28,018 matches
-
credință ce înfățișează arma vicleană, trădătoare, în mâna ascunsă stângă. Protecția oferită de mâinile materne se transformă în protecția oferită de mâinile zeului (Horus era inițial reprezentat la egipteni ca un șoim, protejând cerul și pământul cu aripile mâini). Dualitatea sexuală a mâinii feminine și a celei masculine apare celebrată în forța magică a podoabelor mâinilor și în forța de protecție din împerecherea celor două membre ale corpului. Faptul că animalele nu au diferențieri între mâini și picioare dovedește importanța mâinii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
completat de miniaturi, kamasutra a fost și este o artă de a trăi cu acceptul feminității, al muzicii, dansului și plăcerii parfumului și nuriturii. Adeseori mâinile sunt vopsite cu henna, de fapt este o pregătire a tinerilor pentru importanta viață sexuală. „[...] care te-am purtat brățară la mâna casnică-a gândirii. Cu care-am năzuit alături să leagăn pruncul omenirii”, T. Arghezi, Psalmul de taină - liniile palmare descoperă destinul din vise Pentru o tânără persoană, mâna personală, visată poate, semnifică suspiciune
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
un bărbat gol, nu m-au deranjat avansurile masculine, nici măcar cele deplasate. Îmi ziceam, "Ei și?" Acum totul se politizează... Nu zic că nu e ceva demn de luat în seamă. Nu mă lasă rece că femeile sunt supuse hărțuirii sexuale. Ce cred eu, însă, e că multe femei se plâng de dragul de a se plânge. Că nu e altceva la mijloc decât o mică neînțelegere cotidiană. Un băiețel pupă o fetiță la școală și dintr-odată totul ia amploare națională
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dar o să fie interesant de urmărit. Cititorule, adio! Aceste ultime fraze sunt probabil cea mai reușită parte a cărții, care, altfel, e un manual despre cum pot fi contraziși catolicii (majoritatea de origine irlandeză, dar nu numai) pe tema vieții sexuale, mai precis a contraceptivelor. Totul se leagă de sex, într-o narațiune fără false pudori, care refuză suspansul. Pierzi o istorie de cum intri în alta, apoi, după un număr de pagini ți se cere să-ți aduci tot aminte. Personajele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sexul și neființa. Primul e ca și inexistent, al doilea îl strivește. Yolande își face apariția și îi aduce echilibru. Tema irlandeză a catolicismului și vocației pentru biserică reapare. Preotul (Bernard) cere să redevină laic și pare inapt pentru viața sexuală până ce Yolande îl readuce la viață printr-un fel de terapie. Ea e cea de la care acest fost preot, lipsit până acum de o viață a lui, primește în finalul romanului ceea ce el numește vești "foarte bune" din Paradis. Iubirea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au o aventură (fizică) pasională de trei săptămâni, încheiată ca un duș rece de suspiciunea doctorilor că Ralph are cancer la ficat. E vorba însă doar de un "chist hidatic", operat fără complicații în final. Perspectiva morții reduce dramatic apetitul sexual și Ralph uită de Helen cu totul. Carrie uită și ea de aventura ei. În cele din urmă ajungem să ne întrebăm dacă eroii au memorie afectivă. Singurătatea lor e totală. Intriga acestui roman e o încâlceală de incidente care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
soțul ei decedat, de Martin (a cărui amintire o torturează cu aventurile pe care i leștie, dar pe care le iartă în cele din urmă, după ce are și ea o aventură cu Ralph) și de Ralph. Trebuie remarcat că lăcomia (sexuală) e atribuită în Thinks... bărbaților. Martin se culcă cu secretarele de platou, iar Ralph cu colegele de conferință. Unele se metamorfozează în amintiri agreabile (Isabel Hotchkiss), altele îl bântuie amenințător (Ludmila Lisk, din Praga, care îi forțează mâna s-o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a cunoscut un biograf literar la cafeneaua noului sediu al British Library și au început să se întâlnească. E divorțat, cu trei copii adolescenți. Se văd des, merg împreună în vacanță, dar locuiesc separat. (p. 340) Faptul că aceste permutări sexuale nu au importanță pentru roman (adevăratul mesager pare a fi Ralph Messenger / Mesager) e dovedit de această ultimă pagină, care ne spune exact cine cu cine rămâne. E o rezolvare prea simplă pentru un Desperado. În concluzie, triunghiurile amoroase (ori
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să demitizeze rima în același timp. În poemul menționat, Fleur Adcock afirmă ce are de spus fără reticență. Ea sfidează lectorul. Avem rime. Avem ironie marea dovadă a postmodernității. Folosește pe șleau toate cuvintele din vocabularul medical legat de bolile sexuale. Ni se demonstrează astfel că a fi Desperado înseamnă a îndrăzni. S-ar putea, însă, ca poemul în cauză să fi mers prea departe, amenințând statutul poeziei. It's Done This! (Uite ce-a făcut!) e combinația ideală de ironie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pictatului pe pereții grotelor, în care se afla altarul focului sacru și al dansurilor rituale. Religiozitatea omului a fost un alt dat al superiorității sale față de animale. Rațiunea manifestată din timpuri străvechi funcționând, grija omului a depășit sfera nutriției, instinctului sexual și a agresivității intertribale, căutând să răspundă cerințelor spiritului și tot mai mulți cercetători afirmă că viața spirituală l-a însoțit pe om întotdeauna. Antropologia, paleontologia , susținute de arheologie, își dau mâna, înnoindu-și mereu cunoștințele despre primitivi. Omul preistoric
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
interdicții alimentare, prescripții de igienă și explicații privind originea bolilor ca fiind pedepse divine. În cartea lui Iacov stă scris: „Dumnezeu rănește, Dumnezeu pansează; El te îmbolnăvește, mâinile sale te vindecă“. în perioada biblică, se menționează frecvent multe boli intestinale, sexuale, de ochi, de picioare. Acestora li se adăugau afecțiunile cardiace, crizele epileptice, eczemele. Leproșii, dar nu numai, erau considerați de către preoți ca impuri. Se pare că știau că șoarecii, șobolanii transmit ciuma. Unele texte relatează cazuri de reanimare prin insuflare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
experimentau. Nu făceau distincția între nervi, vase sanguine, mușchi, tendoane etc. Nu cunoșteau circulația sanguină și credeau ca Aristotel, că măduva spinării și creierul au aceeași substanță. Cunoștințele de medicină veterinară erau raportate la om, la fiziopatologia umană. Fiziologia organelor sexuale era mai cunoscută. În perioada mai târzie, elenă (alexandrină), medicii evrei făceau amputații după ce-l adormeau pe bolnav dându-i o băutură specială. Se practică venesecția, se recomandă spălarea frecventă a ochilor expuși la vânturile cu nisip. Se crede că
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sănătății celorlalți“. Această prescripție este și azi vehiculată, și parțial realizată. Nei Ching (țing) este considerat părintele medicinei chineze. Pentru echilibrul funcțional al organismului, medicina chineză recomanda masajul, gimnastica, regimul alimentar rațional (dieta) practicile respiratorii supraveghiate, meditația introspectivă și regimul sexual conștientizat. Din această perioadă sunt și cuvintele medicină = yi și medic = yi-sen. Cert este că, în epoca Ciou (Ciu) încep să se clarifice orientările filosofico-medicale de durată. Cinci elemente lemnul, focul, pământul, metalul și apa sunt relaționate dinamic planetelor, organelor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Istoria Medicinei (prima care apare, 1696). Lèmery pentru Farmacopeea Universală (1697) și Chimie. J. Scultet pentru instrumentarul medical și bandaje (Armentarium Chirurgicum); G. Bauhin, J. P. Tournefort, Batavia pentru noile plante medicinale; Charles Patin, fiul lui Guy Patin, pentru fiziologia sexuală, cercetările fiind finalizate în cartea de mare circulație Tableau de l’amour, semnată cu pseudonimul Nicolas Venette și apărută la Veneția în 1685; Louise Bourcier pentru maladiile femeilor: Observations sur la Stérilité, accouchemments et maladies des femmes ca și François
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pancreatic care împreună facilitează digestia. John Hunter (1728 - 1793) se afirmă în anatomia umană, în cea comparată și ca ilustru chirurg. Tratamentele sale împotriva anevrismelor s-au impus peste timp. Lui Hunter i se datorează și primul transplant de glande sexuale. Percival Pott (1713 - 1788), tot englez, excelează în osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale. Tot o premieră în acest veac este și Tractatus de morbis cutaneis (1777) semnat de Anne- Charles Lorry, primul tratat de dermatologie. în 1882, austriacul Joseph Plenck
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu secreție internă cărora le stabilește natura, funcția și rolul (1889). În laboratorul său parizian face descoperiri care-l atestă ca fondator al fiziologiei endocrine, traducând în concret visul alchimiștilor de prelungire a vieții, prin promovarea în premieră a opoterapiei sexuale și a unor idei ale geriatriei de mai târziu, prin opoterapie. Instituie tratamente cu glande proaspete, conservate sau uscate; extracte apoase sau lipidice; tiroidă uscată de oaie pentru hipotiroidism și gușă; extracte de suprarenale, ovar, testicul, pancreas, hipofiză în carența
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la vârsta adultă să se facă fără frământări și stres. În deceniul trei al secolului trecut, Margaret Mead, antropolog american, a descoperit o astfel de societate în Samoa. Concluzia sa, publicată într-o lucrare de succes, a fost că libertatea sexuală acordată adolescenților din această societate le-a permis o perioadă fără probleme și o perfectă integrare în viața adulților. Această concluzie, ce contrazicea determinismul biologic, conform căruia frământările din perioada adolescenței se datorau schimbărilor hormonale, a contribuit la evoluția societății
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
permis o perioadă fără probleme și o perfectă integrare în viața adulților. Această concluzie, ce contrazicea determinismul biologic, conform căruia frământările din perioada adolescenței se datorau schimbărilor hormonale, a contribuit la evoluția societății euro - americane către o mai mare libertate sexuală. Rezultatele cercetării lui Mead au fost contrazise șase decenii mai târziu de Freeman, care a descris societatea samoană ca puritană și violentă, copleșită de sentimentul culpabilității, iar adolescența ca o perioadă plină de frământări. În același timp Freeman a argumentat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sociale și al asumării statusurilor noi împreună cu cerințele și responsabilitățile pe care le incumbă acestea. Adolescența reprezintă ”o fază de restructurare afectivă și intelectuală a personalității, un proces de individualizare și de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual. Adolescența constituie un câmp psihologic privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt explicate dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o problematică identificatorie: esențialul constă din negocierea doliilor, a pierderilor și a deziluziilor până în momentul în care subiectul poate să-și asume separarea și diferențierea în autonomie” (R. Doron, 1970, p. 31). Dobândirea independenței față de părinți, adaptarea la propria maturizare sexuală, decizia și pregătirea vocațională, dezvoltarea unei filosofii de viață, a unor norme și reguli morale care dau consistență acțiunilor individului, dar mai ales dobândirea sentimentului identității sunt schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ca în această perioadă problemele dezvoltării conștiinței de sine să se realizeze adesea cu o mare intensitate. Astfel, se intensifică percepția de sine cu toate componentele ei: imaginea corporală de sine, identificarea și conștiința eu-lui, identificarea sensului, rolului și statutului sexual și al celui social în adolescență. În ceea ce privește percepția de sine aceasta se modifică și se redimensionează mereu în preadolescență și adolescență. Percepția de sine și imaginea corporală devin critice, datorită schimbărilor de fizionomie și ținută. Dacă în copilărie, imaginea corporală
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rezolvată până în jurul vârstei de 20-25 ani pentru ca individul să se poată orienta ulterior către alte aspecte ale vieții. Dacă acest proces se finalizează pozitiv se poate vorbi despre constituirea unei identități care în sens restrâns presupune dobândirea unei identități sexuale, a unei orientări profesionale și a unei perspective ideologice asupra lumii. Până la rezolvarea crizei de identitate, individul nu are încă un sentiment consistent al sinelui sau un set de standarde interne pentru aprecierea propriilor valori și competențe în diferitele domenii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rareori adolescentul sfidând obiceiurile vârstei sale. Spiritul de revoltă al adolescentului reprezintă tot un mod de căutare a identității, o încercare de recucerire a autonomiei, ”pandantul adolescent al negativismului copilului”. Interiorizarea interdicțiilor socio morale necesită găsirea unui echilibru între nevoile sexuale extrem de active la această vârstă și convențiile sociale. Problema centrală a identității o reprezintă însă alegerea unei ocupații sau a unui scop de viață, ”scopurile de largă perspectivă și îndepărtate adăugând o nouă dimensiune simțului identității; până când tânărul nu începe
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și culturale, o etapă de intensă construcție interioară. În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de indicii care marchează sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de sesizat datorită modificărilor biologice, sfârșitul ei este marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D. Papalia, S.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D. Papalia, S. Wendkos Olds, 1986, p. 310). Există locuri în lume, după cum am arătat anterior, unde vârsta adultă începe o dată cu maturizarea sexuală. În lumea civilizată însă, debutul maturității nu mai este atât de clar delimitat. Din punct de vedere intelectual, o persoană este matură când este capabilă de gândire abstractă. Din punct de vedere social, ea este matură când se poate întreține
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]