3,544 matches
-
dintre totalitarism și autoritarism. 4. Regimuri tradiționale În anumite zone, de exemplu în Orientul Mijlociu, există situații (Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite), care se încadrează în acest model. Baza lor de legitimare se înțelege bine dacă ne gândim la patriotismul despre care vorbește Weber, la rolul unor instituții (cum este monarhia) sau la sintagma regim sultanist, adoptată de Linz și Stepan [1996]. Este vorba, deci, de regimuri bazate pe puterea personală a suveranului care-și ține "legați" colaboratorii printr-un sistem de control bazat
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
invenția" liberal-democrației de masă din Europa secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Utilizând o terminologie diferită, mulți autori s-au confruntat cu această întrebare. Pare profitabil să luăm în considerare studiile autorilor clasici, cum ar fi Tocqueville și Weber, cercetările lui Barrington Moore, dezvoltate ulterior de Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens și de Luebbert, și contribuțiile teoretice "intermediare" ale lui Bendix, Tilly, Rokkan și Rustow. Pornind de la cercetările savantului german Hintze [1962 și 1964], Barrington Moore [1966] identifică condițiile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de la dimensiunile culturale, după al Doilea Război Mondial și în anii cincizeci, diferiți cercetători au încercat să identifice complexul de valori care fac din cultura politică a unei țări un teren propice pentru instituțiile democratice. Ca urmare a studiilor lui Weber privind originile culturale și religioase ale capitalismului occidental, unii autori au crezut că au găsit numitorul comun al valorilor promovate de religia ebraico-creștină. Amintindu-și de lecțiile lui Montesquieu, alții au invocat importanța existenței unor atitudini și valori diferite, ca
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
critique", în Political Studies, 48, pp. 759-787. Freedom House, anni vari Freedom în the World, New Brunswick - London, Transaction Publishers. Germani, G., 1971, Sociologia della modernizzazione, Bari, Laterza. 1975, Fascismo, autoritarismo e classi sociali, Bologna, Il Mulino. Gibelli, M.C. și Weber, M. (eds.), 1983, Una modernizzazione difficile: economia e società in Cina dopo Mao, Milano, Angeli. Giddens, A., 1971, Capitalism and Modern Social Theory, Cambridge, Cambridge University Press; trad. it. Capitalismo e teoria sociale, Milano, Il Saggiatore, 1998. 1973, The Class
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
până la suprafața articulară a capului formând frenula capsulae ș18, 20ț. Este deosebit de rezistență fiind formată din fibre a dkror dispoziție este în funcție de liniile de forță care acționează asupra zonei: fibre lonaitudinale, superficiale și fibre profunde, circulare - zona orbiculară, liaamentul anular Weber. Zona orbiculară ocupă fața profundă a capsulei fiind formată din fibre: - cu inserție osoasă ce pornesc de sub spina iliacă antero-inferioară formând un inel în jurul colului; - proprii sub forma unor inele în capsulă. Stratul sinovial tapetează stratul fibros al capsulei. 1
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
recompense, a recunoașterii prestigiului de către angajatori. La nivel social, indiferent de recompense (de notele obținute), nu există garanții că se va obține un loc de muncă în domeniu, după absolvire. Prin urmare, prestigiul care se referă, în accepțiunea lui Max Weber, la capacitatea unei colectivități de a aprecia, respecta și, prin urmare, de a onora indivizii și/sau grupurile plecând de la niște criterii de valoare bine stabilite nu atinge un nivel dezirabil. S-a cercetat impactul concursului de dosare asupra fraudei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Devianța socială la tineri, Mihaela Radoi • Epoca maselor, Serge Moscovici • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Imaginarul colectiv al electoratului, Adriana Ștefănel • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Durkheim, Le socialisme, Presses Universitaires de France, Paris, 2011. 5 Durkheim, De la division du travail social, p. 434. 6 Ibidem, p. 409. 7 Ibidem, p. 130. 8 Vezi Whitney Pope, Jere Cohen și Lawrence E. Hazelrigg, "On the Divergence of Weber and Durkheim: A Critique of Parsons' Convergence Thesis", în American Sociological Review, vol. 40, nr. 4, 1975, pp. 417-427. 9 Talcott Parsons, The Structure of Social Action, The Free Press, New York, 1966, p. 700. 10 Vezi Anthony Giddens, "Classical Social
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
alternativ sau concomitent, parțial sau în totalitate. Această „orchestrare” în interpretare va suscita un interes permanent prin jocul timbral și fluența dialogului dintre parteneri. De pildă, în lucrarea Romanță orchestrarea (măs. 16-18) din Șase piese op. 3 de C.M. von Weber poate fi reliefată astfel: Deși expusă în octavă sugerăm evidențierea melodiei intonată de vocea superioară de la Primo (măs. 16-19), după care (măs. 20-22), când aceeași idee muzicală revine, reliefăm vocea a II-a de la Primo. Ex. În final, când motivul
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
un carnaval (1971) Mieg, Peter (1906 -1990) Teoretician și compozitor elvețian - 5 Mouvements (1947) - La Passeggiata (1982) Mortari, Virgilio (1902 -1993) Compozitor și pedagog italian. - Vecchi tempi, 6 Piese Moscheles, Ignatz (1794 -1870) Pianist, compzitor și pedagog ceh. - "Hommage à Weber"'op. 102 (1842) Mulder, Hermann (1894 -1989) Teoretician, cântăreț și pedagog olandez - 4 Piese - pian la 4 mâini op. 148 (1968) Neefe, Christian Gottfried (1748 -1798) Compozitor și organist german. - 6 pièces d'une exécution facile tirées de "Die Zauberflôte
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
pierre (1889-1939) Compozitor francez Aventure de Barbar (1936) Verhaar, Any (1900-1994) Profesor și compozitor autodidact - Ballade, Ritotnelle, Rondo op. 37 (1948) Verhaegen, Marc (n. 1943) Pianist și compozitor belgian - Toccaresque (1982) Walton, Sir William Turner (1902-1983) Compozitor englez - 6 Kinderstüche Weber, Carl Maria von (1786-1826) Compozitor, dirijor, pianist și publicist german, - 6 Piese ușoare op. 3 (1801) - 6 Piese op. 10 (1810) - 8 Piese op. 60 (1818-1819) Werner, Jean-Jacques (n. 1935) Cornist, dirijor și compozitor francez. - La Boîte a jeux - 3
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Philippide, Al., Scriitorul și arta lui, Editura pentru literatură, București, 1968. Rotariu, Traian, Petru Iluț, Sociologie, ediția a 2-a, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996. Royce, Josiah, Race Questions, Provincialism and Other American Problems, Macmillan Company, New York, 1908. Sadri, A., Max Weber Sociology of Intellectuals, Oxford University Press, New York, 1992. Said, Edward W., Representations of the Intellectual, Vintage Books, New York, 1996. Sbârnă, Gheorghe, Marea Unire în parlamentul României, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2007. Scurtu, Ioan, Civilizația românească interbelică (1918-1940), Editura Fundației
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
29. 23 Thomas Sowell, Intellectuals and Society, Basic Books, New York, 2009, p. 1. 24 Ibidem, pp. 2-3. 25 Ibidem, p. 5. 26 Ezra Suleiman, Henri Mendras, Recrutarea elitelor în Europa, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, p. 35. 27 A. Sadri, Max Weber Sociology of Intellectuals, Oxford University Press, New York, 1992, p. 69. 28 Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, Editura Univers, București, 1999, p. 54. 29 Lucian Nastasă, Intelectualii și promovarea socială în România (sec. XIX-XX), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004. 30 Elena Siupiur
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai multe căi de acces spre “cogito”ul operei. Diferitele moduri de aplicare a principiilor ce stau la baza criticii tematice subliniază caracterul parțial al acestui sistem critic. Acest caracter parțial se evidențiază În scrierile criticilor astfel: la J.-P. Weber prin reductabilitatea tematologică, la Mauron prin eludarea rolului conștientului În procesul de creație, la Poulet prin limitarea viziunii scriitorului la imagini despre spațiu și timp, la Richard prin limitarea la funcția asociativă a senzațiilor. După cum se poate observa, toți cei
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
istorică deoarece anumite teme din operele de debut pot să dispară pentru a reveni la sfârșitul creației sau deloc. 1. Jean - Pierre Richard Critica tematică modernă detectează prin studii de profunzime teme aflate În afara preocupării centrale conștiente a autorului. Pentru Weber și Mauron, aceste teme aparțin inconștientului și sunt dezvăluite prin psihanaliză. În schimb, pentru Jean-Pierre Richard aceste teme țin de o conștiință implicită și nu de inconștient. Tema e concepută ca o constantă ca pusă În evidență prin “suprapunerea diverselor
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
democratică, când factorii culturali s-au alăturat teoriilor dependenței de cale, designului instituțional și competiției actorilor politici în explicarea noilor perspective asupra democratizării (Sandu, 1999). Însă interesul pentru valorile civice nu este nou. El poate fi întâlnit de la Tocqueville, Mill, Weber, Simmel, Tönnies, Durkheim, și până la Kornhauser, Almond și Verba, Bourdieu, Coleman. De-a lungul deceniilor de dezvoltare intelectuală, acești teoreticieni au insistat asupra efectelor sociale benefice care decurg din participarea la organizații voluntare în cadrul comunității. După o perioadă de eclipsă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sunt de tip birocratic, în primul rând. Națiunile moderne, crede Barnes (2004), sunt creații ale birocrațiilor civile și militare și cetățenii au avut primele contacte cu acestea într-o epocă dominată de birocrație ca expresie a modernității în concepția lui Weber. Chiar dacă socialiștii au încercat o democratizare a mobilizării, ea a rămas una verticală chiar și în partidele muncitorești, așa cum clamează Michels (1971). Modelul vertical al mobilizării în epoca modernă va fi apoi folosit în mobilizarea populației pentru război și pentru
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Dahl, 2000). Din această perspectivă, ceea ce contează sunt deci caracteristicile cetățenilor, nu doar transformările economice și designul instituțional. Noua orientare se bazează în esență pe redescoperirea importanței factorilor culturali pentru funcționarea sistemelor politice. Deși studiați de sociologi de la Tocqueville, Mill, Weber, Simmel, Tönnies, Durkheim, și până la Kornhauser, Almond și Verba, ei au trecut în penumbră în ultima parte a secolului XX. Redescoperiți de Bourdieu și Coleman, ei au fost cu adevărat relansați în dezbaterea sociologică de către Robert Putnam. Grupați sub umbrela
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Gauchet, Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, traducere de Vasile Tonoiu, Editura Nemira, București, 2006. 176 Vasile Tonoiu comentează astfel acest demers al lui Gauchet: "El vrea să refacă legătura cu tradițiile gândirii sociologice de la începutul secolului (Durkheim, Max Weber...), care acordau o importanță principială funcției sociale a religiei - nu simplă suprastructură, ci modelator activ al realității obiective - și totodată să pună în valoare înnoirile metodologice din câmpul disciplinelor socio - istorice, precum și rezultatele lor cele mai semnificative, în schema lor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
canalul medular [79]. Din punct de vedere histologic hemangiomul poate fi: capsular, cavernos (ambele reprezintă 90% din cazuri) sau venos (10%). Poate fi asimptomatic (1/3-50% din cazuri) sau simptomatic. Ca boli asociate pot exista hemangioame multiple, boala Osler Rendu Weber. Radiografia arată o opacitate mediastinală necaracteristică sau/și fleboliți (10%). Tomografia computerizată precizează relația cu structurile vasculare și prezența infiltrației. Tratamentul este chirurgical; abordul este prin sternotomie, toracotomie postero-laterală sau toracotomie transternală. Se poate practica excizia completă, incompletă, biopsia sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
redusă în restul Europei, exceptînd poate patriciatul din orașele hanseatice. În Germania, burghezia administrativă rămîne profund supusă puterii prinților și subordonată aristocrației. De abia în prima jumătate a secolului al XIX-lea, o burghezie urbană, marcată de "etica protestantă" (Max Weber), participă la pregătirea capitalismului german. În rest, ea nu reprezintă adesea decît un grup restrîns de mari negustori fără o prea mare influență și care, odată bogați, se alipesc nobilimii. Eterogenitatea nobilimii europene Ponderea și influența nobilimii par invers proporționale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Vasco da Gama 90 Vasile cel Orb 130 Vauban 248, 257 Velasquez 182 Venceslav II 59 Verrochio 133 Vespucci 90 Viète 127, 184 Villeneuve 363 Victor Amedeo de Savoia 345 Voltaire 302, 305 Walpoll 270 Watt 286 Wellington 309, 386 Weber 293 Wilhelm de Orania 195,225, 250, 268 Wilhelm II 226 Wilhelm III de Orania 251 Wilkinson 287 Witt Jan 226, 249 Wyclif 43, 148 Zurbaran 181 Zwingli 145 Cuprins Cuvînt înainte............................................................................1 Partea I Secolele XIV-XV. Criza Europei.............................9
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pornim de la concret, iar apoi, prin metode comparative, facem �tabele sinoptice� ale seriilor de interac?iuni ?i recunoa?tem �n ele o configura?ie. O configura?ie unific? o diversitate de aspecte ale (inter)ac?iunilor (fiecare epoc? � arăt? M. Weber a considerat c? istoricul selecteaz? Analiz?m � că istorici ai disciplinei � fapte, fenomene cu semnifică?ie, iar semnifică?ia se define?te prin raportare la valori culturale (universale), caracteristice epocilor istorice. Un idealtip de istorie a sociologiei are caracter instrumental
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tient? a fiin?elor umane. Faptul social este un fapt de imită?ie, spune G. Tarde. Pentru Simmel, sociologia este ?tiin?a care descrie, clasific?, analizeaz? ?i explic? formele interac?iunii sociale, socializarea, organizarea etc., independent de con?inutul acestora. Weber doteaz? sociologia cu un cadru conceptual ?i o define?te ca fiind �comprehensiv?�, adic? urm?re?te sensul vizat de c?tre unul sau mai mul?i agen?i �n func?ie de comportamentul celorlal?i. Ra?ionalizarea lumii este
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a ocupat, de asemenea, de studiul sociologic al tradi?iei, solidarit??îi, claselor sociale, evolu?iei. �n Problemele metodei �n sociologie (1927) că ?i �n Sociologie general? (1936) sociologul ie?ean a realizat o serioas? prezentare a sociologiei lui Max Weber. Sociologia captiv? Dac? opteaz? pentru democra?ie, dezvoltare economic?, social? ?i cultural?, societatea caut? s? se cunoasc? sociologic. Hartă cercet?rilor sociologice � care fundamenteaz? deciziile ?i ac?iunile � se suprapune �n �ntregime cu hartă societ??ilor democratice. Silin?ele individuale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]