29,392 matches
-
ei. De asemenea, ea a câștigat și o excursie în Maldive. În 2000, pe canalul "Métropole 6", la emisiunea "Graines de star", Alizée a dorit să participe la concursul de dans organizat, dar nu a fost posibil deoarece concursul de dans era doar pentru grupe. A fost astfel înscrisă de prietenele ei, fără să știe, la concursul de intepretat organizat în cadrul aceleeași emisiuni. A fost chemată la casting, a luat proba și ajuns să cânte în fața unui întreg public melodia lui
Alizée () [Corola-website/Science/306432_a_307761]
-
Alizée a reușit să-și mențină o bună imagine publică. Spune despre ea că este o persoană timidă, rezervată, foarte curioasă și generoasă. Chiar dacă are o carieră de cântăreață, ea preferă mai mult să danseze, având cunoștințe destul de aprofundate în dans clasic, jazz, balet, tap și flamenco. Dintre sporturi ea preferă fotbalul, fiind și suporter al echipei AC Ajaccio (Corsica). Detesta culoarea verde, dar îi place, în schimb, rozul. Alizée a participat și la concerte efectuate în scopuri caritabile. În 2001
Alizée () [Corola-website/Science/306432_a_307761]
-
două versiuni pentru operă: „Arșița” (compozitor Nicolae Brânduș) - spectacolul a fost prezentat în 1986 în studiourile Radioteleviziunii Române și a fost considerat evenimentul stagiunii de critica de specialitate -, și „...G...” (compozitor Fred Popovici) - realizată în 1988. De asemenea, Compania de dans Mandala din Sfântu Gheorghe a realizat în 2007 un spectacol de teatru-dans, după nuvela lui Mircea Eliade, în regia lui Aimen Klimmeron, care „este rezultatul unui demers temerar (...) de a descoperi sensurile din textul lui Mircea Eliade, apelând la forța
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Gheorghe a realizat în 2007 un spectacol de teatru-dans, după nuvela lui Mircea Eliade, în regia lui Aimen Klimmeron, care „este rezultatul unui demers temerar (...) de a descoperi sensurile din textul lui Mircea Eliade, apelând la forța de expresie a dansului contemporan”. Filmul "Eu sunt Adam!" (lansat în 1996 și având o durată de 108 minute) a fost inspirat din proza fantastică a lui Mircea Eliade, mai precis din nuvelele „Pe strada Mântuleasa...”, „La țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
orchestrată de Alexandr Glazunov. În 1868 Borodin a abandonat lucrul la Simfonia nr. 2 pentru a lucra la opera "Cneazul Igor" care este considerată cea mai semnificativă lucrare a sa și una dintre cele mai importante opere istorice ruse. Conține "Dansurile Polovțiene", frecvent interpretate separat în sălile de concert și este poate cea mai cunoscută compoziție a lui Borodin. Opera (ca și alte câteva lucrări) a rămas neterminată la moartea lui Borodin dar a fost ulterior terminată de Rimski-Korsakov și Glazunov
Alexandr Porfirievici Borodin () [Corola-website/Science/306476_a_307805]
-
Textier: Andreea Andrei) (2004) Locul 3 - Festivalul Nilului - Cairo, Egipt (2005) Locul 3 - Festivalul de creație “Sărbătorile de iarnă - România Actualități” cu piesa “Prima dragoste de ajun” (Compozitor: Ovidiu Komonyik; Textier: Zoe Alecu) (2007) Locul 1 - Festivalul de muzică și dans “Orpheus Italy” (1-8 aprilie 2008) Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România - Festivalul “George Grigoriu” ediția aIVă (18-20 mai 2008) La vârsta de 14 ani participa la un nou serial-spectacol marca TVR numit: “Numai cu acordul minorilor” Alte apariții TV
Noni Răzvan Ene () [Corola-website/Science/305891_a_307220]
-
Claponul”" lui Ion Luca Caragiale, "“Ghimpele”" și "“Satyrul”". În 1869 are loc aici înființarea societății Românismul al lui C.H. Grandea, care avea sediul în același pasaj. La etajele superioare ale clădirilor adiacente existau locuințe. Aici stătea Villemot, un profesor de dans francez. Deasupra lui locuia Bonifaciu Florescu, profesor de limba franceză și de istorie, fiul lui Nicolae Bălcescu și al Luxiței Florescu. În clădirile învecinate au trăit pentru o vreme Nicolae Filimon și Nicolae Grigorescu. Pasajul era un loc în jurul căruia
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
Începând cu 10 octombrie 2011, a realizat emisiunea „Sub semnul întrebării”, tot la B1 TV, un talk-show cu public, difuzat în direct, de luni până joi. În anul 2000 a debutat cu romanul "Dincolo". A lansat și volume de publicistică, "Dans de Bragadiru" și "Fiare Vechi", editate de Polirom. În 2012, a apărut la Editura „ Mașina de scris” cartea "Bucureștiul - chinurile și facerea". A predat cursuri de jurnalism la Centrul pentru Jurnalism Independent și la Școala Superioară de Jurnalistică. A înregistrat
Robert Turcescu () [Corola-website/Science/305958_a_307287]
-
află 96,24 ha de pășuni ce constitie 6,1% din totalul de terenuri agricole. Casa de cultură reprezintă o clădire cu două nivele, care a fost dată în exploate în anul 1987. La primul nivel este amplasată sala de dansuri, sala pentru cercul « Mîini dibace », biroul personalului administrativ. Toate încăperile necesită reparație curentă și în special schimbarea ferestrelor. Sala mare de festivități este pentru un număr de 309 persoane, dar nu există un sistem de încălzire și iluminare a sălii
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
copiilor activități de cusătorie, broderie și elemente de artizanat. Cercul nu dispune de utilaj, care ar da posibilitate de diversificat activitățile și de a implica un cerc cît mai mare de copii. În cadrul Casei de Cultură activează două cercuri de dans : cercul de dans modern « Speranța » și cercul de dans popular « Opincuța ». De asemenea activează colectivul folcloric « Sălcioara », care are 13 membri, dar din motivul lipsei costumelor naționale a fost ratată posibilitatea de atestare ca colectiv « model ». Este constituit și un
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
cusătorie, broderie și elemente de artizanat. Cercul nu dispune de utilaj, care ar da posibilitate de diversificat activitățile și de a implica un cerc cît mai mare de copii. În cadrul Casei de Cultură activează două cercuri de dans : cercul de dans modern « Speranța » și cercul de dans popular « Opincuța ». De asemenea activează colectivul folcloric « Sălcioara », care are 13 membri, dar din motivul lipsei costumelor naționale a fost ratată posibilitatea de atestare ca colectiv « model ». Este constituit și un ansambul de muzică
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
Cercul nu dispune de utilaj, care ar da posibilitate de diversificat activitățile și de a implica un cerc cît mai mare de copii. În cadrul Casei de Cultură activează două cercuri de dans : cercul de dans modern « Speranța » și cercul de dans popular « Opincuța ». De asemenea activează colectivul folcloric « Sălcioara », care are 13 membri, dar din motivul lipsei costumelor naționale a fost ratată posibilitatea de atestare ca colectiv « model ». Este constituit și un ansambul de muzică ușoară, care de asemenea duce lipsă
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
Paris), cunoscutul portretist preferat al regiunii a descoperit culorile vii ale piețelor de flori din Italia (Piață în Neapole și variantele acesteia), ale bogatului port popular din zonele păstrătoare de tradiții (seriile de tineri în port caracteristic pentru zona Matyóföld, Dansul fetelor, Femei la pârâu) și nuanțele de verde odihnitor al dealurilor cărășene vibrând în luminile verii (Peisaj la Ferdinandsberg, Dealuri cărășene etc.). Lucrările din perioada 1906-1924 completează cu imagini neașteptate, aproape impresioniste creația „obișnuită” a artistului de formație clasică. Mai
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
decizie; - soluții; - creativitate; - prejudecăți. Durata: 30ʹ Scenariul activității Se va prezenta elevilor următorul fragment de poveste: „Andrei, Alina, Cătălin și Ionuț sunt la o petrecere unde se distrează de minune. La un moment dat Alina este invitată de Ionuț la dans. Ea îl refuză spunându-i: - Nu vreau să dansez cu tine! Ești un prost! Nici măcar nu ai reușit la liceu!“ Elevii vor fi împărțiți în 5-6 grupe și vor fi îndemnați să continue povestea, analizând cauzele conflictului și găsind cât
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
la un festival de publicitate cu o reclamă proprie. Această reclamă se referă la manifestarea calităților personale în profesia pe care și-o doresc și va fi exprimată cât mai creativ prin: desen, pliante, cântec, versuri, motto-uri, caricaturi, mimă, dans etc.. Elevii vor fi permanent încurajați să scoată în evidență acele însușiri care-i ajută să fie cei mai buni în meseria aleasă. Colegii sunt încurajați să adreseze întrebări „actorului“ care își prezintă reclama. Analiza activității Discuțiile vor avea în
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
deosebită datorită gamelanului. Cu toate că în Indonezia este popular acest instrument, în Băli este diferit de gamelanul din celelalte insule deoarece are cu mult mai multe componente. Dânsul este acompaniat de gamelan, și are aproape întotdeauna un rol de sceneta. Cele mai multe dansuri balineze sunt defapt scenete din epopeea Mahabharata și Ramayana, sau legende tradiționale. Dânsul se deosebește de alte dansuri vestice, prin mișcările precise, acompaniate de ritmul accentuat și schimbările bruște de tempo ale gamelanului. Mâinile, degetele, capul și ochii sunt elemente
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
insule deoarece are cu mult mai multe componente. Dânsul este acompaniat de gamelan, și are aproape întotdeauna un rol de sceneta. Cele mai multe dansuri balineze sunt defapt scenete din epopeea Mahabharata și Ramayana, sau legende tradiționale. Dânsul se deosebește de alte dansuri vestice, prin mișcările precise, acompaniate de ritmul accentuat și schimbările bruște de tempo ale gamelanului. Mâinile, degetele, capul și ochii sunt elemente foarte importante,la fel si expresia fetei, în cazul scenetelor. Sunt cateva dansuri tradiționale, car nu și-au
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
Dânsul se deosebește de alte dansuri vestice, prin mișcările precise, acompaniate de ritmul accentuat și schimbările bruște de tempo ale gamelanului. Mâinile, degetele, capul și ochii sunt elemente foarte importante,la fel si expresia fetei, în cazul scenetelor. Sunt cateva dansuri tradiționale, car nu și-au schimbat formă în timp, dar astăzi, în Băli se dansează foarte mult în scopul comerțului. Înainte, dansurile făceau parte din programul pentru sărbătorile religioase, festivaluri iar fetele tinere și frumoase dansau la curțile regale. Muzică
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
degetele, capul și ochii sunt elemente foarte importante,la fel si expresia fetei, în cazul scenetelor. Sunt cateva dansuri tradiționale, car nu și-au schimbat formă în timp, dar astăzi, în Băli se dansează foarte mult în scopul comerțului. Înainte, dansurile făceau parte din programul pentru sărbătorile religioase, festivaluri iar fetele tinere și frumoase dansau la curțile regale. Muzică și dansul balinez nu mai este o artă statică. În urmă cu 100 de ani, dansurile aveau specific anume, fiecare dans era
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
car nu și-au schimbat formă în timp, dar astăzi, în Băli se dansează foarte mult în scopul comerțului. Înainte, dansurile făceau parte din programul pentru sărbătorile religioase, festivaluri iar fetele tinere și frumoase dansau la curțile regale. Muzică și dansul balinez nu mai este o artă statică. În urmă cu 100 de ani, dansurile aveau specific anume, fiecare dans era dansat doar într-un anume fel. De exemplu "Oleg Trambulilingan", era un dans din anii 1950, dar care s-a
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
foarte mult în scopul comerțului. Înainte, dansurile făceau parte din programul pentru sărbătorile religioase, festivaluri iar fetele tinere și frumoase dansau la curțile regale. Muzică și dansul balinez nu mai este o artă statică. În urmă cu 100 de ani, dansurile aveau specific anume, fiecare dans era dansat doar într-un anume fel. De exemplu "Oleg Trambulilingan", era un dans din anii 1950, dar care s-a modificat în timp, iar azi se dansează formă modernă. Se mai păstrează unele dansuri
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
Înainte, dansurile făceau parte din programul pentru sărbătorile religioase, festivaluri iar fetele tinere și frumoase dansau la curțile regale. Muzică și dansul balinez nu mai este o artă statică. În urmă cu 100 de ani, dansurile aveau specific anume, fiecare dans era dansat doar într-un anume fel. De exemplu "Oleg Trambulilingan", era un dans din anii 1950, dar care s-a modificat în timp, iar azi se dansează formă modernă. Se mai păstrează unele dansuri tradiționale care nu au suferit
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
frumoase dansau la curțile regale. Muzică și dansul balinez nu mai este o artă statică. În urmă cu 100 de ani, dansurile aveau specific anume, fiecare dans era dansat doar într-un anume fel. De exemplu "Oleg Trambulilingan", era un dans din anii 1950, dar care s-a modificat în timp, iar azi se dansează formă modernă. Se mai păstrează unele dansuri tradiționale care nu au suferit nici o modificare, si care au melodia specifică fiecărei reprezentații. Dansurile specifice balineze și care
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
dansurile aveau specific anume, fiecare dans era dansat doar într-un anume fel. De exemplu "Oleg Trambulilingan", era un dans din anii 1950, dar care s-a modificat în timp, iar azi se dansează formă modernă. Se mai păstrează unele dansuri tradiționale care nu au suferit nici o modificare, si care au melodia specifică fiecărei reprezentații. Dansurile specifice balineze și care și-au păstrat coregrafia, sunt în cea mai mare parte, scenete din literatura indiană, mai ales din epica Mahabharata și Ramayana
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
Oleg Trambulilingan", era un dans din anii 1950, dar care s-a modificat în timp, iar azi se dansează formă modernă. Se mai păstrează unele dansuri tradiționale care nu au suferit nici o modificare, si care au melodia specifică fiecărei reprezentații. Dansurile specifice balineze și care și-au păstrat coregrafia, sunt în cea mai mare parte, scenete din literatura indiană, mai ales din epica Mahabharata și Ramayana. Dânsul Topeng, a rămas neschimbat, ca și Sanghyang, Barong și Rangda, Lagong, Bariș, cu toate că în
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]