2,773 matches
-
acuzare: să se debaraseze de adversari politici sau de concurenți, dezvăluind trecutul lor de colaborare, de complicitate sau de compromisuri punctuale cu șefii Securității. Sunt necesare mai multe remarci și observații preliminare. Stilul deranjează prin aparența sa de vânătoare de vrăjitoare, de răzbunare, cincisprezece ani de la căderea lui Ceaușescu: marile dezvăluiri, fișele de la Securitate ale unor cetățeni care au cooperat, la diferite niveluri, confirmate de fotografii și biografii, publicate în presă. Publicul se confruntă cu un curent justițiar. Unii jubilează. Majoritatea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cele mai multe au de regulă forțe supranaturale; sunt exemplare (în bine sau în rău; mai degrabă, dincolo de bine sau de rău); - sunt lipsite de stare civilă; nu au biografie; nu au trecut; ele sunt pur și simplu: regele și regina, voinicul, vrăjitoarea, piticul, etc.;cel mai înalt grad de diferențiere de care sunt susceptibile este indicat de funcția lor, uneori prin profesie: regi sau slugi, croitori, țărani, fierari, vânători, etc.; - se creează diferite opoziții umane (cei puternici se opun elor slabi; cei
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
puternici se opun elor slabi; cei tineri se opun celor bătrâni): 1. regele se opune prințului și prințesei; 2. tatăl- fiului și fiicei; 3. mama vitregăcopiilor din prima căsătorie; etc.; - cei buni sunt sprijiniți de cineva (o zână bună, o vrăjitoare, un sfânt, etc.); - personajul pozitiv (eroul, voinicul, Făt Frumos) - este înzestrat cu toate darurile: frumusețe fizică și morală, istețime etc.; - are un lung șir de tribulații; - are un cod al onoarei de la care nu se abate; - el nu profită niciodată
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
masculină: „Ne era ortacă bună:/ știa să râză și trăsnăi să spună”266. Femeia în rol de povestitor, de egal al barbatului, devine aici tot un semn al emanciparii: ia cuvântul și are inițiativă 267, devine intrigantă, uneltește, este o vrăjitoare, o artistă, cu o energie creatoare debordantă, spirituală și egocentrică, așa cum sunt de altfel toți artiștii.268 Naratorul lasă sub semnul tăcerii, al ambiguității deplinele cunoștințe, mai ales în domeniul iubirii, pe care se pare că femeia le deținea: „Poate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un rât de mistreț. 79 Legătura dintre lumea de afară și lumea din interior
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lume a lui Ludovic al XIV lea, regele a declarat sărbătoare națională și a închinat regatul Fecioarei Maria, dând naștere, așa cum numește Alexandre Yali Haran„cristomimetismului“ imaginii viitorului suveran. Într-o epocă în care mai erau încă arse pe rug vrăjitoarele și în care fantezia, isteria fanatismului religios și fervoarea religioasă dădeau naștere superstițiilor sau poveștilor, paralelismul dintre nașterea lui Isus și cea a lui Ludovic era binevenit. într-o lucrare apocrifă, preluata mai apoi de C. Kubler și prezentată în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
frici tipice, cu care ne confuntăm în copilărie, cum ar fi: frica de cădere, de zgomote puternice, frica de chipuri necunoscute (frica de străini), de despărțire, frica de abandon, de baie, frica de apă în ochi, de fantome, frica de vrăjitoare, de monștri etc. După cum există, la copii, și temeri normale, dar și temeri suspecte (Lelord, André, 2003, p. 253). Temeri normale: • copii de aceeași vârstă au temeri asemănătoare; • temerile nu se manifestă decât în prezența a ceea ce le produce; • copilul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
obscură a iraționalului. Din acest motiv s-a creat chiar un mit al nebuniei care a dus la segregarea, din punct de vedere social, a unor grupe populaționale asupra cărora erau proiectate culpabilitățile colective: leproși, ciumați, eretici sau sectanți religioși, vrăjitoare. Aceste forme de culpabilizare colectivă, de factură mitico-magică ce au persistat pe tot parcursul istoriei, au luat în secolul XX aspectele unor proiecții sublimate ale urii colective și ale „luptei de clasă”, în care procesul de deculpabilizare colectivă se realiza
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Bonn, 1891; Le Roman d’une Princesse, Paris, 1891; Bucarest, Paris, 1892; Meister Manole, Bonn, 1892; De prin veacuri, I-II, tr. L. T., București, 1895-1896; Versuri, tr. A. Toma, București, 1897; Poeziile unei Regine, tr. Ilie Ighel-Deleanu, București, 1897; Vrăjitoarea, tr. A. Steuerman, Craiova, 1897; Robia Peleșului, tr. Elena Radu Rosetti [Elena Bacaloglu], București, 1897; Monsieur Hamplemann (în colaborare cu Leconte du Nouy), București, 1898; Povestea unei Regine binefăcătoare, tr. George A. Mandy, București, 1899; Par la loi, tr. Georges
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
ieșirea În cale cu vasele goale spre fîntînă, socotindu- le adesea prevestiri de rău În Întîmplari imediate din cursul vieții. Neîncrezător În puterile sale, și dornic de a afla viitorul, a făcut apel la ghicitul În cărți, În cafea, la vrăjitoare, la magie. Elementul folcloric, altoit pe aceste practici magice și vrăjitorești Însoțește viața poporului de la naștere pînă la moarte, În legătură cu munca sa, cu gospodăria sa, cu sărbătorile de peste an. Munca este cheia fermecată ce deschide porțile văzduhului. Românul din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai mare măsură, acea fermitate a scopului menționată de Orwell. Acolo unde această atitudine fermă era prezentă, ea lua forma unei susțineri active a reprimării homosexualității; după cum se exprimă Branch, persoanele respective "dădeau o mînă de ajutor la vînătoarea de vrăjitoare". Nietzche (1911:212) vede procesul în termeni generaționali: "ceea ce pentru tată este o minciună, pentru fiu devine o convingere". Pentru membrii Partidului din romanul lui Orwell, ca și pentru politicienii lui Arendt de pe timpul războiului din Vietnam, prăpastia dintre generații
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un orășean (În mijlocul lupilor). Undeva, într-un sat de munte, cineva strânge prund de aur într-o blană de berbec așezată în râu. Un vrăjitor scoate purecii din casă prin descântec. Îndrăgostit nebunește de o tânără femeie, naratorul află de la vrăjitoarea locală că aceasta îi făcuse farmece și, când o revede, tânăra se preschimbă subit într-o babă respingătoare (Iubire magică). Sakuntala reface povestea din poemul lui Kalidasa. Ducându-se, după o boală grea, pentru refacere la moșia unui prieten, naratorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
dacă faptele aparțin imaginației populare primite sau unor zone banale ale civilizației moderne: un vânător e salvat de la moarte, într-o iarnă, de câinii săi care se culcă peste el și mor înghețați, un solomonar bătrân vorbește cu lupii; o vrăjitoare dezlănțuie puteri diavolești. Câteva povestiri pot fi curate basme (Lostrița). Dar nu fantasticul propriu-zis se cuvine remarcat, ci, mereu, capacitatea inventivă. V. Voiculescu redescoperă stilul naiv și captivant al unei literaturi interesate în primul rând sub raportul anecdotei, al capriciului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
mentalul folosește schemele cognitive pentru a construi narațiunea vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea sub casa în care locuiește Dorothy, dar mentalul spectatorului asamblează povestea în așa fel încât acest eveniment este inclus în seria întâmplărilor. Mecanismele inferențiale procesează o serie de indicii cum ar fi reacția personajelor care exclamă: ". Filmul nu prezintă moartea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sub casa în care locuiește Dorothy, dar mentalul spectatorului asamblează povestea în așa fel încât acest eveniment este inclus în seria întâmplărilor. Mecanismele inferențiale procesează o serie de indicii cum ar fi reacția personajelor care exclamă: ". Filmul nu prezintă moartea vrăjitoarei în mod explicit dar oferă suficient material pentru ca spectatorul să poată presupune că acest eveniment important a avut loc. Astfel de ipoteze și deducții intervin în The Wizard of Oz atunci când narațiunea este ambiguă sau implică elemente de mister care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a fostului maestru și acolit de către "Perpendiculari", după un rechizitoriu tragi-comic în care, culme a cinismului imbecil, i se reproșează tocmai faptul că nu se mai limitează, ca înainte, "la contemplarea neutră și senină a unui declin"! Această vînătoare de vrăjitoare, purtată de un consens mediatic, această denunțare virtuoasă și mimetică promovată de elitele suspicioase, proaspăt convertite la "europenism" și la radioasa mondializare liberală, pe lîngă procesul intentat în justiție de asociația "L'Espace du possible", un camping alternativ aprig ironizat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
închipuie, pe tipare folclorice și prin reminiscențe din Bürger ori din Goethe, scenarii puse la cale de forțe oculte: Peaza rea, Peaza bună. Călătoria unui boier este întreruptă de tot felul de semne potrivnice, până când îi iese în drum chiar vrăjitoarea, „peaza rea”, în chip de cerșetoare ce îl îndeamnă la răbdare și la supunere în fața loviturilor sorții. Portretul vrăjitoarei, cu salturile ei nebunești, în acompaniamentul stihiilor dezlănțuite, este remarcabil: „Fermecă lună, fermecă soare:/ La mormânt urlă, cu scrâșniri plânge,/De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Peaza rea, Peaza bună. Călătoria unui boier este întreruptă de tot felul de semne potrivnice, până când îi iese în drum chiar vrăjitoarea, „peaza rea”, în chip de cerșetoare ce îl îndeamnă la răbdare și la supunere în fața loviturilor sorții. Portretul vrăjitoarei, cu salturile ei nebunești, în acompaniamentul stihiilor dezlănțuite, este remarcabil: „Fermecă lună, fermecă soare:/ La mormânt urlă, cu scrâșniri plânge,/De morți când seul, fălci, oase strânge./ Aici făclia neadormită/Dospește, arde, cade uimită;/ Apoi se scoală, fuge nebună,/ În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
omul saloanelor berlineze, debutase pe scena vieții cu antereu. Deceniile sunt însemnate în biografia acestor oameni cu mereu altă coloare violentă. Colecția lui Ghica este distribuită pe săli și epoci, formând serii pe generații. Într-un loc dăm de Radovanca, vrăjitoare, locuind în ruinile palatului Dudeștilor; după ea vine Călina, fata ei, nevasta lui Soare potcovaru țiganul întîi, apoi a lui Stoian, zavergiu cu "tarabulus la cap și cu iatagan la brîu"; în sfârșit, urmează nepotul Radovencei, bonjurist de la Paris umblând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o cotitură de 180 de grade în creația ei. „Feminismul”, brutal reprimat anterior, irumpe aici violent. Aceasta părea, de altfel, formula ideală proprie personalității sale, dar brusc C. dă la iveală în 1972 un volum de „nuvele medievale”, intitulat Castelul vrăjitoarelor, care constituie o spectaculoasă meandră în ansamblul operei. Refugiindu-se din realitatea cotidiană în istorie și în fantastic, autoarea face dovada unui remarcabil stil calofil, a unei imaginații tentate de bizar și enigmatic, dar mai ales a unei surprinzătoare capacități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
gesturi sau vorbe. Dezinvolt, pe alocuri patetic, romanul se constituie ca o impresionantă pledoarie pentru păstrarea feminității. Când părea că-și fixase jaloanele unei modalități scriitoricești proprii, C. abordează dintr-o dată un univers tematic diametral opus. Volumul de nuvele Castelul vrăjitoarelor oferă un spațiu și un timp cunoscute din alte opere literare, dar le repotențează sensul sau le reinterpretează semnificația. Astfel, Don Juan (Statuia comandorului) capătă una dintre cele mai tragice dimensiuni acordate vreodată acestui personaj. Victimă a farmecului pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
cele de crepuscul includ un jurnal de creație ce-l dezvăluie pe autor, relevându-i atât însușirile de excepție, cât și slăbiciunile. SCRIERI: Capriciu la plecarea fratelui iubit, București, 1968; Dulce Brigitte, București, 1969; Nu ucideți femeile, București, 1970; Castelul vrăjitoarelor, București, 1972; Așteptare, București, 1973; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1976; Tutun de Macedonia, București, 1976; Roman din dragoste, București, 1977; Figuranții, București, 1979; Vacanța, București, 1981; Necuviința, București, 1984; Privilegiu, București, 1987; Îngeri maculați, București, 1990; Iadul meschin, București, 1996; Ascuțit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
ca Danaidele, nurorile lui Egipt (care și-au ucis proprii soți), nici precum Clitemnestra (care și-a ucis soțul, pe Agamemnon, la întoarcerea din Troia, complice fiindu-i Egist, amantul său), nici ca Scilla (care înspăimântă apele siciliene), nici ca vrăjitoarea Circe (mama lui Telegonus), nici ca Medusa (cu coamele-i împletite cu șerpi). E interesant de semnalat și comparația pe care Ovidiu o instituie, chiar dacă în mod apofatic, între Livia și asemenea femei criminale și abominabile sau de-a dreptul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
În baladele lui, dintre care una Peaza rea, arată o mișcare extraordinară a fanteziei. Formula poetică permite trecerea rapidă de la un cîmp de percepție la altul, salturile acrobatice, mișcarea nebună a determinărilor, cum se Întîmplă În acest remarcabil portret al Vrăjitoarei: „Ne Întîlnirăm c-o vrăjitoare, Fermeca Jună, fermeca soare: La mormînt urlă, cu scrîșniri plînge, De morți cînd seul, fălci, oase strînge, Aci făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită; Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
una Peaza rea, arată o mișcare extraordinară a fanteziei. Formula poetică permite trecerea rapidă de la un cîmp de percepție la altul, salturile acrobatice, mișcarea nebună a determinărilor, cum se Întîmplă În acest remarcabil portret al Vrăjitoarei: „Ne Întîlnirăm c-o vrăjitoare, Fermeca Jună, fermeca soare: La mormînt urlă, cu scrîșniri plînge, De morți cînd seul, fălci, oase strînge, Aci făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită; Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună. De bătrîn cîine culcuș ia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]