27,134 matches
-
30% în ultimii 10 ani. Această specie este în pericol de dispariție din cauza distrugerii habitatului, lucrărilor de irigație și dispariția canalelor puțin adânci, ca habitate adecvate, limitarea zonelor de inundație a râurilor, concurența cu alte specii introduse de pești și poluarea chimică Regularizarea râurilor pentru transportul pe apă și drenarea zonelor umede pentru recuperarea terenurilor arabile au redus numărul apelor stătătoare (brațuri moarte etc.) unde specia era găsită în ultimul timp. Țigănușul se mișcă între apele stătătoare în perioadele de inundații
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii covorului vegetal datorită exploatării excesive, necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivării excesive, despăduririlor masive și suprapășunatului, diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul mediteranean). Astfel, Mesopotamia, o zonă inițial înfloritoare, a fost
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
alimentelor în restaurante, fabrici de procesare a alimentelor sau în bucătăriile individuale. Acest deșeu este denumit indirect și "ulei uzat". Deși nu-i acordăm o mare importanță, acest deșeu este un deșeu foarte periculos. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru poluarea a milioane de litri de apă, prin aruncarea uleiului vegetal uzat în canalizare. Conform unui studiu, realizat de organele abilitate ale Comisiei Europene, uleiurile vegetale uzate reprezintă 12% din poluanții prezenți în apă și sol. Un litru de ulei alimentar
Grăsimi alimentare uzate () [Corola-website/Science/330092_a_331421]
-
sitului (aflat în proximitatea a trei așezări urbane) este una destul de ridicată, atât din cauza afluenței mari de turiști, cât și pentru faptul că acesta este relativ ușor accesibil. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat, poluarea pâraielor și pajiștilor cu resturi menajere, tiroliana de pe traseul ce duce la Canionul Șapte Scări, vecinătatea cu drumul național DN1, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
fi apariția căruțelor și explorarea Americii de Nord de către bărbați albi. Semnele trei, patru și cinci s-ar referi la sosirea bovinelor, construcția căii ferate și respectiv răspândirea liniilor telefonice. Semnul șase s-ar referi la construcția șoselelor și al șaptelea la poluarea apelor. Ultim semn este descris astfel: Veți auzi de un loc locuit în ceruri, aflat deasupra pământului, care va cădea ca într-un mare accident. Acestă [prăbușire] va arăta ca o stea albastră. Foarte curând după aceea, ceremoniile oamenilor mei
Stea Albastră Kachina () [Corola-website/Science/330367_a_331696]
-
fluviilor Odra, Vistula (Polonia), Tagus (Spania), Rhône (Franța), Lacul Constance (Germania). Lostrița a fost identificată în următoarele țări: Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ucraina. Din cauza pescuitului abuziv, ilegal (braconaj), poluării și al altori factori, lostrița este azi pe cale de dispariție. Odinioară (între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) lostrița se găsea în mai multe râuri din România: în Mureș (până la Alba-Iulia), Cerna din Banat (până la
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
de obicei solitar, însă peștii adulți nu sunt solitari. Face doar migrații scurte în timpul perioadei de depunere a icrelor, când se urcă în râuri pentru a se reproduce în afluenți. Este o specie foarte sensibilă la alterarea mediului și la poluare, aceștia fiind factori de primă importanță care au dus la dispariția speciei din diverse locuri. Este un pește răpitor foarte lacom și hrăpăreț. Hrana constă aproape exclusiv din pești. Vânează, în special, noaptea. Este un adevărat "tigru" al apelor de
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
capabile să se susțină autonom sunt foarte puține, trei au fost identificate în Austria (în Pielach, Melk și Drava), pe o suprafață totală populată de pește mai mică de 500 km² (bazată pe locurile de reproducere). În trecut pescuitul excesiv, poluarea și construcția de baraje au dus la declinul speciei. Actualmente principala amenințare pentru specie este reprezentată de regularizarea cursurilor apelor, efectuate de numeroase centrale hidroelectrice prezente în bazinul Dunării. Centralele contribuie, de asemenea, la fragmentarea arealului, întrerupând continuitatea râului și
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Centralele contribuie, de asemenea, la fragmentarea arealului, întrerupând continuitatea râului și împiedicând urcarea în susul apei a lostriței spre locurile de reproducere. Rarefierea lostriței este, de asemenea, legată de scăderea constantă a prăzii obișnuite (scobarul etc) și a diverselor forme de poluare (mai ales în Bosnia și Croația) și a nivelului scăzut a cursurilor de apă în timpul secetei. În România, din cauza factorilor menționați mai sus, lostrița este azi pe cale de dispariție sau chiar a dispărut din mai multe râuri în care trăia
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
este galben-albicioasă. Sunt, de obicei, păsări monogame, rar poligame. Nu este o specie amenințată. În general, este larg răspândită într-un habitat adecvat, dar frecvent multe populații sunt în declin, unele scăzând îngrijorător. Recolonizează habitatul anterior în cazul în care poluarea încetează sau calitate apei se îmbunătățește. Subspecia "olympicus" a dispărut în Cipru. Nu au însemnătate economică. Este un simbol al frumuseței și menținerii intacte al regiunii de munte. Sunt descrise câteva subspecii, dintre care 3 în România: În România este
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
Alte pietre prețioase ca safirele, rubinele, esmeraldele au sisteme diferite de evaluare. Alea sunt alese de obicei să onoreze tradiția unei familii, să fie unice, să fie responsabile social adică să nu fie asociate cu diamantele de sânge sau cu poluarea cauzată de minele de aur sau să se potrivescă cu preferințele stilistice individuale. Pietrele sintetice și înlocuitorii de diamante, cum ar fi zirconiul cubic sunt de asemenea alegeri populare care sunt responsabile social și sunt mai economice, menținând aspectul dorit
Inel de logodnă () [Corola-website/Science/329333_a_330662]
-
1983. Varley a transformat ulterior cartea într-un scenariu pentru "filmul omonim" din 1989. Atât cartea cât și filmul având la bază povestirea "Air Raid", pe care Varley a publicat-o în 1977. În romanul "Mileniu" este prezentat stadiul de poluare extremă la care a ajuns Pământul după mii de ani de războaie de toate felurile, dintre care se remarcă nouăsprezece războaie nucleare. Baza genetică a omenirii a fost afectată iremediabil, puținii reprezentanți ai rasei care mai supraviețuiesc în acele timpuri
Mileniu (roman de John Varley) () [Corola-website/Science/328601_a_329930]
-
noastre și dezastrele iminente pe care schimbările din prezent le vor avea asupra evenimentelor ulterioare și a lumii viitorului. Louise Baltimore conduce "echipa de răpiri" care călătorește în trecut și aduce oameni care, în condițiile istorice normale, au murit. Din cauza poluării masive și a afecțiunilor genetice, Louisei îi lipsește un picior și are nevoie zilnic de tratament medical. Deși e urâtă din cauza bolilor care i-au afectat pielea, ea pare frumoasă datorită "costumului-piele". Echipa condusă de ea folosește o "Poartă" pentru
Mileniu (roman de John Varley) () [Corola-website/Science/328601_a_329930]
-
emisie făcând parte din Norul din Orion (un nor molecular gigant) care conține și Nebuloasa Cap de Cal și Nebuloasa din Orion, este situată tot în jurul centurii și poate fi observată cu ochiul liber în condiții foarte bune, fără nicio poluare luminoasă. Ea are o culoare roșie datorată cantității sale de hidrogen ionizat. Trasând o linie imaginara pornind de la Mintaka în direcția Sud-Est, ajungem la Sirius. Invers, continuând linia imaginara spre Nord-Vest, ajungem la Aldebaran. Unii egiptologi, precum Selim Hassan și
Centura lui Orion () [Corola-website/Science/328702_a_330031]
-
Poluarea acustică, denumită și poluare fonică sau poluare sonoră, este o componentă a poluării mediului, produsă de zgomote. Zgomotul este definit ca un complex de sunete fără un caracter periodic, cu insurgență dezagreabilă aleatoare, care afectează starea psihologică și biologică a
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]
-
Poluarea acustică, denumită și poluare fonică sau poluare sonoră, este o componentă a poluării mediului, produsă de zgomote. Zgomotul este definit ca un complex de sunete fără un caracter periodic, cu insurgență dezagreabilă aleatoare, care afectează starea psihologică și biologică a oamenilor și a altor
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]
-
Poluarea acustică, denumită și poluare fonică sau poluare sonoră, este o componentă a poluării mediului, produsă de zgomote. Zgomotul este definit ca un complex de sunete fără un caracter periodic, cu insurgență dezagreabilă aleatoare, care afectează starea psihologică și biologică a oamenilor și a altor organisme din natură
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]
-
Poluarea acustică, denumită și poluare fonică sau poluare sonoră, este o componentă a poluării mediului, produsă de zgomote. Zgomotul este definit ca un complex de sunete fără un caracter periodic, cu insurgență dezagreabilă aleatoare, care afectează starea psihologică și biologică a oamenilor și a altor organisme din natură. Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]
-
sonore. S-a admis că cifra 80 pe scara de decibeli, sau pe scara de foni, reprezintă pragul la care intensitatea sunetului devine nocivă. Expunerea excesivă la zgomot intens și pe perioade lungi de timp determină surditatea. În studiile de poluare acustică, pentru determinarea aproape a oricărui tip de zgomot, în mod special pentru domeniile industrial, protecția mediului și zgomot aeroportuar, se utilizează sonometrele care măsoară nivelul de presiune acustică. Cu ajutorul său, prin măsurări repetate, se poate obține o hartă de
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]
-
domeniile industrial, protecția mediului și zgomot aeroportuar, se utilizează sonometrele care măsoară nivelul de presiune acustică. Cu ajutorul său, prin măsurări repetate, se poate obține o hartă de zgomot a unei localități sau zone. În mediile industriale, o sursă importantă de poluare acustică o reprezintă țevile prin care circulă gazele, vaporii sau lichidele, acestea reprezentând adeseori un risc grav pentru sănătatea și siguranța muncitorilor. Alte surse de poluare acustică în mediul industrial sunt: În localități, sursele de poluare fonică sunt clasificate în
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]
-
de zgomot a unei localități sau zone. În mediile industriale, o sursă importantă de poluare acustică o reprezintă țevile prin care circulă gazele, vaporii sau lichidele, acestea reprezentând adeseori un risc grav pentru sănătatea și siguranța muncitorilor. Alte surse de poluare acustică în mediul industrial sunt: În localități, sursele de poluare fonică sunt clasificate în: Potrivit unui studiu publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), poluarea acustică produsă de trafic (autovehicule, trenuri și avioane) stă la originea unor boli, disfuncții și
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]
-
o sursă importantă de poluare acustică o reprezintă țevile prin care circulă gazele, vaporii sau lichidele, acestea reprezentând adeseori un risc grav pentru sănătatea și siguranța muncitorilor. Alte surse de poluare acustică în mediul industrial sunt: În localități, sursele de poluare fonică sunt clasificate în: Potrivit unui studiu publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), poluarea acustică produsă de trafic (autovehicule, trenuri și avioane) stă la originea unor boli, disfuncții și morți premature. Zgomotul produs de mijloacele de transport poate provoca
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]
-
lichidele, acestea reprezentând adeseori un risc grav pentru sănătatea și siguranța muncitorilor. Alte surse de poluare acustică în mediul industrial sunt: În localități, sursele de poluare fonică sunt clasificate în: Potrivit unui studiu publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), poluarea acustică produsă de trafic (autovehicule, trenuri și avioane) stă la originea unor boli, disfuncții și morți premature. Zgomotul produs de mijloacele de transport poate provoca diverse tulburări, de la insomnie la infarct, probleme de învățare și acufene (țiuituri în urechi) Potrivit
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]
-
premature. Zgomotul produs de mijloacele de transport poate provoca diverse tulburări, de la insomnie la infarct, probleme de învățare și acufene (țiuituri în urechi) Potrivit studiului, zgomotul provocat de traficul rutier este „al doilea factor de mediu favorizant al îmbolnăvirilor”, după poluarea atmosferică. Alte efecte negative ale zgomotului asupra omului constau în spasme stomacale, tresărirea și reținerea respirației, tensionarea musculaturii, dilatarea pupilelor sau chiar moartea, dacă această poluare acustică depășește pragul de 180 dbA. În anul 2015, se estima că aproximativ 10
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]
-
provocat de traficul rutier este „al doilea factor de mediu favorizant al îmbolnăvirilor”, după poluarea atmosferică. Alte efecte negative ale zgomotului asupra omului constau în spasme stomacale, tresărirea și reținerea respirației, tensionarea musculaturii, dilatarea pupilelor sau chiar moartea, dacă această poluare acustică depășește pragul de 180 dbA. În anul 2015, se estima că aproximativ 10.000 de persoane mor anual, în întreaga lume, din cauza afecțiunilor asociate poluării sonore din marile orașe. Pe 24 septembrie 2002, nave ale NATO au efectuat un
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]