strategii este parte a unui comportament planificat, menit să contribuie la menținerea unor relații interpersonale armonioase. Prin strategiile politeții pozitive vorbitorii accentuează relația de colaborare cu interlocutorul, prin strategiile politeții negative vorbitorii atenuează potențialul agresiv al unor acte de vorbire care pot afecta dorința de independență a interlocutorilor. Printre strategiile politeții negative se numără: (i) performarea de acte de vorbire expresive (a cere scuze, a exprima regretul, a cere iertare); (ii) performarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
afecta dorința de independență a interlocutorilor. Printre strategiile politeții negative se numără: (i) performarea de acte de vorbire expresive (a cere scuze, a exprima regretul, a cere iertare); (ii) performarea de acte de vorbire indirecte prin care sunt diminuate constrângerile vorbitorului asupra interlocutorului, pentru a-i lăsa posibilitatea unor opțiuni (Vrei să închizi geamul, te rog? în loc de Închide geamul!) sau se evită un refuz (Vii mâine? Aș veni, dar, din păcate, trebuie să merg în altă parte); (iii) atenuarea expresiei lingvistice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cel mai bun!); (iii) folosirea mărcilor solidarității de grup sau ale apartenenței la grup: persoana I plural la verb; pronumele personale și posesive de persoana I plural; cuantificatorul toți; substantive (grupul nostru, colectivul nostru); pluralul solidarității; adresarea inversă (folosirea de către vorbitor a unui termen care ar fi de așteptat să fie folosit de către ascultător ca în - Ce faci, mamă, acolo?, unde substantivul mamă este folosit de mama care se adresează fiicei); folosirea desemantizată a unor substantive denumind grade de rudenie: Ce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre ele este complexă, iar formele posibile de manifestare sunt, în consecință, variate. Aspecte specifice ale unei culturi pot fi rezultatul nu doar al unei dimensiuni, ci al interacțiunii dintre două-trei dimensiuni de variație culturală. De exemplu, modul în care vorbitorii au tendința de a interacționa cu străinii se plasează la intersecția specifică dintre două axe: individualism-colectivism și evitarea incertitudinii. Astfel, membrii culturilor colectiviste se simt mai nesiguri când interacționează cu persoane din afara grupului, în timp ce membrii culturilor individualiste nu fac această
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
De fapt, „lumea reală” este într-o mare măsură în mod inconștient construită din obișnuințele de limbaj ale grupurilor (Sapir, 1921, apud Terzea-Ofrim, 2002, p. 23). Teoria postulează existența unei relații sistematice între gândire și limbă: între modul în care vorbitorii înțeleg (percep, conceptualizează) realitatea și categoriile (lexico-)gramaticale ale unei limbi. Disecăm natura pe liniile trasate de limba noastră maternă. Categoriile și tipurile pe care le izolăm din lumea fenomenelor nu le găsim acolo pentru că sar pur și simplu în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mintea noastră. Tăiem lumea în bucăți, o organizăm în concepte și atribuim semnificații așa cum atribuim, în special pentru că suntem parte la acest contract care prevede să o organizăm în acest mod - un contract la care ia parte întreaga comunitate de vorbitori și care este codificat în patternurile limbii. Când privesc universul, nu toți observatorii sunt călăuziți de aceleași evidențe fizice, decât dacă fundalurile lor lingvistice sunt similare sau dacă pot fi cumva calibrate (Whorf, 1956, pp. 213-214). Ființele umane nu trăiesc
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mătușă (tétă - mătușă; máma máre - mătușa cea mai în vârstă, din partea tatălui), în timp ce un termen special, bagianac, desemnează rudenia stabilită între soții a două verișoare primare. Respectivele grade de rudenie există ca atare în limbile respective, deși pentru denumirea lor vorbitorii recurg în mod diferit la cuvinte și realizează decupaje diferite în continuumul realității. Cuvântul câine, în limba chineză, acoperă o realitate suplimentară pe care nu o desemnează în culturile occidentale, și anume aceea de „hrană”; cu toate acestea, indivizi din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
n-am putut vorbi cu ea. O voi suna deseară se decodează diferit în funcție de scriptul cultural. Conform scriptului european și american, enunțul implică faptul că „cei doi nu au putut vorbi pentru că au fost puțin timp împreună în restaurant: când vorbitorul tocmai pleca, Ana tocmai sosise”. Conform scriptului asiatic, enunțul sugerează că „deși cei doi s-au aflat în restaurant o perioadă de timp în care ar fi avut vremea necesară pentru a sta de vorbă, totuși nu au vorbit din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
doi s-au aflat în restaurant o perioadă de timp în care ar fi avut vremea necesară pentru a sta de vorbă, totuși nu au vorbit din diverse motive posibile (fiecare era însoțit de cineva, unul dintre ei se grăbea, vorbitorul a ezitat să abordeze o anumită problemă în restaurant etc.)”. Scripturile culturale au consecințe în planul textului. Într-un articol pe tema învățării limbilor străine în context intercultural, Goddard și Wierzbicka ( HYPERLINK "http://www.ali2006.une.edu.au/GoddardWierzbicka applied NSM.pdf
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să știe ce gândește ea cu adevărat e bine că o persoană vrea ca ceilalți oameni să știe ceea ce simte ea cu adevărat Printre consecințele textuale ale acestui script se numără utilizarea frecventă a unor particule și interjecții prin care vorbitorii își exteriorizează sentimentele față de interlocutor, transmițându-i direct gândurile și sentimentele: Nepravda! („Nu-i adevărat!”), Tî ne prav („N-ai dreptate!”, „Greșești!”), Da net (empatizând cu interlocutorul, „Nu!”, „Nu se poate!”), podlec („Om de nimic!”, „Netotule!”, „Jigodie!”), blagorodnîi („Om nobil
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de mentalitate, de ideologie, modalități specifice de exprimare a identității culturale. Ansamblul formelor, tehnicilor, mijloacelor și strategiilor de interacțiune verbală și nonverbală în cadrul societății reprezintă practicile discursive specifice acelei societăți. De la o cultură la alta variază strategiile comunicative la care vorbitorii recurg în diverse situații. De exemplu, o analiză a conferințelor de presă ținute de Ministerul chinez al Afacerilor Externe, respectiv de Departamentul de Stat American a evidențiat faptul că, pe parcursul interacțiunii, atât jurnaliștii chinezi, cât și cei americani au solicitat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o justificare. Diferențele de strategie au explicații culturale. Astfel, cultura chineză este preponderent orientată spre conservarea unor relații sociale armonioase în cadrul societății, spre activități de negociere a imaginii publice a interlocutorilor, care conduc la construirea unei imagini favorabile, atât a vorbitorului, cât și a interlocutorului; de aceea, pentru a nu afecta imaginea publică a interlocutorului, vorbitorii evită refuzurile directe, conflictele verbale, își maschează lipsa de cunoștințe într-un anumit subiect, recurg la strategii indirecte de comunicare. La polul opus, cultura americană
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conservarea unor relații sociale armonioase în cadrul societății, spre activități de negociere a imaginii publice a interlocutorilor, care conduc la construirea unei imagini favorabile, atât a vorbitorului, cât și a interlocutorului; de aceea, pentru a nu afecta imaginea publică a interlocutorului, vorbitorii evită refuzurile directe, conflictele verbale, își maschează lipsa de cunoștințe într-un anumit subiect, recurg la strategii indirecte de comunicare. La polul opus, cultura americană promovează strategii directe de comunicare, în care transmiterea eficientă de informație prevalează asupra strategiilor de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacțiunii verbale este configurată de strategiile de discurs adoptate: perechile de adiacență, trecerile de la o subtemă la alta etc. De pildă, o comparație între convorbirile telefonice dintre americani și convorbirile telefonice dintre germani a pus în evidență următoarele deosebiri: în timp ce vorbitorii americani preferă identificarea de către celălalt după timbrul vocii, vorbitorii germani preferă autoidentificarea, spunându-și numele; în timp ce interlocutorii americani schimbă formule politicoase de tipul „ce mai faci”, cei germani fie pur și simplu omit această formulă intrând direct în subiect, fie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
perechile de adiacență, trecerile de la o subtemă la alta etc. De pildă, o comparație între convorbirile telefonice dintre americani și convorbirile telefonice dintre germani a pus în evidență următoarele deosebiri: în timp ce vorbitorii americani preferă identificarea de către celălalt după timbrul vocii, vorbitorii germani preferă autoidentificarea, spunându-și numele; în timp ce interlocutorii americani schimbă formule politicoase de tipul „ce mai faci”, cei germani fie pur și simplu omit această formulă intrând direct în subiect, fie doar unul dintre interlocutori o rostește și cel mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relația dintre interlocutori) și, la antipod, stilul utilitarist, non-retoric (clar, concis, sincer, pozitivist-empiric, individualist, egalitarist, orientat spre transmiterea eficientă a informației). În exemplele de mai sus se observă că primul text, construit pe tiparul inductiv, nu este asumat de un vorbitor (persoana I), preferându-se pluralul colectiv-impersonal, termenii sunt vagi (în cea mai mare parte, încă, oarecare, ar fi poate), faptele sunt prezentate într-o enumerare cu perioadă retorică. Propozițiile sunt dispuse uniform, între ele neexistând conectori pragmatici care să expliciteze
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
poate), faptele sunt prezentate într-o enumerare cu perioadă retorică. Propozițiile sunt dispuse uniform, între ele neexistând conectori pragmatici care să expliciteze relații logice de tipul cauzalitate, consecință, concesie, relații spațio-temporale etc. În textul organizat deductiv, enunțul este asumat de vorbitor (părerea mea este), termenii sunt preciși (2-3 luni), între faptele prezentate în text se stabilește în mod explicit o legătură de cauzalitate. Apartenența textului la unul dintre tiparele discursive - tiparul deductiv sau tiparul inductiv - se corelează cu strategii diferite de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în spirală. 2.4.1.3. Gradul de focalizare Toate temele și subtemele discursului se organizează în jurul unui focus, definit drept centru al interesului comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând, din punctul său de vedere, centrul interesului comunicativ, poartă numele de focalizare (cf. DSL, focus, focalizare). Centrul interesului comunicativ poate fi definit mai precis sau mai vag, iar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. Deborah Tannen (1980) vorbește despre culturi scrise vs culturi orale. Conform autoarei, în culturile scrise semnificația se află exprimată literal în text; cunoașterea se bazează pe fapte, pe documente, pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturile orale semnificația se află preponderent în context, sensurile sunt, în mare măsură, dependente de context, bazate pe mecanisme ale implicitului; cunoștințele împărtășite de membrii comunității sunt semnalate prin formule fixe, clișee, proverbe; gândirea este concentrată, sintetică; în formularea concluziilor vorbitorii caută acordul membrilor grupului; este tolerată ambiguitatea comunicativă. Textele următoarelor glume reflectă diferența dintre semnificația dependentă contextual și semnificația transmisă literal în cadrul strict al textului: De ce și-a schimbat locotenentul Worf culoarea părului? Pentru că it was a good day to
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
expresia Enjoy it!). În unele limbi africane, formulele de mulțumire conțin promisiuni irealizabile având un conținut echivalent cu „O să vin mâine dimineață să-ți mulțumesc pentru ce ai făcut azi pentru mine”, iar a doua zi după primirea unui cadou vorbitorul îl salută pe cel care i-a făcut cadoul folosind o formulă echivalentă cu „Mulțumesc pentru cadoul de ieri”. Diferite de la o cultură la alta, formulele de salut reflectă uneori perspective temporale diferite: în spaniolă, expresiile buenos días, buenas tardes
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Diferite de la o cultură la alta, formulele de salut reflectă uneori perspective temporale diferite: în spaniolă, expresiile buenos días, buenas tardes și buenas noches reflectă orientarea temporală spre viitor (în sensul că formula captează acea perioadă a zilei pe care vorbitorii o au înaintea lor), în timp ce expresiile echivalente românești bună dimineața, bună ziua, bună seara, noapte bună reflectă orientarea temporală spre momentul prezent (în sensul că formula de salut reflectă timpul vorbirii). Formulele complementare de salut sunt verbalizate în moduri diferite: Ce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
expresia din engleză, însă funcțional este foarte diferită. Analizând valorile celor două formule de salut de mai sus, Marica Pietreanu subliniază faptul că expresia how do you do ândeplinește funcția unei formule de salut, fiind spusă uneori simultan de ambii vorbitori, chiar de persoane care abia fac cunoștință. În schimb, ce mai faci? „nu este o autentică formulă de salut cum o consideră G. Caragață [...]. În română, întrebarea ce mai faci? nu se adresează direct decât cunoscuților [...]. Ea se folosește de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
direct decât cunoscuților [...]. Ea se folosește de obicei numai după ce a fost spusă o formulă de salut” (1984, p. 131). Performarea unui act de vorbire are semnificații diferite pentru membrii diverselor culturi. De pildă, în culturile occidentale promisiunea presupune că vorbitorul se angajează să facă ceea ce se prezintă în conținutul propozițional al actului de vorbire (Voi veni mâine înseamnă că vorbitorul se angajează „să vină mâine”); nerespectarea promisiunii aduce prejudicii imaginii sale publice. În culturile africane însă, simpla asertare a intenției
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]