27,129 matches
-
Grigore Vieru și muzică proprie. Mihai Ciobanu s-a născut la 20 februarie 1953, în satul Bujor, raionul Hîncești, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică, în familia lui Serghei și Nadejda Ciobanu, Mihai fiind cel mai mare dintre frați și surori. După absolvirea a 9 clase în satul natal, a plecat la Hâncești, unde a fost primit în ansamblul de cântece și dansuri “Andrieș”, condus pe atunci de Ion Musteață. A fost primit și ca dansator, și ca solist vocal. Între 1974-1978 a
Mihai Ciobanu () [Corola-website/Science/333053_a_334382]
-
intra la Școala de Arhitectură din Alger (Algeria), unde își obține diplomă de arhitect în anul 1968. În paralel, studiază urbanismul la Institutul de Urbanism de la Universitatea din Alger și, în același an 1968, își ia diplomă în urbanism. După absolvire, lucrează pentru ECOTEC (Alger), alături de echipa arhitectului Oscar Niemeyer. În 1970, se mută în Argentina și lucrează ca arhitect pentru S. M. din Tucuman, în partea de nord a țarii. Se înscrie la Secția de Arte Plastice a Universității din Tucuman
Ksenia Milicevic () [Corola-website/Science/333143_a_334472]
-
de muzică populară Kadriye Nurmambet. Ahmet s-a născut în 1893. Cel care i-a îndrumat pașii către cariera armelor a fost unchiul său, colonelul Refiyîk Kadír. În anul școlar 1900/1901 urmează deja cursurile gimnaziului militar din Iași. După absolvirea studiilor, în 1909 este încadrat în serviciul miltar cu gradul de sublocotenent de cavalerie. În timpul Primului Război Mondial ia parte la Bătălia de la Oituz (1917) și la Bătălia de la Mărășești în cadrul Regimentului 12 Roșiori. După război, prin reorganizarea armatei care a avut
Ahmet Nurmambet () [Corola-website/Science/333218_a_334547]
-
Dan- (n. 20 mai 1982) este un istoric român, fost președinte executiv al IICCMER în perioada 2012-2014. A terminat, la Iași, Facultatea de Istorie și, imediat după absolvire, a ajuns consilier pentru relații externe la Camera de Comerț a Municipiului București. În mai 2012 a fost numit președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. În această calitate, a demarat investigațiile privind fapte cu posibile consecințe de
Andrei Muraru () [Corola-website/Science/333278_a_334607]
-
ofițeri din București, pe care a absolvit-o la 20 iulie 1864, când este avansat la gradul de sublocotenent. La această școală a fost coleg de promoție cu viitorul general Iacob Lahovari și cu viitorul său colaborator, Constantin Brătianu. După absolvirea Școlii Militare a fost reținut în corpul profesoral ca ofițer-repetitor, activând la mai multe dintre catedrele acesteia. Odată cu înființarea în anul 1864 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza a „Școlii de ponți și șosele, mine și arhitectură”, Căpităneanu a fost invitat
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
Este membru al Comitetului de Cercetare a Devianței și Controlului Social de pe lângă și, de asemenea, membru al Societății Române de Criminologie și Criminalistică. s-a născut la data de 4 ianuarie 1946 în București. Părinții săi au fost intelectuali. După absolvirea studiilor liceale în București, a urmat, în perioada 1969-1972, cursurile Facultății de Filosofie, Secția de Sociologie din Universitatea București. A lucrat inițial la Laboratorul de Sociologie Urbană (actualul Centru de Sociologie Urbană și Regională - CURS) , apoi ca asistent la Catedra
Sorin M. Rădulescu () [Corola-website/Science/333319_a_334648]
-
fost inginer cu studii la Berlin. Mama, Bălănoiu Paraschiva (născută Rădulescu), a fost fiica de mare mutilat de război (1877). Urmează școala elementară "Romanescu", în fostul cartier Uranus, apoi Colegiul Sfanțul Sava, iar între anii 1956-1962 Academia Tehnică Militară. După absolvire, lucrează, pentru o perioadă scurtă, în M.Ap.N., apoi funcționează ca profesor în învățământul preuniversitar. Bălănoiu a debutat în 1969 cu proza scurtă ("Adam"), urmat de altă ("Absenți la dragoste"). Deși, la vremea lor, au fost bine primite de critică, autorul
Emilian Bălănoiu () [Corola-website/Science/333333_a_334662]
-
provenit dintr-o familie nobilă de origine portugheză) și guvernator al Basarabiei între anii 1862 - 1863. Ivan, ful generalului-comandant de cavalerie din Țarskoe Selo, Osip Osipovici Velio, s-a născut în 1830. A fost educat la liceul imperial „Aleksandrovsk”. La absolvire, în 1847 a fost angajat la Ministerul imperial al Afacerilor Externe, și a fost un secretar senior la misiunile din Dresda (1854) și Bruxelles (1858). La începutul anilor 1860 Velio s-a întors în Rusia și a fost numit guvernator-adjunct
Ivan Velio () [Corola-website/Science/334597_a_335926]
-
(n. 6 noiembrie 1866 - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1916 și comandant al artileriei Armatei 1 în campania anului 1917. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Școlii Militare de Artilerie, Geniu și Marină, Regimentului 1 Artilerie Cetate
Alexandru Referendaru () [Corola-website/Science/334614_a_335943]
-
o dovadă a faptului că bateria a luat foc înainte de a onora garanția. După ce Samsung au aflat despre videoclip, au adăugat condiții suplimentare la oferirea garanției, printre care ștergerea videoclipului de pe Youtube, promisiunea de a nu mai încărca materiale similare, absolvirea în mod oficial a companiei de orice răspundere legală, renunțarea la dreptul de a intenta un proces și de a dezvălui public termenii înțelegerii. Samsung a mai cerut ca un martor să co-semneze propunerea. Atunci când ghostlyrich a împărtășit termenii propunerii
Efectul Streisand () [Corola-website/Science/334624_a_335953]
-
ar fi făcut parte din Garda de Fier, desele conflicte familiale și eșecul școlar din clasa întâi datorită relelor tratamente ale învățătorului, care îi aplică o bătaie bestială și care îl face pe copil să urască dascălii și școala. După absolvirea școlii elementare în comuna natală, intră la Liceul teoretic din Baia de Arieș, exmatriculat după trei luni din acuza absențelor și corigențelor. Încearcă să urmeze același liceu la fără frecvență, dar este dat afară din examenul scris la fizică de către
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
va fi tot mai clar că era vorba de o intervenție a politicului, deoarece tatăl refuzase să se înscrie întovărășirea ce tocmai se înființase în sat. Urmează, nu fără peripeții, o școală silvică de trei ani în orașul Câmpeni după absolvirea căreia este repartizat să muncească la Ocolul silvic din Aiud. Aici va urma cursurile liceului seral. Cum locuiește între gară, pușcărie și cimitirul acesteia, este impresionat de convoaiele de deținuți politici ce sunt duși cu lanțuri la mâini și la
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
A continuat școala la Liceul „Nicolae Iorga” din orașul Vălenii de Munte, Prahova, pe care l-a absolvit în anul 1960. A urmat cursurile Facultății de Biologie din cadrul Universității din București, pe care a absolvit-o în anul 1966. După absolvirea Facultății de Biologie a lucrat ca biolog și cercetător științific la Institutul de Cercetări Alimentare București, Departamentul de Microbiologie (1967-1971); biolog și cercetător științific la Centrul Dermato-Venerologic, Departamentul de Microscopie Electronică, București (1972-1982); cercetător științific la Institutul de Neurologie și
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
perioada 1919 - 1921 a urmat cursurile Școlii de Artilerie, Geniu și Marină din București și un an mai târziu după descentralizarea instituției, la Școala Navală din Constanța (în Muzeul Marinei Române) unde a fost absolventul primei promoții a acesteia. După absolvire este avansat la grad de aspirant și a fost repartizat la bordul monitorului „Alexandru Lahovary”. A mai ocupat funcții în Marina Militară și a fost un apropiat al Casei Regale a României și al regelui Carol al II-lea. În
Dimitrie Știubei () [Corola-website/Science/334695_a_336024]
-
om de știință. Ultimul an de studii a fost dedicat unui proiect de fizică pe tema spectrelor și fotografiei, subiect ce i-a devenit "Oberreal Abiturium". A fost singura fată din promoția ei care s-a specializat în fizică. După absolvire, în aprilie 1928, tatăl ei a trimis-o șase luni în Anglia să învețe limba engleză și bunele maniere. A fost admisă la Universitatea din München în 1929, unde a participat la cursurile lui Arnold Sommerfeld. Pentru doctorat, tatăl ei
Hilde Levi () [Corola-website/Science/334751_a_336080]
-
Timpului (ediția 2014), Premiul pentru IMPACT și Premiul al II-lea la secțiunea 'Comportament civic și participare publică' (Gală Societății Civile, 2015). <ref name="https://stiri.telem.ro 2015-09-03"></ref> s-a născut în satul Ciohorăni, Miroslovești, județul Iași. În urmă absolvirii Facultatății de Silvicultura și Exploatări Forestiere din Brașov și după șapte ani petrecuți la Ocolul Silvic Pașcani, a fost repartizat, în urma unui concurs, la Sectorul Dendrologic al Grădinii Botanice din Iași (15 august 1967). Deși familia l-ar fi îndrumat
Ionel Lupu () [Corola-website/Science/334770_a_336099]
-
multiplă, iar trei ani mai târziu părinții săi au divorțat. Mutându-se în Long Island, ea a intrat la studii la South Side High School din Rockville Centre, New York și s-a remarcat ca „clovnul clasei” și „coșmarul profesorilor” până la absolvire, în 1999. Apoi s-a mutat în Baltimore, Maryland și după școală s-a înscris la Towson University, pe care a absolvit-o cu specializare teatrală în 2003. Ea s-a reîntors în New York City după colegiu, unde a studiat
Amy Schumer () [Corola-website/Science/334872_a_336201]
-
armatele Tratatului de la Varșovia. În anul 1979 a obținut un doctorat în filologie la aceeași universitate, pe specializarea limba română. A devenit pasionat de literatura română și a călătorit în România, fiind întâmpinat peste tot cu o mare simpatie. După absolvirea facultății, a început să traducă din limbile franceză și română în limba cehă. A lucrat ca redactor-stilizator la Editura Práce (1977-1984), apoi ca redactor la Secția literaturi romanice a Editurii Odeon din Praga (1984-1994), unde a ocupat în perioada 1992-1993
Jiří Našinec () [Corola-website/Science/334865_a_336194]
-
suprapopularea universităților și pentru a proteja anumite ocupații specifice. Practic, ultimele statistici au demonstrat că în timp ce numărul de studenți a crescut cu 100% față de 1980, în aceeași perioadă de timp, numărul de cadre didactice a crescut doar cu 25%. După absolvirea cursurilor școlii medii, care poate fi un gimnaziu (Gymnasium) sau a altor tipuri de școală medie (Gesamtschule, Kolleg, Berufsoberschule sau școală medie populară), în urma unei serii de examene de testare a cunoștințelor acumulate (Abitur), după obținerea anumitor calificative, absolvenții primesc
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
dizabilități, cei care au o situație materială precară, cum ar fi orfanii sau cei care trebuie să aibă grijă de un alt membru al familiei. 20% din cei admiși trebuie să provină din top 20, primii 20% la examenele de absolvire. Alți 20% sunt rezervați pentru cei care așteaptă de mai mulți ani să fie admiși. La locurile rămase după completarea celor menționate anterior, universitatea poate aplica orice criteriu de admitere. La nivel federal, în general, în fiecare an, 51% din
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
cu specialitatea aleasă. În unele cazuri, pot conta și calificativele obținute anterior în timpul cursurilor medii, ponderea principală având-o totuși nota la examenul de admitere. Examenul de admitere acordă astfel o șansă suplimentară candidaților cu notă mică la examenul de absolvire, sau celor care au doar o diplomă vocațională. Candidaților nu li se cere vreo scrisoare de intenție, scrisori de recomandare, sau alte asemenea. Examenele sunt scrise, cu excepția teatrului și învățământului, unde există și o examinare orală. Pentru specializările în domeniul
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
sistemul de admitere seamănă cu cel german. Este cazul domeniilor tehnice (inginerie), științe, și alte asemenea. Admiterea la aceste domenii de studiu este mult mai puțin riguroasă, bunăoară, o treime din locuri se ocupă pe baza notei de la examenul de absolvire, restul pe baza unui examen scris. Nu se poate studia la mai multe specializări în paralel. În Finlanda, "numerus clausus" este principalul factor care limitează numărul de studenți. După admiterea în învățământul superior, în mod normal, studentul nu mai poate
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
n. 29 august 1951, s. Lozova, r. Strășeni) este un istoric și muzeograf din Republica Moldova. Din anul 1985 și până în prezent exercită funcția de director general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. În anul 1968, după absolvirea școlii medii din satul natal, continuă studiile la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. În anul 1973 debutează în profesia de muzeograf, fiind angajat la Muzeul republican "„G. I. Kotovski și Gh. Lazo”", unde va lucra până în
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
(n. 7 decembrie 1735 la Nogaredo, Trento - d. 24 august 1803 la Milano) a fost un matematician italian, cunoscut pentru faptul că a introdus termenul de coordonate polare. Fratele său fost fizicianul Felice Fontana. După absolvirea studiilor, intră într-un ordin religios și este trimis ca profesor de matematică la Senigallia. Ulterior preia o funcție similară la Universitatea din Pavia, ca succesor al lui Rudjer Josip Boscovich, ca apoi să devină șeful Catedrei de Matematică al
Gregorio Fontana () [Corola-website/Science/332061_a_333390]
-
Facultatea de Medicină ca șef de promoție (1949) și devine Doctor în Medicină și Chirurgie cu teza (240 de pagini) “Considerații asupra medicinii terenului”. În 1954, se înscrie la Facultatea de Fizică-Matematică a Universității din București, (examen și diplomă de absolvire 1961). La Faculatea de Medicină o întâlnește pe Zoe Rusiu studentă, la pediatrie, colega de an. După o relație de cinci ani, în iulie 1948 se căsătorește civil -și apoi religios la Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Ploiești. În
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]