2,805 matches
-
a stâlpilor. Naosul, de plan pătrat, este acoperit cu o calotă. Altarul este semicircular la interior și pentagonal la exterior. Boltirea lui ș-a făcut cu o concă. Are o fereastră în ax și ambele pastoforii. Catapeteasma este construită din zidărie și are doar două deschideri, cea centrală și cea dinspre nord. Programul iconografic al bisericii s-a păstrat în întregime, fără intervenții ulterioare. Dintr-o inscripție de la proscomidiar aflăm numele celor doi autori ai picturii, Ioan și Gheorghe care pictează
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
Iamandi, prefect jud. Iași col. Caracaș Sava, pretor pl. Turia I. Prică, primar com. Roșcani Gr. Manea"". În curtea bisericii, înspre vest, se află un turn-clopotniță din lemn. Acesta este abandonat în prezent, în locul lui fiind construit un turn-clopotniță din zidărie la intrarea în cimitir. Biserica de lemn din Rădeni este construită în totalitate din bârne de lemn. Pereții exteriori au fost tencuiți și văruiți în culoarea albă. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are astăzi învelitoare din tablă vopsită în cărămiziu
Biserica de lemn din Rădeni () [Corola-website/Science/320562_a_321891]
-
menționează existența unei biserici catolice la Hârlău este călugărul franciscan Francesco Pastis di Candia într-un raport al său, datat cu aproximație în anii 1595-1596. Un raport anonim italian din anul 1606 precizează că aici era o biserică catolică din zidărie, aflată într-o stare dărăpănată, la care slujea rar preotul de la Cotnari. La mijlocul secolului al XVII-lea, Marco Bandini, arhiepiscop de Marcianopolis și administrator apostolic al Diecezei de Bacău, a vizitat principalele comunități catolice din Moldova. Cu acest prilej, el
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
Italiei de Sud, este o catolică foarte evlavioasa. Văduva de război a contelui Alphonse (27.08.1881-28.10.1914), care avea o fiică, Simone, dintr-o altă căsătorie. În 1919 Elvira s-a măritat cu Jean-Louis Brassens, un antreprenor în zidărie. Tatăl lui George a fost un om liniștit, generos, liber-cugetător, anticleriac și cu mare independența de spirit. Două caractere foarte diferite, cu un lucru comun: gustul muzicii. În plus, toată lumea cântă acasă. Pe fonograf: discurile lui "Jean Nohain, Mireille, Tino
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
integrantă a Parohiei Mierlești până în anul 2002, când parohia s-a despărțit în două: Mierlești și Vătășești. Actualmente, biserica deservește un număr de 120 de familii, ea fiind mândria acestora. Alcătuirea fundațiilor este din bolovani de râu la bază și zidărie de piatră casetată cu cărămidă, după care urmează zidărie mixtă, de cărămidă și piatră, evazată cu lățime brâului zidurilor perimetrale. Biserica este fundată în stratul cu argilă prăfoasă gălbuie, la adâncime de 1,10 m față de suprafața terenului natural. Suprastructura
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
s-a despărțit în două: Mierlești și Vătășești. Actualmente, biserica deservește un număr de 120 de familii, ea fiind mândria acestora. Alcătuirea fundațiilor este din bolovani de râu la bază și zidărie de piatră casetată cu cărămidă, după care urmează zidărie mixtă, de cărămidă și piatră, evazată cu lățime brâului zidurilor perimetrale. Biserica este fundată în stratul cu argilă prăfoasă gălbuie, la adâncime de 1,10 m față de suprafața terenului natural. Suprastructura este alcătuită din: • pereți din zidărie (atât la exterior
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
după care urmează zidărie mixtă, de cărămidă și piatră, evazată cu lățime brâului zidurilor perimetrale. Biserica este fundată în stratul cu argilă prăfoasă gălbuie, la adâncime de 1,10 m față de suprafața terenului natural. Suprastructura este alcătuită din: • pereți din zidărie (atât la exterior, cât și la interior) realizați din cărămidă și mortar de var nisip; • arce din zidărie de cărămidă prezente în pridvor, pronaos și naos pe care stau semicalote sferice în pridvor, pronaos și naos; • coloanele pridvorului și catapeteasma
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
în stratul cu argilă prăfoasă gălbuie, la adâncime de 1,10 m față de suprafața terenului natural. Suprastructura este alcătuită din: • pereți din zidărie (atât la exterior, cât și la interior) realizați din cărămidă și mortar de var nisip; • arce din zidărie de cărămidă prezente în pridvor, pronaos și naos pe care stau semicalote sferice în pridvor, pronaos și naos; • coloanele pridvorului și catapeteasma carte desparte naosul de altar sunt alcătuite tot din zidărie de cărămidă legată din mortar de var; • șarpantă
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
cărămidă și mortar de var nisip; • arce din zidărie de cărămidă prezente în pridvor, pronaos și naos pe care stau semicalote sferice în pridvor, pronaos și naos; • coloanele pridvorului și catapeteasma carte desparte naosul de altar sunt alcătuite tot din zidărie de cărămidă legată din mortar de var; • șarpantă din lemn cu învelitoare din tablă. Soluțiile utilizate pentru ridicarea acestui obiectiv denotă cunoașterea în detaliu a artei meșteșugului, atât în ceea ce privește proiectarea, cât și construirea în sine a bisericii. Pridvorul deschis, cum
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
cărămidă; - pereții, arcele și bolțile au fost tencuite și pictate; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar, posibil ca la origine golurile să fi fost realizate din piatră care încadrau tâmplăria din lemn; - iconostasul: a fost realizat din zidărie de cărămidă și este pictat; - finisaje exterioare: tencuieli simple cu profile din cărămidă tencuite. - este realizat în întregime din zidărie mixtă - cărămidă și piatră; - arcele de a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
ca la origine golurile să fi fost realizate din piatră care încadrau tâmplăria din lemn; - iconostasul: a fost realizat din zidărie de cărămidă și este pictat; - finisaje exterioare: tencuieli simple cu profile din cărămidă tencuite. - este realizat în întregime din zidărie mixtă - cărămidă și piatră; - arcele de a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din șiță; - tâmplărie exterioară: a fost realizată
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din șiță; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar; - finisaje exterioare: tencuieli simple văruite; - scările sunt din piatră și parțial cărămidă, iar parapetul este din zidărie mixtă - piatră și cărămidă. Elementele scoase la iveală de cercetări întreprinse, cât și din documentele existente, parte din ele prezentate mai sus, este lucrată în frescă în stil bizantin în pronaos, naos și altar, la sfârșitul secolului al XVIII-lea
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
facă sinagogă oriunde voiesc, însă nu de piatră, ci numai de lemn"" , este posibil ca Sinagoga Mare din Iași să fi fost construită la început din lemn, așa cum a fost și cazul multor biserici ortodoxe înainte de a fi clădite de zidărie. De asemenea, nu era voie ca lăcașele de cult mozaic să fie mai înalte decât Catedrala Mitropolitană, și cum legile mozaice spun că sinagoga trebuie să fie cea mai înaltă clădire din cartier, sinagoga a fost zidită în pământ. Conform
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
din fiecare compartiment al chesonului, făcându-se imediat umplerea cu material de umplutură (mortar slab, piatră, nisip). Chesoanele deschise sau puțurile se deosebesc prin forma lor constructivă, prin materialul din care sunt realizate și prin metoda de coborâre. Chesoanele din zidărie și beton prezintă avantajul că sunt grele și au grosimi mari de perete, ceea ce face ca pătrunderea lor în teren să fie mai ușoară. Chesoanele din beton armat sunt mai sigure, se lucrează mai ușor și se pot executa având
Cheson pentru fundații () [Corola-website/Science/317459_a_318788]
-
Cu această ocazie, au fost înlocuite geamurile din lemn cu geamuri termopan din lemn stratificat, au fost igienizate și zugrăvite interioarele. Palatul Administrativ din Suceava a fost construit în stil baroc, având subsol, parter și două etaje. Clădirea este din zidărie de cărămidă și acoperită cu olane. Edificiul avea inițial o formă de „L”, iar astăzi, ca urmare a lucrărilor din anii '60 ai secolului al XX-lea, are formă dreptunghiulară, cu o curte interioară închisă. Fațada principală este impresionantă ca
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
bisericii și stâlpii de susținere a plafonului. Înainte de finalizarea turnului a survenit un eveniment tragic. La 26 octombrie 1926, pe când cobora cu bobul de pe ziduri, preotul paroh Benvenut-Rudolf Wiener s-a prăbușit de pe schele și a decedat. La acel moment, zidăria turnului era gata și trebuia să se monteze lemnăria și crucea turnului. Zidirea turnului s-a încheiat o lună mai târziu. În anul 1927, cu grija noului paroh Daniel Hampel, au fost aduse clopotele bisericii și ceasornicul turnului, după care
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
și sud, imediat sub cornișă, la îmbinarea pereților, precum și de o parte și de alta a ferestrei de pe rezalitul nordic. Acestea din urmă au fost în mare măsură distruse de injectarea exact în acele locuri a materialului de consolidare a zidăriei. Deasupra ferestrelor s-a scos în evidență un ornament în formă de lanț de romburi, care continuă pe fațadele de vest, sud și est. Acesta este executat în oxid roșu de fier pe tencuiala proaspătă, în condiții asemănătoare executării picturii
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
are un plan asemănător cu al bisericilor "Sf.Sava" din Iași și "Sf. Gheorghe" din Galați, precum și cu cel al bisericilor din Buciulești, Bozienii de Sus și Budești în județul Neamț. Ea are plan triconc, cu absidele laterale înglobate în zidărie și marcate la exterior prin rezalite dreptunghiulare și cu absida altarului semicirculară și decroșată față de restul construcției. La o înălțime de 1,20 m de la pământ, soclul din piatră este mărginit de un brâu din cărămidă în dinți de fierăstrău
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
bucăți, a fost transportat și reasamblat, în 1588, în Piața Sf. Ioan din Lateran; obeliscul ridicat de Augustus a fost mutat, la rândul său, în Piazza del Popolo, în 1589. Din edificiu, n-a mai rămas, astăzi, decât elemente de zidărie (o mică parte din tribunele din colțul de sud-est al circului) și o largă întindere care marchează întregul amplasament al monumentului. Săpături arheologice sunt în curs, în partea de sud, în scopul degajării vestigiilor tribunelor descoperite recent. "Circus Maximus" rămâne
Circus Maximus () [Corola-website/Science/321912_a_323241]
-
Intrarea în curtea bisericii se face pe un drum mic prin partea de miazănoapte. Curtea împrejmuită cu gard de ostrețe are în interior plantație de arbori. Tot în curte, la răsărit de biserică, se află clopotnița. Corpul construcției este din zidărie de cărămidă, pe temelie de piatră, de formă pătrată, formată dintr-un singur rând. În axul clopotniței, peste vechea intrare în incintă, se ridică chipul Mântuitorului între doi îngeri. În dreapta și stânga lui Iisus, pe coama zidurilor, sunt chipurile apostolilor
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
scunde, sprijine pe coloane zvelte și unite prin arcuri. Spre exterior zidurile curții interioare sunt impresionante prin înălțime și masivitate. La nivelul de jos zidurile curții sunt străpunse de ferestre cu grilaje. Deasupra sunt practicate imitații de ferestre închise de zidărie. Din interiorul curții se pot observa ornamentații cu faianță de Iznik pe o porțiune de fațadă a edificiului principal. Piatra de construcție a fost adusă din insula Rodos. Pe latura dinspre Cornul de Aur moscheea etalează două loggii prelungi și
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
aurit. "Loggia de rugăciune a sultanului" este unită printr-o trecere la înălțime de un mic pavilion imperial atașat edificiului principal. Este vorba de un mic pavilion extern, ornamentat cu ferestre multicolore, cu uși sculptate și cu faianțe fine. În zidăria edificiului s-a încorporat o veche poartă a fortificațiilor vechiului Constantinopol, "Poarta Hebraica". Constructorii turci au adus porții antice unele modificări estetice, pentru a servi exclusiv accesului sultanului. Astfel, această poartă a fostelor fortificații a devenit una dintre cele mai
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
Împăratul bizantin Manuel I Comnen (1143-1180) a ordonat restaurarea monumentului și înlocuirea statuii cu o cruce. Astăzi, desigur, nu mai există nici crucea. Intr-o altă situație a trebuit reînlocuit un tambur superior și capitelul din vârf, prin elemente de zidărie. Cu o altă ocazie, baza coloanei și un tambur inferior s-au înglobat într-un nou soclu zidit foarte masiv. Cei șase tamburi ce au subzistat sunt legați astăzi cu inele inestetice de fier, de la care a provenit și numele
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
lei vechi (10.000 lei noi). În decursul timpului, clădirea a suferit unele degradări ca urmare a seismelor repetate, a lipsei de întreținere, a îmbătrânirii materialelor (cărămizi, mortar, lemn), a surplusului de umiditate la șarpantă și a pătrunderii apei între zidăria de cărămidă și tencuială. S-au produs fisuri verticale în soclu, în fundații și în parapeții golurilor de fereastră și o fisură longitudinală mediană care străbate întreaga capelă: altar, naos - din colțurile ușilor și pronaos, precumn și putrezirea lemnului și
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
are fațadele simple, tencuite și văruite și nu au nici un fel de decorații și nici cornișă. Biserica nu este pictată în interior, fiind doar văruită. În unele locuri, sub straturile de văruială, au fost găsite urme de zugrăveală care imită zidăria de cărămidă.
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]