4,648 matches
-
-și abandoneze mediul obișnuit pentru a-și imagina un mediu prestigios în care să trăiască și să muncească. Îi încurajează să se considere cu anticipație ca fii ai acelor tați spirituali, respingîndu-i pe tații trupești care nu rezistă comparației. Fiecare zidește astfel de timpuriu un Panteon mental în care speră că va ocupa într-o zi un loc ales. Acest lucru poate fi observat în mod direct la artiștii care-și construiesc propriul muzeu încă din timpul vieții Picasso, Vasarély, Chagall
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Îndepliniți În ziua respectivă (stabilite În funcție de răspunsul la Întrebarea lui Lakein). Capcana nr. 47tc " Capcana nr. 47" Atunci când nu anticipezi (când nu planifici din timp)tc " Atunci când nu anticipezi (când nu planifici din timp)" „Că cine dintre voi vrând să zidească un turn nu stă mai Întâi și-și face socoteala cheltuielii, dacă are cu ce să-l isprăvească?” Evanghelia după Luca 14,28 Consultantul În afaceri Fritz Dressler spune că este ușor să prezici viitorul. Mai greu este să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie” (Is. 9,5) pantokrator, Domn al lui David (Mt. 22,25: „deci dacă David Îl numește Domn, cum este El fiu al lui?”). Scriptura este templul nou al Bisericii zidit prin insuflarea Duhului. Cuvântul fără de început al Tatălui este bolta cerească a acestui templu. Credința și mărturisirea apostolicătc "Credința și mărturisirea apostolică" Prima decizie teologică a Bisericii primare este redactarea „Evangheliei lui Hristos” (Rom. 1,16) din perspectiva minunii pascale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
adevărul, în iubire, să creștem întru toate pentru El, Care este capul - Hristos. Din El, tot trupul bine alcătuit și bine încheiat, prin toate legăturile care îi dau tărie, își săvârșește creșterea, potrivit lucrării măsurate fiecăruia din mădulare, și se zidește întru dragoste (Ef. 4,15-16). Adevărul lui Hristos este un genitiv subiectiv-obiectiv. Hristos este Calea, Adevărul și Viața (In. 14,6). „În Iisus este adevărul” (Gal. 4,21), confirmă apostolul. Adevărul lui Hristos este Viață. În această Viață omul crește
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
numai răni. Pentru mai multe detalii Piéron, H., La Sensation, PUF, Paris, 1967. De ce alimentele nu mai au gust atunci când suntem răciți? Gustul și senzațiile gastronomice În celebra comedie L’Aile ou la Cuisse? (Aripioară sau copan?) a lui Claude Zidi, cu Louis de Funès și Coluche, de Funès conduce un ghid astronomic și este în culmea disperării atunci când își dă seama că și-a pierdut gustul. Totuși, acest lucru ni se întâmplă în mod obișnuit de fiecare dată când suntem
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
norocului; „Dar amorul la cîți trece PÎn’la mormînt Îi petrece, Și nici atuncea nu-i lasă, Ca norocul ce nu-i pasă, Ci și pe ale lor oase Varsă lacrimi dureroase, Le ridică monumente, Cele mai tari elemente, Le zidește chimitire Spre vecinică pomenire. El slăvește În viață Un adevăr cu dulceață, Și o dreptate cinstește, Aceasta Îl mulțămește. La neam, l-averi nu să-nchină (Lumea de pilde e plină), La el săracul e una Cu cel ce poartă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
revoltat din toată inima de neseriozitatea lui. În treacăt fie spus, Ioanide nu persifla în acel moment pe Pomponescu, reflecțiile lui fiind următoarele: G. Călinescu "În Asiria aș fi avut de lucru, nici vorbă. Aș fi ridicat BabiIonul pe Euphrat, zidind în cărămidă și bronz. Nu mă-n-curcam cu reparații. Scobeam un șanț uriaș în chip de pătrat, umplîndu-l cu apă, și din lutul respectiv scoteam cărămida cu care clădeam zidul exterior. În mijlocul pătratului aș fi construit un turn amețitor, punând paralelipiped
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
șitotodată cu emfaza lui caracteristică, de astă dată spre a-și ascunde surpriza. . - Ce-a ieșit nu știu, mă tem că totul rămâne așa cum este.Biserica asta severă este pentru mine un fel de Curte-de-Argeș G. Călinescu în care am zidit umbra a doi copii. Sunt un Meșter Manole dublu. Și nu mă aruncă nimeni de pe schele, lumea nu e invidioasă de opera pe care am făcut-o, fiindcă, precum observi, trece indiferentă, absorbită de alte preocupări. Vine furtuna, nimeni nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
spune: "Vrednicia firii omenești și implicit a trupului se exprimă cel mai clar prin întruparea Domnului. După cum spune Sfăntul Grigorie, în stilul caracteristic, Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om ", ca să arate că firea omenească, deosebit de celelalte creaturi, a fost zidită după chipul lui Dumnezeu. Prin aceasta, înrudirea ei cu Dumnezeu a ajuns atăt de mare, încăt a putut să se unească cu El întrun singur ipostas. S-a unit ca să dea cinstire trupului și însăși firii muritoare, astfel ca duhurile
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
aparține acestui teritoriu: Masca (The Masque of the Read Dead), în care molima personificată pătrunde în adăpostul prințului Prospero și transformă balul mascat în hecatombă, precum și Balerca de Amontillado operă care creează terifiantul în afara fantasticului. Răzbunarea lui Montresor, care își zidește de viu dușmanul, este o exacerbare a cruzimii, intensificată de narațiunea la prima persoană, de batjocurile călăului, de sarcasticul ,,In pace requiescat’’ care apare în final. Bineînțeles că nu toate traducerile din proză, puțin numeroase, făcute de Caragiale mărturisesc afinități
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
măiestrie asupră-ți pierdere și să-ți procuri, cu șiretenie și viclenie, osânda veșnică»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 532. footnote>. Celor care îl sfătuiau pe fericitul Gordie să-și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea: „«Limba zidită de Hristos nu poate rosti ceva împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem spre îndreptățire, iar cu gura mărturisim spre mântuire». (Rom. 10, 10)”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 531. footnote>. Celor care îl jeleau, Gordie le spunea
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cotizații comune, nimic mai natural. Dar răbdarea mă părăsește, o mărturisesc, când aud avansându-se în sprijinul unei astfel de hotărâri această eroare economică: "Este de altfel mijlocul de a crea locuri de muncă pentru lucrători". Statul deschide un drum, zidește un palat, reabilitează o stradă, croiește un canal; prin acestea, el dă de lucru anumitor lucrători, este ceea ce se vede, dar el privează de lucru alți lucrători, este ceea ce nu se vede. Iată strada în curs de execuție. Mii de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
desuetudine a oricărei cenzuri. Cine nu cunoscuse "darul lacrimilor", așadar cine nu putuse scoate din el extrema durere sau bucuria extremă, acela nu-l cunoscuse pe Dumnezeu și nu cunoscuse iubirea și avea să iasă din viață nefericit, înrăit sufletește, zidit în singurătatea lui ca în cel mai rău blestem. 28 mai Cum se face că ceea ce este prin excelență individual poate să intereseze pe toată lumea? Cu alte cuvinte, cum de e cu putință "jurnalul"? Răspunsul superficial ar fi că autorul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de zile nu este de fapt o întîlnire cu trecutul, ci cu "trecerea timpului" (obsesia lui Eliade). Imobilismul locului regăsit devine etalonul schimbării tale. E nevoie ca un lucru să fie în afara timpului, să-ți creeze iluzia că "te aștepta" zidit în chiar "clipa" părăsirii lui, pentru ca tu să percepi dezastrul temporalității tale. Mă aflu în fața acestei mese albe și rotunde "exact ca acum șase ani", dar cuvântul "exact" privește numai inerția mesei, în vreme ce ființa mea scăldată în timp percepe diferența
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
niște pagini atât de elaborate și sensibile în avion? ― și mă retrag la locul meu, înfrînt, copleșit, îndreptîndu-mi iarăși trunchiul și coborând în mine pentru a rumega mai bine ceea ce am aflat. Murmur încă o dată "în avion..., hm" și mă zidesc într-o meditație admirativă. Între timp Majestatea Sa Regele s-a ridicat. "E 19 decembrie și, de pe 8 noiembrie, cred că este a cincea oară că sânt sărbătorit pentru aniversarea mea. Mi se pare cam mult. Drept care vă doresc tuturor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ești mai bătrân. Devii bătrân când începi să le povestești celorlalți ceea ai trăit tu. Povestind, ești mândru, pentru că în fond cunoști și poți relata o experiență de care ceilalți nu au avut parte. Abia apoi realizezi că povestirea te zidește în propria ta singurătate și că ceea ce în primă instanță părea că-ți dă un prestigiu termină prin a te arunca în cotlonul revolut al lumii tale. ( Corolar: a ști istorie înseamnă a avea vârsta tuturor generațiilor de dinaintea ta. A
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sălbatice din Turkestan ca petrecîndu-se în România. Fie liniștiți. Un fir de păr din capul suditului chezaro-crăiesc n-a fost atins de nimenea, nici averea lui mistuită de mînele populației românești. Un agent al guvernului unguresc zvârle dintr-o școală zidită de români băncile afară, esmite pe învățător și pe preot, își bate joc de un sat de grănițeri cari depururea au luptat pentru Casa de Austria, cărora Maria Terezia le-a cusut cu mâna ei proprie o flamură cu inscripția
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stricate, încît între Iași și Podul Iloaiei drumul a rămas nepracticabil. [17 aprilie 1877] INUNDAȚIE Revărsarea Bahluiului, descrisă de noi în n-rul trecut, n-au încetat de-a crește decât momentan. Alaltaieri noaptea apele au crescut din ce în ce mai mari, casele rău zidite din șesul Bahluiului au început a se topi și locuitorii erau în parte în cel mai mare pericol. Cât ține șesul Bahluiului era numai o apă; stradele, chiar cele mai înălțate, erau sub valuri, asemenea ogrăzile și grădinele, iar mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
secolul al IX și al X-le era reșidența dinastiei Bagratizilor, care de acolo stăpânea Armenia mare. La 1387 Tamerlan au risipit orașul din temelie și abia după două veacuri, când Armenia era încorporată cu imperiul Osmanilor, Amurat III au zidit din nou cetatea ca punct de razim în bătăliile lui contra perșilor. În anul 1700 orașul avea o sută de mii de locuitori, la 1829 numai 40 000, acuma va fi numărând abia 12 000 de locuitori. La 1829 a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sa, o fază în care oștirea ce ne reprezintă în lume pe acest petec de pământ ce este al nostru va insufla vecinilor respectul pentru naționalitatea și limba, biserica și istoria noastră. În Bucovina, țara presurată cu biserici și monastiri zidite de luminații domni ai Moldovei, se țin liturghii pentru victoria armatelor noastre, în Transilvania se fac colecte în bani, scamă și obiecte. Ce e mai mult, evreii ce locuiesc în țara noastră au simțit asemeni de astă dată că, cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
găsindu-l gol de păr, socoti că el este chelbosul și zise cătră bărbier: "Prostule! în loc să mă scoli pe mine, tu ai sculat pe chelbos! " X vede o casă frumoasă si zice: "O ce minunată casă! oare aici s-a zidit? " [6 iunie 1876] MĂSURI HIGIENICE PENTRU ORAȘUL CERNĂUȚI Consiliul sanitar al provinciei Bucovinei, în ședința sa din 7 iunie a. c., au dizbătut și asupra mijloacelor de sanificare a orașului Cernăuților. Consiliarul guvernial dr. Denrarowski, espuind starea de necurățenie și mânuirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
situația. Theodor Ciuntu, în lucrarea intitulată Dicționarul statistic și istoric al județului Tecuci, consemnează că respectivii arendași ar fi ctitori ai bisericii din satul Torcești. Deși biserica nu era din cărămidă, ci din paiantă, autorul scrie că ea a fost „zidită în anul 1840 de Gavril și Constantin Dodan, arendașii moșiei lui Mihail Pașcanu, care era proprietar al moșiei Torcești”. Este vorba, credem, de biserica al cărei loc se afla marcat, în perioada interbelică, printr-un gărduț de lețuri și o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocazional, dar, mai ales, prin cele anuale, vechile iarmaroace, umbrăreștenilor fiindu-le mai la îndemână cele de la Tecuci. Se întâmpla ca anumite produse să fie procurate și din alte orașe. Spre exemplu, Gavril Conachi notează că a cumpărat pentru biserica zidită la Umbrărești (Siliștea), în 1794, plătind chiria 1,60 lei „când au mers la Galați pentru her” (adică fier); „1,00 lei cheltuiala la Focșani pentru adusul șindrilei; 0,60 lei de adus cuie de șindrilă de la Focșani; 0,90
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întreținerea și paza șoselei, pe segmentul ce pornește din hotarul Bărcii și merge spre sud până la hotarul cu Blăjerii, actualmente Ivești, respectiv hotarul dintre Ivești și Torcești, situat atunci pe locul unde se află în prezent Spitalul Ivești. Clădirea morii, zidită de Panaite Balș la Torcești, despre care am relatat mai înainte, reprezintă cel mai convingător argument ce atestă existența hotarului dintre Torcești și Blăjeri pe această linie. Este greșită localizarea pe care o face un autor de geografie a județului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au făcut unele afirmații ce contravin realității, afirmații ce se încăpățânează să rămână și să se opună adevărului. Astfel, Theodor Ciuntu scria la sfârșitul secolului al XIX-lea că satul Siliștea „are biserică de zid, cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» zidită de Gavril Conachi în 1826 și care, după moartea lui, a fost îngrijită până la 1869 de Elena Suțu”. Informația va fi preluată în Marele Dicționar Geografic al României, vol. V, dar cu data modificată, 1840, în loc de 1826, cum e la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]