3,815 matches
-
luptei de la Posada. Cauza permanentelor Înfruntări Între coroana maghiară și cea a voievodului muntean a constituit-o stăpânirea Banatului de Severin. În 1317, ținutul și cetatea se aflau În posesia Angevinilor, dar În 1324, negocieri Îndeplinite" În chip credincios și vrednic de laudă “arată că Între părți se ajunsese la o Înțelegere. Basarab se dovedește nu numai un priceput șef militar, ci și un bun diplomat. În 1324, el Încheie un acord prin care regele Ungariei recunoaște unitatea statului condus de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
mulțime de turci uciși În Înainte sau În timpul bătăliei; În fața acestei priveliști turcii "s-au Înspăimântat foarte tare", iar sultanul a recunoscut că "nu poate să ia țara unui bărbat care face lucruri așa de mari" și care "ar fi vrednic de mai mult". Oastea turcă s-a Îndreptat spre Dunăre, așa de repede Încât la 11 iulie 1462, sultanul ajunsese la Adrianople. Conform cronicarului bizantin Chalcocondil, sultanul l-a lăsat la plecare, la Târgoviște, ca domn pe fratele lui Țepeș
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
clară a celor săvârșite în chip simbolic și închipuite în dumnezeiescul botez, în vol. Cateheze baptismale, p. 47-48) ,, Căci aceasta este credința, când cineva pe cele făgăduite de Dumnezeu - chiar dacă nu sunt văzute cu acești ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri materiali”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p. 122) „Se numește credință
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 319-320) Atunci avem credință, când nu ne mărginim numai la ochii trupului, ci vedem cu ochii minții cele ce nu se văd. Mai cu seamă pe acelea pe care le vedem cu ochii minții trebuie să la socotim mai vrednice de credință de cât pe cele pe care le vedem cu ochii trupului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. LXIII, V, în PSB, vol. 22, p. 298) „Dar eu socotesc și sfânta noastră credință ca fiind un
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
intră în noi. (n.s. 441, p. 361) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 72, în Filocalia..., vol. X, p. 361) Credința - faptă de virtute, dar și un dar al Duhului „Înțelegerea cu privire la Hristos se dăruiește de Tatăl celor vrednici mai degrabă ca putere de percepere din iubire, decât ca forță silnică<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credința nu e impusă cu sila, sau nu se naște în om ca o necesitate, ci e un dar al vorbirii Tatălui în Fiul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de credință, vine îndată, voind să smulgă această bună rădăcină și grăbindu-se să semene neghină și să pângărească semințele cele bune și curate (Mt. 13, 24-25), de aceea avem atunci nevoie de ajutorul Duhului, pentru ca Duhul, ca un plugar vrednic, să apere cu multă grijă și dragoste rodul de curând sădit al credinței. De aceea Pavel spunea, scriind tesalonicenilor: Duhul să nu-l stingeți (I Tes. 5, 19). Cu aceste cuvinte a vrut să arate că, după ce a venit în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu adevărat neînșelătoare”. (Sf. Grigorie Palama, Despre sfânta lumină, cap. 42, în Filocalia..., vol. VII, p. 319) „Zice deci Marele Vasile: Duhul Sfânt, neapropiat prin fire, Se face încăput pentru bunătate. Căci umplând toate prin putere, Se împărtășește numai celor vrednici<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Altceva este faptul că Duhul le umple toate prin putere și altceva că Se împărtășește într-o comuniune personală. De ultima au parte numai cei vrednici. Cel ce se împărtășește de El în acest sens
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Căci umplând toate prin putere, Se împărtășește numai celor vrednici<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Altceva este faptul că Duhul le umple toate prin putere și altceva că Se împărtășește într-o comuniune personală. De ultima au parte numai cei vrednici. Cel ce se împărtășește de El în acest sens devine subiect conștient al lucrării Lui sau împreună-subiect cu Duhul al acestei lucrări. El nu mai e simplu creat, menținut în existență, cârmuit ca un obiect. Împărtășirea este relație personală, este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
simți că scăparea ta pe veci depinde de ajutorul atotputernic al lui Dumnezeu, Care ne-a arătat în Hristos iubirea și mila Sa nesfârșită. Ea înseamnă a tremura pentru mântuirea ta și a face voia lui Dumnezeu pentru a fi vrednic de ea, pentru a te uni cu Dumnezeu cel iubitor, singurul în Care este mântuirea. Credința aceasta nu poate fi dezlegată de năzuința serioasă și ostenitoare spre sfințenie, spre curăția în relația iubitoare cu Dumnezeu. Ea e un fel de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
72) „Căci în vreme ce Bisericile din alte ținuturi ale lumii sufereau diverse persecuții, numai Constanțiu, tatăl lui Constantin, le-a îngăduit creștinilor să-și păstreze în toată libertatea religia lor. Și iarăși am aflat că a făcut o minune neobișnuită și vrednică de ținut minte. Voind să încerce pe unii creștini de la palatul său dacă sunt bărbați buni și puternici, chemându i pe toți, a început prin a le spune că, dacă unii vin să aducă sacrificii și cinstire zeilor lui, să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
această făgăduință”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, Cartea a Treia a Glafirelor la Facere, 3, în PSB, vol. 39, p. 95) „Uneori Domnul obișnuiește să pună la încercare credința noastră pentru ca ea să devină mai puternică și mai vrednică de slavă”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea a II-a, A treia convorbire cu părintele Cheremon, cap. XIV, 3, în PSB, vol. 57, p. 544) „Dar și credință neclintită câștigă cineva din încercări prin cercarea (experiența) ajutorului dumnezeiesc, pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vorba de mădularele dinafară, pe cât de ale noastre proprii. Deci ce zice creștinul? Trebuia, zice, ca să ne insufle însăși cunoașterea virtuții. Dar ne-a insuflat această cunoaștere, căci de nu ne-ar fi insuflat-o, cum am putea cunoaște cele vrednice de făcut, cum și cele ce nu trebuia a le face? De unde atunci și pentru ce sunt legile și judecățile? Deci El ne-a insuflat această cunoaștere, sau mai bine zicând, nu atât cunoașterea, pe cât însăși fapta. Dar pentru ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
o deosebire mare între ortodocși și protestanți. Ei despart cuvântul rostit sau scris de Dumnezeu de Cuvântul lui Dumnezeu ca persoană și de puterea Lui. (n.s. 35, p. 140) footnote>. Minunează-te auzind această taină înfricoșătoare și primește acest cuvânt vrednic de credință cu toată încrederea și credința”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 10, în Filocalia..., vol. VI, p. 139-140) „Credința în Dumnezeu și frica de El, se arată în neîntristarea conștiinței”. (Cuviosul Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cei necredincioși, plânge-i pe cei care prin nimic nu se deosebesc de ei, adică pe cei care au murit fără a fi luminați de Sfântul Botez, fără a fi pecetluiți cu harul Sfântului Duh. Aceștia sunt cei cu adevărat vrednici de suspine, pentru că se găsesc în afară de împărăție, laolaltă cu cei condamnați. Adevărat, adevărat, zic ție: de nu se va naște cineva din apă și din duh, nu va putea să intre în împărăția lui Dumnezeu (In. 3, 5)”. (Sf. Ioan
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
spune-mi, în ce scop mărturisești? Nu oare, pentru slava lui Hristos? Deci tu care ți-ai predat sufletul pentru Hristos, cum de jefuiești acea Biserică pentru care Hristos și-a predat sufletul Său? Ascultă ce zice Pavel: Nu sunt vrednic a mă chema apostol pentru că am prigonit Biserica lui Dumnezeu (I Cor. 15, 9). Vătămarea aceasta nu este mai mică decât acea adusă de dușmanii bisericii, ci încă cu mult mai mare, pentru că cea dintâi o face și mai strălucită
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
au venit pentru că au dormit oamenii, pentru că au trândăvit, pentru că n-au fost cu mare luare-aminte la cele spuse? Dar, ca să nu spui: Pentru ce a îngăduit Hristos?, îți răspunde Pavel: Îngăduința asta nu te vatămă cu nimic! Dacă ești vrednic, te vei arăta și mai vrednic!” (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: <<Trebuie să fie și erezii între voi, ca să se vădească între voi cei încercați>>, 1, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pentru că au trândăvit, pentru că n-au fost cu mare luare-aminte la cele spuse? Dar, ca să nu spui: Pentru ce a îngăduit Hristos?, îți răspunde Pavel: Îngăduința asta nu te vatămă cu nimic! Dacă ești vrednic, te vei arăta și mai vrednic!” (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: <<Trebuie să fie și erezii între voi, ca să se vădească între voi cei încercați>>, 1, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 236) Felurile ereziilor „... În puține
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
e cu totul păgubitor a te lăsa moleșit la vreme nepotrivită, pe motiv că o cere iubirea întreolaltă. Aceasta socotesc că e ceea ce zice Domnul: Cel ce iubește pe tatăl sau pe mamă mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine (Mt. 10, 37). Să se dea la o parte atunci legea milei și să se dea în lături puterea dragostei naturale și tot ce ține de iubirea de oameni, și, ca să zic așa, să fie slujit Dumnezeu printr-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ioan. E ceea ce propovăduiesc în mod vădit cei ce războiesc Biserica lui Dumnezeu, tăgăduind firea trupului, prin aceea că nu voiesc a mărturisi că ea s-a păstrat și este în Hristos; și nu se cutremură de lucruri și mai vrednice de plâns, sau mai cutezătoare, ca să spun mai propriu, de a se înfățișa pe ei drept propovăduitori ai unei învățături potrivnice lui Dumnezeu. Dar aceștia, însușindu-și o astfel de pornire contrară credinței, vor culege ca roadă vrednică de nebunia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și mai vrednice de plâns, sau mai cutezătoare, ca să spun mai propriu, de a se înfățișa pe ei drept propovăduitori ai unei învățături potrivnice lui Dumnezeu. Dar aceștia, însușindu-și o astfel de pornire contrară credinței, vor culege ca roadă vrednică de nebunia lor, osânda lor ușor de cunoscut de către toți”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 92) „Căci li s-a făcut (ereticilor) limba sabie cu două tăișuri și brici ascuțit care sfâșie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Teoforul, Epistole (către efeseni), cap. IX, 1, în PSB, vol. 1, p. 192) „Așadar, vă rog, nu eu, ci dragostea lui Iisus Hristos: Folosiți numai hrană creștină! Depărtați vă de buruiana străină, care este erezie! Că ereticii, pentru a părea vrednici de crezare, amestecă pe Iisus Hristos cu propriile lor gânduri, întocmai ca cei care dau băuturi otrăvitoare amestecate cu miere și vin; cel care nu știe, ia cu plăcere băutura otrăvitoare și moare din pricina acelei rele dulceți. Feriți-vă de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Chiriac din Lavra lui Calamon și despre cele două cărți ale nelegiuitului Nestorie: „Ne-am dus odată la avva Chiriac, preotul lavrei lui Calamon de lângă sfântul râu Iordan. și ne povestea zicând: Într-o noapte, văd în vis o femeie vrednică de respect, îmbrăcată în porfiră, împreună cu doi bărbați sfințiți și cinstiți, că stă la ușa chiliei mele. Am luat pe femeie drept Sfânta noastră Născătoare de Dumnezeu, iar pe cei doi bărbați care erau cu ea Sfântul Ioan Teologul și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
răspuns de dosădire voi care vă împrieteniți și mâncați cu ereticii, că sunteți vrăjmași ai lui Hristos, că nici cel ce se împrietenește cu vrăjmașii împăratului nu poate să-i fie lui prieten, că încă nici a trăi nu e vrednic, ci împreună cu vrăjmașii îl vor pierde”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 176) „Deci ascultați cei ce vă împrieteniți cu ei, că la cei spurcați nimic nu le este curat, ca să scăpați
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lui Peleu a rămas până la capăt legată de acest șir fatal de întâmplări: din însoțirea lui cu nereida Tetis i s-a născut Ahile, pe care l-a iubit. Peleu a domnit îndelung și a domnit ca rege bun și vrednic. Știa să-și sfătuiască poporul, pe mirmidoni, cu vorbe frumoase, îi plăcea să aducă zeilor jertfe bogate. Dar nu s a distins prin vreo faptă de arme: era un om străin de orice violență și prietenia lui cu centaurul Chiron
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și bun alergător, pe care mai apoi Ahile l-a folosit drept mărginaș, alături de cei doi armăsari nepieritori ai săi; o liră frumoasă, cu traversa de argint, pe care Ahile s-a deprins să cânte cântece epice despre eroi. Este vrednic de constatat că toate referirile la această perioadă îl au în vedere pe Ahile, iar cele pomenite despre el se înscriu într-un cerc grăitor pentru acțiunea epopeii: Criseis, din pricina căreia s-a stârnit molima cu care începe Iliada, Briseis
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]