5,822 matches
-
fac trecerea de la diferite tipuri de regimuri nedemocratice la regimuri care tind să fie democratice, caracteristica de bază ce vizează sufragiul în rîndul tuturor cetățenilor de ambe sexe, care depășesc 18, 20 sau 21 de ani, nu a fost niciodată pusă în discuție. Sistemele politice "întîr-ziate" s-au bucurat, cel puțin din acest punct de vedere, de un avantaj: nu a mai fost necesară bătălia pentru recunoașterea dreptului la vot. În mod paradoxal, totuși, acest avantaj se transformă, uneori, într-un dezavantaj: o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
lucrări a Laviniei Betea 5. Cred că pentru societatea noastră este o perioadă propice demersurilor critice față de regimul comunist. Pentru că tot l-am invocat pe Mennheim, mai aduc în atenție o ideea de-a sa: Atâta vreme cât o persoană nu-și pune în discuție propria poziție, conferindu-i un caracter absolut, și interpretează ideile oponenților săi ca fiind o simplă funcție a poziției sociale pe care aceștia o ocupă, înseamnă că pasul decisiv înainte nu a fost încă făcut..."6. Astfel, în mod simetric
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de profesor. A avut foarte multe conjuncturi în care a luat decizii care puteau să o coste cariera. Și pe ea, și pe domnul Călinescu Alexandru. S. B.: Deci a riscat. D. T.: A riscat foarte mult. A și fost pusă în discuție la diferite foruri și instanțe. Am văzut-o și în niște referate, făcute de Securitate și date pe masa tovarășului Nicu Ceaușescu, pe tema Dialog-ului, în care apare alături de numele lui Călinescu și ale altora. În '83, mai ales
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
primul nivel la care trebuia rezolvate prin statut (ceea ce e corect, nu vine centrul să soluționeze, fiindcă exista o viață de organizație) era organizația de bază. Ea era cea care trebuia să gestioneze și promovările și sancțiunile. De exemplu, îl punea în discuție pe Traian Știrbăț (un vot foarte sec, de rezonanță: au fost 4 abțineri) sau pe Radu Negru (acolo a fost un bâlci și mai mare pentru că el era și foarte căpos, lipsea la ședințe, era miștocar). S.B.: Am găsit în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a fost un bâlci și mai mare pentru că el era și foarte căpos, lipsea la ședințe, era miștocar). S.B.: Am găsit în arhive cazul. În adunarea generală extraordinară a organizației de bază de la secția Filosofie din 12 octombrie 1987 este pusă în discuție reclamația Mariei Zamă împotriva lui Radu Negru. Raveica încearcă să atenueze situația lui Radu Negru, Grigoraș îl condamnă, dar încearcă să atenueze situația. Stela Teodorescu spune următoarele: "Conduita lui R. Negru a fost reprobabilă, culminând cu actul huliganic de la 28
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
am insistat pentru că IMF-ul dintre toate universitățile stătea cel mai prost la primiri în partid. S.B.: Da, dar observația lui Réné Duda este pe următoarea temă: în ședința Comitetului de partid de la IMF din 25 aprilie 1985, s-a pus în discuție procesul de alegeri de la ASC. Tovarășul Duda "apreciază că alegerile organizației ASC s-au desfășurat în acest an în condiții mult mai bune decât în anii precedenți. S-a asigurat și proporția optimă de membri PCR în activul ASC datorită
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și unde avea și el o cameră: "Vedeți că acolo aveți o problemă. Tovarășul Tompea, vedeți că aveți în grupa x un student care merge la biserică, care face prozelitism". S.B.: De ce confesiune era? D.T.: Era penticostal, am impresia. Am pus în discuție tema religiei timp de două seminarii, nu chiar imediat, să nu pară că e o provocare, o agresiune. Și el a vorbit o oră... S.B.: Și ați pus în discuție chiar cazul lui sau ați vorbit în genere despre ce
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
S.B.: De ce confesiune era? D.T.: Era penticostal, am impresia. Am pus în discuție tema religiei timp de două seminarii, nu chiar imediat, să nu pară că e o provocare, o agresiune. Și el a vorbit o oră... S.B.: Și ați pus în discuție chiar cazul lui sau ați vorbit în genere despre ce înseamnă religia? D.T.: Nici vorbă. Am dus discuția la neoprotestantism, la practici... Și au început alții: Nu, că eu mă duc la biserica creștin-ortodoxă, pe mine mama m-a botezat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
lui. Pentru că după aceea a fost chemat, se pare, la partid și la Securitate. S.B.: Deci, atitudinea celorlalți studenți nu era de pe poziția ateismului, ci de pe poziția unei alte confesiuni. D.T.: Da, de pe poziția ortodoxiei. Numai ateism nu era acolo. Puneam în discuție teoria creaționistă și știința. Eram documentat în toate teoriile științifice, căci le studiasem și la facultate. Alții nu știu cum au făcut, eu așa am procedat și chiar am avut o recunoaștere post-revoluționară a atitudinii pe care am avut-o. S.B.: În
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
contemporană. Erau și niște recomandări, dar erau și cărți traduse ale unor mari autori. S-a înființat Editura Politică, cu Seria "Idei contemporane", care era excelentă. Plus că mai veneau Bourceanu, Carpinschi, Todosia în domeniile economic, sociologic și politologic și puneau în discuție variate teorii și doctrine. S. B.: Ce notă dădea doctrinei marxiste? Ei erau declarați marxiști. D. T.: Todosia nu a fost dogmatic și avea o calitate: prezenta substanța fiecărei doctrine economice așa cum era ea. Cu citate, cu trimiteri la text
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și făptuirile omenești. Către ce deschid aceste două idei? Ce șanse discursive au ele, raportat la tematicile filosofice din agenda gândirii contemporane, interesate mai degrabă de problema sfârșiturilor sau măcar "turnurilor" tuturor faptelor reprezentative, tocmai istoric, pentru om? De ce trebuie pusă în discuție gândirea care justifică ierarhii ale practicilor în unitățile de viață umană, atâta vreme cât problema aceasta pare a ne trimite către începutul omului, către trecut, depășit demult și devenit neatractiv trecut revolut! -, dată fiind preeminența recunoscută a viitorului? Și de ce trebuie reevaluată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se foloseau de procedee sofistice pentru a-și legitima opiniile), ca problemă. Înainte de a reface împrejurările în care s-a constituit logica înțeleasă ca un instrument necesar dobândirii adevărului de fapt, în ton cu ceea ce se susține aici, înainte de a pune în discuție poziția judecății ca element structurant al logicului -, trebuie să indicăm, din perspectivă fenomenologică, o schemă cu ajutorul căreia să aruncăm o privire către faptele "istorice" prezentate deja. De ce? Pentru că semnificațiile fenomenologice ale faptelor în cauză sunt importante și pentru "fenomenologia" constituirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și topică la Aristotel 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului 3.1.1.1. Introducere Cum trece structura logică originară, S P, în "forma" (și conținutul "regulativ" al) analiticii și dialecticii? Un răspuns a fost schițat mai sus, punând în discuție fenomenul "multiplicității" și indicând "formele" de mijloc în care se "multiplică" S P în mișcarea sa către analitică și dialectică: este vorba despre raționament, în genere, și despre una dintre speciile acestuia, argumentarea (ca raționament dialectic, în înțeles aristotelic). Mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
arătându-se, apoi, ca fiind susținută și de diferența dintre cunoașterea veritabilă (episteme) și cea părelnică, opinativă (doxa) -, nu poate fi ocolită o problemă ce rezultă, întâi, din sistematica aristotelică a logicii, apoi din problemele pe care filosoful atenian le pune în discuție, iar în ultimă instanță, din ideile ce susțin teoria aristotelică a adevărului. Este vorba despre o încrucișare a domeniilor analiticii și dialecticii, așadar nu de o separație totală, cum pretinde un raport de opoziție contradictorie, reprezentat, de regulă, ca exprimând
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrului, ca transcendent cu rosturi întemeietoare față de lucru și cu rosturi unitare față de totalitatea acestora ("lumea"); ea este realitatea originară prin care devin posibile și "reale" toate cele ce ființează. Aristotel păstrează din plin astfel de înțelesuri, iar atunci când va pune în discuție problema cunoașterii "temeiului", el va stabili un întreg scenariu, cu toate că el vorbește și despre posibilitatea unei cunoașteri intuitiv-intelectuale a "primelor principii" (a însuși temeiului). În spațiul mai larg al filosofiei aristotelice, însă diferența spre care trimite conceptul adevărului corespondență, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi necesare în mod absolut sau relativ; e) judecăți interpretate, care de asemenea pot fi necesare în mod absolut sau relativ, după reguli (necesare în mod absolut sau relativ). Dat fiind faptul că primele trei niveluri de condiționări au fost puse în discuție, în acest subcapitol despre logica aristotelică, dar și în subcapitole anterioare, care au avut ca temă fenomenalitatea judicativului constitutiv, firesc este să ne îndreptăm, acum, către regulile de constituire a silogismului. Abia din perspectiva astfel deschisă putem pune în discuție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
puse în discuție, în acest subcapitol despre logica aristotelică, dar și în subcapitole anterioare, care au avut ca temă fenomenalitatea judicativului constitutiv, firesc este să ne îndreptăm, acum, către regulile de constituire a silogismului. Abia din perspectiva astfel deschisă putem pune în discuție și modalitățile de participare a judecății la constituirea silogismului. Această îndreptare nu are decât rolul de a evidenția preeminența regulilor de construcție silogistică față de judecățile interpretate, așa cum ea apare în logica-organon aristotelică. Indicatorul acestei apariții este operatorul "trebuie" ("operator", pentru că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din Topica este noțiunea, adică aceasta, ca formă logică, socotită în măsura în care constituie (în sensul actului de constituire judicativă) premisa dialectică, aceasta, la rându-i, oferind condiția de constituire a argumentării (dialectice). Este dincolo de îndoială preeminența aspectului formal al elementelor "logice" puse în discuție de autor și, de asemenea, accentul pus de el pe o "formă" logică, noțiunea, tematizată în funcție de participarea sa la constituirea judecății. Ceea ce este stabilit în această lucrare, semnificativ pentru proiectul logicii-organon, are semnificație doar în sensul dictaturii judicativului. Demersul despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
instanță, la mai buna așezare a convențiilor judicativului constitutiv în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii. Și chiar dacă obiectul tematizării nu este reprezentat de "forme" logice care să asigure, prin operarea cu ele și prin raporturile lor, adevărul fără a fi pusă în discuție corectitudinea formală a raționării, ci numai "calitatea" premiselor un principiu metodologic de natură alethică domină demersul. Iată acest principiu, într-o formulare mai "modernă": falsul implică orice; prin urmare, chiar dacă premisele sunt probabile, și chiar dacă se dovedesc false, din ele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
asociază alte "rațiuni formale", proprii acestor sisteme mai noi de logică. În același sens al dominației formalului pot fi privite și "sfaturile" din Cartea a VIII a Topicii, date dialecticianului, pentru ca acesta să aibă succes în acțiunea sa de a pune în discuție, de a examina opiniile probabile, pentru a lămuri, în ultimă instanță, principiile, propozițiile prime în rațiomanentele științifice. Dacă acceptăm această ultimă idee, formulată de Aristotel la începutul tratatului, atunci spațiul dialecticii se limitează foarte mult: sarcina sa este aceea de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la aspectul său formal. A treia ipostază a aparenței, nimicul, deși interpretat de Kant modelat, chiar în sensul în care prelucrează și celelalte două ipostaze, noumen-ul și necondiționatul, pare a scăpa, totuși, de încadrarea strict judicativ-constitutivă. Locul în care Kant pune în discuție nimicul se află la sfârșitul "Analiticii transcendentale", așadar în imediata vecinătate a "Dialecticii transcendentale". Este vorba de un loc de cumpănă, oarecum în afara celor două diviziuni ale logicii transcendentale. În orice caz, locul acesta poate da de gândit celui care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmă nu are nici o susținere fără ceea ce am stabilit deja în privința timpului și a statutului (poziției) său (sale) în orizontul dictaturii judicativului. Mai trebuie spus, de asemenea, că anumite aspecte ale constituirii fenomenale în regim judicativ și non-judicativ vor fi puse în discuție în partea a doua a acestei interpretări. O aparentă revenire la legătura non-judicativă a timpului și ființei ceea ce ar putea însemna, în limbajul lui Heidegger, repotențarea gândirii non-metafizice (și non-enunțiative etc.) descoperim în Zeit und Sein / Timp și ființă, conferința
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar și la nivelul enunțării, nu doar la acela al termenilor, Frege reface, în logica sa, unitatea judecății și, în acest fel, "lucrează" după regulile dictaturii judicativului: fenomenologic vorbind, operând judicativ, temporal. Asupra acestor chestiuni voi reveni atunci când va fi pus în discuție fenomenul celei de-a doua formalizări a logos-ului. Pe de o parte, așadar, prin structura originară S P avem de gândit două funcțiuni "logice", subiectul și predicatul, iar pe de alta, prin elementul alethic, avem de gândit verbul a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai devreme), tot ce capătă întruchipare, tot ce este obiect constituit (orice "produs" al gândirii, rostirii, făptuirii, constituit temporal) este "acreditat" (sau neacreditat) în funcție de acestea. Dictatura judicativului este un spațiu al legii, un spațiu strict "raționalizat". Iar legea nu este pusă în discuție decât în sensul de a i se înfățișa puterea, așa cum s-a întâmplat de-a lungul timpului cu principiile gândirii formulate de logica clasică, îndeosebi cu principiul noncontradicției. În contextul de față poate primi un sens și ceea ce unii filosofi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
luate, deocamdată, strict formal, în analogie cu conceptele de "formă" (pentru expresie) și "conținut (pentru gând). S-ar putea spune, mai întâi, că gândul devine sens, semnificație, referință etc., obiectualități constituite de o conștiință judicativă care pare a-și fi pus în discuție propriile sale operații, structuri, "produse" etc. Apoi, s-ar putea spune că gândul devine idee sau că rămâne "gând", pur și simplu, însă își întărește dependența "sintactică", fiindcă în fiecare apariție a sa, el este al unei expresii (și nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]